In contextul social actual, marcat de raspandirea infecției cu coronavirus (COVID-19) – cu care se pare ca va trebui sa ne obisnuim sa coabitam inca o perioada buna de timp – ne intrebam in mod inevitabil cum am putea sa contribuim la sustinerea propriului sistem imunitar, pentru raspunde cat mai bine unei potentiale imbolnaviri.

Cum putem susține activitatea sistemului imunitar?

Ce mai importanta masura de sustinere a sistemului imunitar consta in adoptarea unui stil de viata sanatos, reprezentata in general prin:

  • Renuntarea la fumat – daca este cazul;
  • Adoptarea unei diete in care sa se regaseasca cu preponderenta alimentele vegetale: legume, fructe, nuci, alune, cereale integrale;
  • Practicarea cu regularitate a activitatii fizice;
  • Mentinerea greutatii corporale in limitele normale;
  • Daca se consuma alcool – se recomanda moderatie;
  • Respectarea orelor de odihna si somn;
  • Adoptarea unor masuri de evitare a contaminarii cu virusuri, cum sunt: spalarea frecventa a mainilor cu sapun si solutii dezinfectante, pregatirea corespunzatoare a carnii (daca se consuma);
  • Incercarea de a minimiza stresul [1].

De-a lungul timpului s-a observat ca unii dintre cei mai importanti factori care pot influenta activitatea sistemului imunitar sunt varsta, nivelul de stres, activitatea fizica si alimentatia.

Vârsta și sistemul imunitar

Pe măsură ce îmbătrânim, capacitatea noastră de răspuns imun scade, fapt care ne expune la imbolnaviri cum sunt infectiile virale, bacteriene sau chiar la cancer.

În timp ce unii oameni îmbătrânesc sănătos, concluzia multor studii este că, în comparație cu persoanele tinere, cele în vârstă au mai multe șanse de a suferi de boli infecțioase, fiind mai susceptibile de deces din cauza lor. Infecțiile respiratorii, gripa și în special pneumonia sunt principalele cauze de deces la persoanele cu varste mai mari de 65 de ani din întreaga lume. Deoarece nu se cunoaste cauza exacta a acestui fenomen, sunt luate in calcul doua ipoteze:

  • Scăderea celulelor limfocitare T, posibil recurenta atrofierii timusului odata cu inaintarea in vârsta;  
  • Posibilitatea ca măduva osoasă sa devina mai puțin eficientă in producerea celulelor stem din care se formeaza celulele sistemului imunitar.

Se pare că există o legătură între nutriție și imunitate la vârstnici. O formă de malnutriție, surprinzător de comună chiar și în țările dezvoltate, este cunoscută sub numele de „malnutriție de micronutrienti”. Aceasta se caracterizeaza prin deficitenta sau insuficienta anumitor vitamine și minerale, cauzata de o alimentatie inadecvata, destul de frecventă la vârstnici. Persoanele în vârstă tind să mănânce mai puțin și cel mai adesea alimentatia lor nu este suficient de variata, rezumandu-se la cateva alimente care nu le pot oferi suport nutritional adecvat.

Suplimentarea cu anumiti micronutrienti este o problema spinoasa a acestei grupe de varsta, care ar trebui discutata cu personal medical specializat in nutritie geriatrica, deoarece chiar daca in anumite anumite situatii suplimentele pot fi benefice, utilizarea lor irationala poate induce modificari cu repercursiuni grave la pacientii varstnici [1].

In concluzie, persoanele in varsta trebuie sa aiba o alimentatie variata si diversificata, adaptata individual din punct de vedere caloric si nutritiv varstei, sexului si nivelului de activitate fizica, precum si patologiilor prezente sau potentialelor interactiuni dintre medicatia prescrisa si anumite alimente.

Stresul și funcția imunitară

Medicina modernă a ajuns să aprecieze relația strânsa dintre minte și corp. O mare varietate de boli, inclusiv afectiunile gastrice, cele dermatologice (dermatite), sau chiar anumite boli de inima sunt corelate cu efectele stresului emoțional [1].

Activitatea fizica și imunitatea

Activitatea fizica practicata cu regularitate este unul dintre pilonii stilului de viata sanatos. Efectele sale se recunosc in imbunătățirea sănătatii cardiovasculare, scaderea tensiunii arteriale, controlul greutății corporale și protejarea împotriva unui spectru foarte variat de afectiuni.

La fel ca adoptarea unei alimentatii sănătoase, bazate in principal pe produse naturale, exercițiile fizice pot contribui la mentinerea unui sistem imunitar sănătos, reflectat intr-o stare generala de sănătate bună [1].

Alimentatia, sistemul imunitar și notiunea de imunonutritie

Un sistem imunitar sănătos are nevoie de o alimentatie sanatoasa, administrata in mod regulat, deoarece se cunoaste faptul ca oamenii care trăiesc în sărăcie și sunt subnutriți sunt mai vulnerabili la boli infecțioase.

Cercetările privind modularea funcției imunitare de către anumite componente din alimentatie, atat la persoane sanatoase, cat si la cele cu sisteme imunitare compromise susțin ipoteza că alimentele sunt capabile să influențeze imunitatea înnăscută sau chiar cea dobândită.

Demonstrarea capacității curative la persoanele imunocompromise, de prevenirea bolilor la cei sănătoși, analizarea nutriției și a efectelor sale complexe asupra imunității au contribuit la aparitia unei discipline emergente, cunoscută sub denumirea de imunonutriție.

Adevăratul concept al imunonutriției consta in potențialul de a modula activitatea sistemului imunitar prin intervențiile cu nutrienți specifici si se aplica oricărei situații în care este utilizat un aport specific de nutrienți pentru a modula raspunsurile imune sau inflamatorii [2].

Sistemul imunitar reprezinta principalul mecanism de apărare a organismului împotriva invaziei agenților patogeni, a xenobioticelor sau a celulelor canceroase. Procesul inflamator care include eliberarea citokinelor pro-inflamatoare si formarea speciilor reactive de oxigen sau azot reprezinta o parte esențială a acestui proces. Deși aceste acțiuni sunt de obicei urmate rapid de efecte antiinflamatoare, producerea excesiva de citokine pro-inflamatoare, sau producerea lor intr-un context biologic nepotrivit, poate determina instalarea inflamatiei cronice. Aceasta situatie, aparuta fie in urma actiunii unor substanțe chimice exogene, agenți patogeni invadatori, fie datorata unor procese evolutive patogene, are ca implicatii pe termen lung cresterea riscului de boli cronice, inclusiv a cancerului.

Un review detaliat a confirmat faptul că, în timp ce consumul de carne roșie, grăsimi saturate și lapte ar trebui reduse, fructele, legumele și majoritatea polifenolilor pot avea rol preventiv în cancerul de prostată [3].

Tractul intestinal reprezintă cea mai mare interfață dintre corpul uman și mediul extern, rolul său în absorbția de nutrienți neputand fi substituit. Componentele din alimentatie sunt extrem de importante pentru mentinerea integritatii barierei epiteliale intestinale [4].

Există dovezi că anumite deficiențe de micronutrienți, cum ar fi de exemplu, deficiențele de zinc, seleniu, fier, cupru, acid folic și vitaminele A, B6, C și E, au capacitatea de a modifica răspunsurile imune la animale [5].

Compusii care se utilizeaza cel mai adesea pentru suplimentarea alimentatiei normale in scopul sustinerii activitatii sistemului imunitar sunt:

  • Arginina – stimuleaza activitatea limfocitelor T;
  • Glutamina – serveste drept combustibil oxidativ pentru celulele cu multiplicare rapida;
  • Acizii grași omega-3 – reduc mediatorii proinflamatori;
  • Nucleotidele – imbunatatesc reacțiile imune;
  • Antioxidanții – vitamina E, vitamina C, seleniu, cupru, fier, β-caroten și zinc;
  • Glucanii [2].

Acesti compusi, in cantitati bine stabilite, pot ajuta la îmbunătățirea funcțiilor imune cu rol protector important în infecțiile cauzate de bacterii, virusuri și paraziți.

Zincul este unul dintre cei mai cunoscuti imuno-nutrienti. Este necesar ca ion catalitic, structural și de reglare al activitatii proteice si enzimatice, fiind considerat un oligoelement cheie în multe mecanisme homeostatice ale organismului, inclusiv răspunsurile imune. Face parte din structura mai multor enzime implicate în replicarea și transcriptia ADN-ului si contribuie la functionarea factorilor de transcripție necesari reglarii activității genelor.

Deficienta de zinc se caracterizează prin deprimarea functiilor imune, limfopenie cu reducerea numarului de limfocite T si B circulante limfocite și afectarea răspunsurilor chemotactice ale neutrofilelor, monocitelor și macrofagelor.

Deficitul de zinc creste nivelele serice de glucocorticoizi, scade activitatea timulinei si afecteaza concentratiile mai multor citokine. Deficitul cronic de zinc reduce in mod substantial dimensiunea timusului, determina depletia de limfocite T de la nivelul organelor periferice si reduce formarea precursorilor de  limfocite B in maduva osoasa [2].

Numeroase studii au demonstrat efectele benefice ale anumitor compuși bioactivi derivați din plante folosind modele de nevertebrate. In cadrul acestora s-a observat ca anumiti compusi activi din nutraceutice au contribuit la depășirea condițiilor stresante, la promovarea longevitatii, îmbunătățirea duratei de viață și reducerea daunelor oxidative. Astfel, se considera ca nutriția joacă un rol preventiv important, în special în rândul populațiilor îmbătrânite care prezintă o imunitate scăzută și o susceptibilitate mai mare la boli precum hipertensiunea arterială, cancerul, diabetul de tip 2 și deficiențele cognitive [5,6].

Din acest punct de vedere, unele dintre cele mai mult studiate alimente cu potential de sustinere a activitatii imunitare sunt ceaiul verde, merisoarele si afinele, mierea, turmericul, rodia si cele care contin resveratrol (strugurii sau fructele de padure.

Ceaiul verde crește durata de viață și rezistența la stres, protejând împotriva angiogenezei și cresterii tumorale. Datorita continutului in catechine polifenolice (epigalocatechin galat – EGCG), ceaiul verde poate aduce beneficii insemnate pentru sănătate, inclusiv in prevenirea bolilor neurodegenerative și cardiace [5].

Merisoarele si afinele – compusii biologic activi din merișoare si afine (proantocianidine) sunt recunoscuti pentru activitățile antioxidante și antimicrobiene, cu capacitate de stimulare a imunitatii înnăscute a gazdei și rezistența la infecție. Prin activitatea de sustinere imunitara, fitonutrientii din merisoare si afine contribuie la sustinerea senescentei sănătoase [7].

Mierea a fost foarte atent si intens studiata ca potential agent anticancerigen natural. Deși încă nu sunt elucidate pe deplin mecanismele sale chimiopreventive, multe dintre proprietățile sale benefice sunt legate de activitățile apoptotice, antiproliferative, antitumorale, antioxidante, antiinflamatorii și imunomodulatoare [8].

Curcumina, un compus cu proprietati antiinflamatoare și antioxidante, a fost de asemenea studiat ca potențial agent anticancerigen natural. Deoarece inflamația și stresul oxidativ au legatura directa cu o mare varietate de boli, precum și cu procesul de îmbătrânire, curcumina are un foarte mare potential de aplicabilitate in imunonutritie [9].

Rodia este o sursă abundentă de compuși bioactivi cu efecte benefice asupra sănătății, în special în tratarea bolilor inflamatorii cronice. Numeroase studii au pus in evidenta efectele compusilor regasiti cu preponderenta in rodie: acidul elagic, elagitaninuri, acidul punicic și alți acizi grași, flavonoide, antocianidine, antocianine, flavonoli estrogenici și flavone [10]. Proprietatile acestora au la baza actiuni antiobezogenice, antioxidante, antiinflamatoare și anti-tumorale, extractele de rodie fiind utilizate cu rezultate promitatoare in obezitate, rezistența la insulină, inflamația intestinală și cancer. Compusii bioactivi din rodie par a fi mai eficienti atunci cand sunt utilizati impreuna decât atunci cand sunt ​​izolati, fapt care este luat in considerare la incorporarea lor in produse nutraceutice [11].

Fig. 3
Extractele de rodie si efectele lor antibacteriene [10]

Deși produsele naturale sunt folosite ca remedii de foarte multa vreme, progresele recente în biotehnologia moleculară permit analiza efectelor lor moleculare asupra expresiei genice. Anumiți polifenoli din plante au demonstrat capacitatea de a modifica expresia microRNA, afectând expresia genica și inițiind efectele asupra răspunsului inflamator. Mecanismele prin care acționează acesti compusi naturali nu sunt in totalitate elucidate, însă anumiti polifenoli vegetali precum resveratrolul prezintă proprietăți antiinflamatoare, antiîmbătrânire și de promovare a sănătății [12].

Resveratrolul este un polifenol intalnit cu precadere in struguri sau fructe de pădure si caracterizat printr-un potential antiinflamator semnificativ. Resveratrolul este o substanță bioactivă multifuncțională cu potential anticancerigen, antiinflamator, antimicrobian, antiviral, antioxidant și antisenescent. Toate aceste proprietati sugerează un rol important al resveratrolului în cresterea capacitatii organismului de a genera răspunsuri imunitare, umorale și mediate celular [13].

Bibliografie:

  1. HarvardHealthPublishing. How to boost your immune system. [Internet] [Published: September, 2014; cited: February 2020]. https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/how-to-boost-your-immune-system.
  2. Vetvicka V,  Vetvickova J. Concept of Immuno-Nutrition. J Nutr Food Sci 2016, 6:3.
  3. Mandair D, Rossi RE, Pericleous M, Whyand T, Caplin ME. Prostate cancer and the influence of dietary factors and supplements: a systematic review. Nutr Metab (Lond). 2014;11:30.
  4. De Santis S, Cavalcanti E, Mastronardi M, et al. Nutritional Keys for Intestinal Barrier Modulation. Front. Immunol., 2015. 6:612.     
  5. Gupta C., Prakash D. Nutraceuticals for geriatrics. J Traditional Complementary Med. 2015;5(1):5–14.
  6. Cooper EL, Ma MJ. Understanding nutrition and immunity in disease management. J Tradit Complement Med. 2017;7(4):386–391.
  7. Dinh J., Angeloni J.T., Pederson D.B., Wang X., Cao M., Dong Y. Cranberry extract standardized for proanthocyanidins promotes the immune response of Caenorhabditis elegans to Vibrio cholerae through the p38 MAPK pathway and HSF-1. PLoS One. 2014;9(7):e103290.
  8. Ahmed S., Othman N.H. Honey as a potential natural anticancer agent: a review of its mechanisms. Evid Based Complement Altern Med. 2013;829070:2013.
  9. Salvioli S., Sikora E., Cooper E.L., Franceschi C. Curcumin in cell death processes: a challenge for CAM of age-related pathologies. Evid Based Complement Alternat Med. 2007;4(2):181–190.
  10. Howell A.B., D’Souza D.H. The pomegranate: effects on bacteria and viruses that influence human health. Evidence Based Complement Alternat Med. 2013;2013:606212.
  11. Viladomiu M., Hontecillas R., Lu P., Bassaganya-Riera J. Preventive and prophylactic mechanisms of action of pomegranate bioactive constituents. Evidence Based Complement Alternat Med. 2013;2013:789764.
  12. Tili E., Michaille J.-J. Promiscuous effects of some phenolic natural products on inflammation at least in part arise from their ability to modulate the expression of global regulators, namely microRNAs. Molecules. 2016;1263(9):21.
  13. Yuan J., Lu L., Zhang Z., Zhang S. Dietary intake of resveratrol enhances the adaptive immunity of aged rats. Rejuvenation Res. 2012;15(5):507–515.