Atat cancerul, cat si anumite modalitati de tratament ale acestuia, pot produce o serie de reactii asupra organismului, impiedicand aportul normal de nutrienti si avand repercursiuni asupra starii de nutritie a pacientului.

Prezenta simptomelor difera de la caz la caz, in functie de tipul de cancer si de tratamentele instituite, putand imbraca urmatoarele forme: anorexie, sațietate precoce, constipație, diaree, disfagie, oboseală, mucozită, greață, alterari ale gustului și mirosului sau xerostomie. Acestea pot determina alterari ale statutului nutrițional și a calității vieții pacientilor.

Pentru atenuarea impactului acestor simptome și promovarea unui aport adecvat de nutrienți este esentiala abordarea unor strategii comportamentale. In anumite situatii, acestea sunt insotite de interventii farmacologice specifice pentru a minimiza severitatea simptomelor.

Strategiile comportamentale care privesc ameliorarea simptomelor legate de alimentație in cancer au in vedere urmatoarele manifestari: pierderea apetitului și scaderea în greutate, creșterea în greutate, constipația sau diareea, senzatia de gură uscată, greaţa, voma, dureri la nivelul gurii sau gatului, la inghitire, intoleranța la lactoză.

Pierderea apetitului și scaderea în greutate

  • Consumati portii mici, frecvente și gustări sănătoase pe tot parcursul zilei;
  • Alegeti alimente calorice, bogate în proteine (fasole, mazare, naut, soia, nuci, alune);
  • Consumati mai intai alimentele bogate în proteine, deoarece apetitul este mai pronuntat la inceputul mesei;
  • Daca este cazul, adăugați suplimentar proteine ​​(vegetale) și calorii alimentelor consumate. Exemplu: pudra de mazare, soia, etc.;
  • Daca nu puteti consuma alimente solide, recurgeti la smoothie-uri, sucuri sau supe;
  • Pregătiți din timp și păstrați la frigider porții mici din mancarurile preferate;
  • Cautati alimentele care stimuleaza pofta de mancare prin miros (condimente vegetale: usturoi, patrunjel verde, telina, marar, leustean, etc);
  • Experimentati alimente noi, diferite;
  • Consumati portii mai mari doar atunci când va simtiti bine și sunteti odihnit;
  • In timpul meselor, daca simtiti nevoia, inghițiți doar cantități mici de lichide;
  • Consumati cea mai consistenta masa cand va este cel mai foame, fie la micul dejun, la prânz sau la cină;
  • Incercati sa fiti cat mai activ din punct de vedere fizic – ajuta la cresterea apetitului;
  • Consultati-va cu medicul oncolog si/sau dieteticianul in ce priveste bauturile cu densitate ridicată de nutrienți pe care le puteti prepara acasa, la blender;
  • Transmiteti intotdeauna medicului dumneavoastră dacă apar probleme de alimentatie, cum ar fi greața, vărsăturile sau modificări ale gustului și mirosului alimentelor;
  • Acordati o atentie deosebita igienei orale (a gurii si a dentitiei), pentru ameliorarea simptomelor și scăderea riscului afectiunilor din aceasta sfera.

Creșterea în greutate

  • Consumati multe fructe și legume, bogate în fibre și sărace în calorii;
  • Consumati alimente bogate în fibre, cum ar fi pâine din cereale integrale, cereale, legume si fructe;
  • Daca veti continua sa consumati carne, alegeti-o pe cea slaba (Ex. carnea de pasare de curte fara piele);
  • Daca veti continua sa consumati lactate, alegeți produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi (lapte 1.5%, iaurturi cu max. 4%, branzeturi cu max. 40%, evitati cascavalurile si branzeturile maturate, foarte grase);
  • Limitati consumul de grasimi, in general si in mod special pe cele saturate (unt, untura, slanina, maioneza, etc), maioneză, deserturi, alimente prăjite și alte alimente bogate în calorii;
  • Gătiti utilizand metode cu conținut scăzut de grăsimi: fierberea, prepararea la aburi sau la cuptor;
  • Consumati porții mai mici;
  • Limitati aportul de sare din alimente;  
  • Faceti-va un program zilnic de exercitii fizice;
  • Discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a initia o dietă pentru a scadea in greutate. Apelati la dietetician care va poate elabora un plan nutritional personalizat si adaptat la nevoile dumneavoastra;
  • Mâncați numai când vă este foame. Luați în considerare consiliere psihologică dacă simtiti ca mâncând are legatura cu anumite sentimente de stres, frică sau depresie, iar daca este cazul, încercați să găsiți alternative la mâncatul din plictiseală.

Constipația

  • Consumati lichide multe pe parcursul zilei: apa plata, smoothie-uri, limonada, ceai, supe, bauturi vegetale;
  • Pastrati-va un program de activitate fizica zilnica – faceți plimbări în mod regulat;
  • Consumati mai multe alimente care conțin fibre (cereale integrale, legume si fructe);
  • Consumati lichide calde pentru a ajuta la ameliorarea constipației: ceai, supe de legume;
  • Discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a lua medicamente laxative;
  • Limitați anumite alimente care observati ca va produc balonare, cum sunt spre exemplu broccoli, varza, conopida, fasolea și castraveții;
  • Optati pentru un un mic dejun mai consistent, care sa contina si o bautura calda (ceai) si alimente bogate în fibre;
  • Luați în considerare un supliment care contine fibre, administrati-l cu suficient de multa apa si pastrati o pauza (cel putin 2-3 ore) pana la administrarea medicamentele prescrise.

Diareea

  • Consumati multe lichide pentru a le înlocui pe cele eliminate prin diaree: apă, saruri de rehidratare, ceaiuri neindulcite (menta, frunze de afin, mușețel, cimbru, coada șoricelului, cerențel);
  • Puteti consuma supe de zarzavat, fara carne sau grasimi;
  • Alimente: banane; orez, morcovi fierti, cartofi copti;
  • Consumati alimente cu conținut scăzut de fibre: paine alba, orez, paste din faina alba, etc.
  • Consumati alimente și băuturi la temperatura camerei: nici prea calde, nici prea reci;
  • Evitați sa consumati:
    • Alimente bogate în fibre;
    • Alimente bogate în zahăr;
    • Alimente grase, grase și prăjite;
    • Alimente care pot provoca gaze, precum băuturile carbogazoase, legumele crucifere (varza, broccoli, conopida), leguminoasele (fasole, linte, mazare) și guma de mestecat.
    • Produse lactate;
    • Bauturi dulci si carbogazoase;
    • Băuturi foarte calde sau reci;
    • Alcool;
    • Mancaruri picante;
    • Băuturi cofeinizate (cafea, ceai);
    • Produse fără zahăr, îndulcite cu xilitol sau sorbitol.

Greaţa

  • Consumati alimente ușor de digerat, de o consistenta mai moale, in locul celor mai greu de digerat (carne, grasimi animale);
  • Alegeti alimente uscate, cum ar fi biscuiti, crackers sau pâine prăjită pe tot parcursul zilei;
  • Evitați alimentele puternic mirositoare;
  • Evitați să mâncați în incaperi in care persista mirosuri de la gătit sau in care este prea cald. Mențineti spațiul de locuit confortabil, bine ventilat;
  • Nu va intindeti pe pat cel putin o ora dupa ce ati servit masa;
  • Clătiți gura înainte și după mâncare;
  • Consumati lamaie stoarsa (in putina apa, eventual) in situatiile in care simtiti senzatie de greata;
  • Portionati mancarea dintr-o zi in 5-6 mese mai mici, în loc de trei mese voluminoase si consistente;
  • Nu săriți mesele și gustările – la anumite persoane, stomacul gol poate determina aparitia senzatiei de greața;
  • Alegeti alimentele care va plac si nu vă obligați să consumati alimente care vă fac să vă simțiți rău, chiar daca acestea sunt promovate ca fiind foatre sanatoase sau „vindecatoare”;
  • Asigurati-va un aport adecvat si constant de lichide pe tot parcursul zilei, din care sa beti incet;
  • Daca simtiti nevoia de a bea apa in timpul mesei, faceti acest lucru cu inghitituri mici, pentru a evita aparitia senzatiei de prea-plin;
  • Evitati alimentele prea fierbinți sau prea reci;
  • Daca senzatia de greata apare dimineata, la trezire, puteti consuma paine prăjită sau biscuiti înainte de a vă ridica din pat;
  • Planificati-va cele mai bune momente din zi in care sa luati masa (cele in care de obicei este absenta senzatia de greata);
  • Păstrați o evidență a momentelor în care simțiți greață, precum si a motivelor din care a aceasta a aparut (daca puteti stabili o cauza a lor…);
  • Relaxați-vă înainte de fiecare tratament;
  • Purtați haine libere și confortabile;
  • Discutați cu medicul dumneavoastră despre utilizarea medicamentelor antiemetice.

Varsaturile

  • Nu mâncați și nu beți nimic până când nu se opresc vărsăturile;
  • Consumați cantități mici de lichide (apa, apa cu lamaie, ceaiuri care nu contin cafeina) după ce vărsăturile se opresc;
  • Odată ce puteți bea lichide clare fara sa mai vomati, încercați băuturi mai dense (smoothi-uri), supe sau sau supe-creme, mai usor de digerat;
  • Impartiti mancarea de peste zi in cinci sau șase mese mici, în loc de trei mai mari si mai dense;
  • Cereți medicului dumneavoastră să vă prescrie medicamente care sa previna sau sa controleze senzatiile de greata si/sau voma.

Senzatia de gura uscată (xerostomia)

  • Luati inghitituri mici de apa pe parcursul intregii zile;
  • Limonada stimuleaza productia de saliva;
  • Consumati alimente ușor de înghițit;
  • Hidratati mâncarea cu sos (din rosii), sau dressing pentru salate (ulei de masline);
  • Evitati consumul de alcool, de orice fel!;
  • Evitați alimentele care vă pot răni cavitatea bucala: mâncarea picantă, acră, sărată, tare sau crocantă (crutoane de paine, paine prajita, etc);
  • Mențineți buzele umede cu un balsam de buze;
  • Clătiți gura la fiecare 1 – 2 ore;
  • Nu folosiți apa de gură care conține alcool;
  • Nu folosiți produse din tutun și evitați fumatul pasiv;
  • Discutați cu medicul dumneavoastră sau medicul stomatolog despre saliva artificială sau alte produse pentru acoperirea, protejarea și umectarea gâtului și a gurii.

Dureri la nivelul gurii (mucozita)

  • Alegeți alimente ușor de mestecat, de consistenta mai moale (ciorbe, supe, supe-creme, piureuri, etc) si evitati consumul celor mai agresive (uscate sau care necesita o perioada mai indelungata de mestecare: painea prajita, saratele, carnea, etc);
  • Gătiti alimentele până când devin moi, prin fierbere in apa sau la aburi, coacere;
  • Tăiați mâncarea în bucăți mici și folosiți un blender sau un procesor alimentar pentru a prepara mancarea;
  • Utilizati paie – pentru a ajuta la împingerea băuturilor dincolo de părțile dureroase ale gurii;
  • Folosiți linguri mai mici, pentru a lua cantitati mai mici care pot fi mai ușor de mestecat;
  • Consumati alimente la temperatura camerei pentru a evita rănirea gurii cu alimente prea calde sau fierbinți;
  • Atunci cand persista durearea la nivelul gurii, evitati sa consumati:
    • Citrice;
    • Mancaruri picante;
    • Roșii și ketchup;
    • Alimente sărate;
    • Legume crude;
    • Alimente uscate, crocante;
    • Bauturi care contin alcool;
  • Nu folositi produse din tutun!
  • Vizitați un medic stomatolog cu cel puțin 2 săptămâni înainte de începerea terapiei biologice, chimioterapiei sau radioterapiei localizata la vivelul capului sau gatului;
  • Clătiți gura de 3 – 4 ori pe zi cu o solutie preparata din: ¼ linguriță bicarbonat de sodiu, o lingurita de sare și 1 cană apă caldă;
  • Verificați-vă gura în fiecare zi pentru a detecta răni, pete albe sau zone pufoase și roșii;
  • Evitați folosirea unor produse care vă pot răni sau arde gura, cum ar fi:
    • Apa de gura care contine alcool;
    • Scobitori sau alte obiecte ascuțite;
    • Produse din tutun;
    • Alcool.

Dureri la inghitire (deglutitie dureroasa – odinofagia) si dificultati la inghitire (disfagia)

  • Consumati cinci sau șase mese mai mici în fiecare zi, în loc de trei mese mai mari si mai consistente;
  • Alegeți alimente ușor de înghițit, de consistenta mai moale: supe, piureuri, cereale fierte, etc.  
  • Gătiti alimentele până când devin moi;
  • Tăiați mâncarea în bucăți mici și folosiți un blender sau un procesor alimentar pentru a prepara mancarea;
  • Umeziti si inmuiati alimentele cu sosuri, supe sau iaurt;
  • Utilizati paie pentru bauturi:
  • Nu consumati alimente care vă pot arde sau zgâria gâtul, cum ar fi:
    • Alimente și băuturi prea calde sau fierbinti;
    • Mancaruri mult prea condimentate sau picante;
    • Alimente și sucuri acide (citrice, alimente cu otet, etc);
    • Alimente uscate sau crocante (paine prajita, saratele, biscuiti);
    • Bauturi care contin alcool.
  • Cand va asezati la masa, pastrati spatele in pozitie verticală și aplecati-va capul ușor înainte când mănâncati sau beti; rămaneti în poziție verticală cel puțin 30 de minute după mâncare;
  • Nu folosiți produse din tutun;

Alterarea gustului (disgeuzia)

  • Folosiți ustensile de plastic sau portelen și nu beți direct din recipiente metalice, dacă alimentele au gust metalic;
  • Evitati consumul de carne rosie (vita, vitel, porc, etc);
  • Apelati la bucataria vegetariana, folosindu-va de meniuri bogate in proteine vegetale;
  • Adăugați condimente și sosuri la mancare; folositi alimentele marinate;
  • Încercați să consumati alimentele preferate, cand nu aveti senzatia de greata. Încercați alimente noi când vă simțiți cel mai bine;
  • Dacă gusturile sunt plictisitoare, dar nu neaparat neplăcute, mestecați mâncarea mai mult timp pentru a permite un contact mai prelungit cu receptorii gustului;
  • Dacă mirosurile va creeaza probleme, păstrați alimentele acoperite, folosiți vase cu capace, beți prin paie și folosiți un ventilator de bucătărie sau aerisiti foarte bine bucataria atunci când gătiți;
  • Folosiți menta sau lamaie atunci când experimentați un gust metalic sau amar în gură. Folosiți ape de gură speciale pentru spalaturi (cu uleiuri volatile, Mira, etc);
  • Vizitați medicul stomatolog și mențineți o igienă orală bună.

Intoleranța la lactoză

  • Mai multe informatii cu privire la intoleranta la lactoza, gasiti aici;
  • Pregătiți-vă din timp alimentele fara lactoza: preparate cu soia, orez, caju, cocos, migdale, etc.;
  • Încercați băuturi și alimente care nu contin lactate, fortificate cu calciu (le puteți identifica prin etichetele alimentare);
  • Consumati mai multe legume bogate în calciu: legume cu frunze verzi (spanac, ruccola, kale, salata verde), broccoli, fasole, mazare, linte, seminte de susan, etc.;
  • Pentru cei care doriti sa consumati lactate in continuare: alegeți produsele lactate fără lactoză sau cu cantitati reduse de lactoză.  
  • Majoritatea magazinelor alimentare au produse (lapte, unt, branzeturi) pe etichetele carora se specifica: „fără lactoză”;
    • Alegeți produsele lactate cu conținut scăzut de lactoză. Brânzeturile tari (precum cheddar) și iaurtul sunt mai puțin susceptibile de a cauza probleme.
    • Încercați să utilizați comprimate de lactază atunci când consumați produse lactate. Lactaza este o enzimă care descompune lactoza.
    • Evitați numai produsele lactate care vă produc probleme. Încercați porții mici de lapte, iaurt sau brânză pentru a vedea dacă le puteți tolera.

Surse bibliografice:

  1. Kushi LH, Doyle C, McCullough M, et al.: American Cancer Society Guidelines on nutrition and physical activity for cancer prevention: reducing the risk of cancer with healthy food choices and physical activity. CA Cancer J Clin 62 (1): 30-67, 2012 Jan-Feb. [PUBMED Abstract]
  2. World Cancer Research Fund International: Cancer Prevention Recommendations. London, England: World Cancer Research Fund International, 2019. Available online. La adresa: https://www.wcrf.org/dietandcancer/cancer-prevention-recommendations , accesat 08.12.2019.
  3. Thompson KL, Elliott L, Fuchs-Tarlovsky V, et al.: Oncology Evidence-Based Nutrition Practice Guideline for Adults. J Acad Nutr Diet 117 (2): 297-310.e47, 2017. [PUBMED Abstract]