Deficiente de micronutrienti

Deficiențele nutriționale sunt implicate in diferite patologii umane, motiv pentru care se impune monitorizarea si administrarea lor cu mare atenție de catre personalul medical.

Vitaminele și mineralele joacă un rol esențial în biologia umană, inclusiv in metabolismul proteinelor, carbohidraților și grăsimilor, menținerea structurii corpului uman (de exemplu, vitamina K în matricea osoasă, calciul din țesutul osos), precum și in activitatea antioxidantă. Deși nu sunt considerate esențiale, anumite oligoelemente sunt studiate din perspectiva rolului pe care l-ar putea avea in alimentația zilnica. Spre exemplu, importanța pe care o are siliciul pentru sănătatea oaselor [1] sau vanadiul in transportul glucozei [2].

Deficiențele nutriționale

Deși bolile care au la baza deficiente vitaminice (ca de exemplu pelagra) sunt in momentul actual extrem de rare, deficiențele de micronutrienți se intalnesc foarte des. In acest sens, s-a observat că mare parte din populatia generala nu reuseste sa acopere necesarul de zinc, riboflavină, fier, potasiu sau vitamina B12.

Aportul insuficient de micronutrienți poate influenta riscul de boală, atat pe termen scurt, cat și pe termen lung. Spre exemplu, in cazul potasiului, mare parte din populatie prezinta un aport alimentar insuficient. Acest aspect poate contribui la riscul de boala la fel de mult ca si excesul de sodiu în hipertensiunea arterială [3], factor de risc major pentru afectiunile cardiovasculare si accidentul vascular cerebral. În plus, aportul insuficient de vitamine si minerale esentiale afecteaza in mod negative functia imunitara [4].

Deficiențele de micronutrienți au in vedere:

  • Compusii fitochimici cu acțiune antioxidantă;
  • Deficiențe vitaminice;
  • Deficiențele de minerale.

Deficientele de vitamine si minerale vor fi tratate separat, in articole diferite.

Compușii fitochimici cu acțiune antioxidantă

Vitaminele cu proprietăti antioxidante (vitaminele C și E), compusii carotenoidici și mineralele care fac parte din compozitia enzimelor antioxidante (de exemplu, zinc, magneziu și mangan în superoxid dismutaza; seleniul în glutation peroxidaza) sunt esențiale in scăderea efectelor apărute in urma reactiilor la care participă radicalii liberi, urmate de distrugerea structurilor celulare. Cu toate acestea, studiile clinice indică faptul că prin suplimentarea alimentatiei nesănătoase cu substanțe nutritive antioxidante, nu are capacitatea de a reduce riscul bolilor comune (afectiunile cardiovasculare și cancerul). In plus, aceasta suplimetare poate fi chiar nocivă in randul persoanelor cu o alimentatie sanatoasă [5,6].

In ultima perioadă avem din ce in ce mai multe dovezi care sugerează că pentru reducerea riscului de boală in general, este necesară adoptarea unei diete sănătoase, cu un aport cat mai scăzut în factori care promovează boala, și cât mai bogată în nutrienți antioxidanti.

In acest sens, de-a lungul timpului s-a observat si dovedit că prin alimentatia vegetală beneficiem de un cumul valoros de factori responsabili de majoritatea efectelor antioxidante, oferit de fitonutrienti (fara a lua in calcul vitaminele si mineralele) [7].

În general, populațiile care consumă cantități mai mari de alimente care conțin compusi fitochimici (de exemplu, fructe, legume, cereale integrale, nuci, alune si seminte) au un risc semnificativ mai mic de mortalitate [8] și un risc mai mic de boli cardiovasculare, cancer, diabet zaharat, hipertensiune arterială și artrită [9,10]. Studiile efectuate in această directie sugerează că orice suplimentare cu fitonutrienti (daca se impune) ar trebui să  completeze o alimentatie o dieta pe baza de plante si nu sa o inlocuiasca!

Deficiențele nutriționale – factori de risc

Anumite grupe de populație sunt susceptibile de a fi deficitare în micronutrienți si de a avea nevoie de ajustări dietetice sau suplimentare pentru recuperarea acestora. Următoarele condiții sunt asociate cu aportul scăzut sau deficitar de nutrienți esențiali:

Abuzul de alcool

La persoanele dependente de alcool s-au identificat concentrații sanguine mai mici ale vitaminelor C și E, carotenoidelor și seleniului, comparativ cu cei care au consumat mai putin alcool [11,12]. Persoanele care consumă alcool in mod abuziv prezinta de obicei nivele scazute ale vitaminelor din gruplul B prin aportul alimentar scazut și pierderile asociate efectului diuretic al alcoolului. Aceste vitamine si in special tiamina (vitamina B1) trebuie suplinite pentru a preveni sechelele neurologice, inclusiv sindromul Wernicke-Korsakoff [13]. Consumul de acid folic poate fi deosebit de important pentru consumatorii de alcool. De exemplu, pentru persoanele care consuma zilnic jumătate din o porție de alcool, riscul de cancer cancerul de sân se dubleaza atunci cand aportul de acid folic este sub recomandări (adică la 335 μg/zi), in comparatie cu cele care au un aport zilnic mai mare [14].

Modelul alimentar occidental

Persoanele care urmeaza o dieta de tip vestc au în general nivele serice de micronutrienti mai reduse, spre deosebire de cei care sunt adeptii alimentatiei bazata in special pe vegetale. La persoanele care consuma multa carne si evita fructele și legumele a fost identificat deficit de vitamina C [15]. European Investigation into Cancer and Nutrition a luat in studiu aproximativ 65.000 de persoane. S-a observat ca dintre cei care au evitat carnea și alte produse de origine animală in alimentatie aveau un aport mult mai mare de fibre, acid folic și vitaminele C și E, în comparație cu omnivorii. Alte studii efectuate in randul persoanelor vegetariene s-a constatat, de asemenea, un aport mai mare al vitaminelor C și E, dar si de potasiu și fibre dietetice, comparativ cu omnivorii. Femeile vegetariene gravide au avut un risc semnificativ mai mic de deficit de acid folic decât femeile cu alimentatie omnivore [16-19].

In ce priveste vitamina A, se considera ca doar 26-34% din forma activa consumată provine din compusi carotenoidici (provitamina A) [20]. Acest aspect explica nivelurile serice mai scăzute de carotenoide. Scaderea nivelelor serice de carotenoide este corelata cu cresterea riscului pentru mai multe afectiuni cronice, în comparație cu situatiile in care se respecta recomandarile in ce priveste consumul de legume si fructe (de exemplu, 5 porții/zi) [18].

Supraîncărcarea cu fier, deși mai puțin frecventă decât deficitul de fier, apare la aproximativ 0,5% din populatia caucaziana. Aceasta este asociata cu hemocromatoza ereditară, o tulburare autosomală recesivă cauzată în majoritatea cazurilor de mutațile C282Y și H63D [21]. Diabetul zaharat și bolile hepatice sunt de asemenea asociate cu hemocromatoza ereditara [22]. Chiar și în absența genei pentru hemocromatoză, indivizii din populațiile occidentale, consumatori de carne, pot avea depozite mai mari de fier decat cele necesare pentru mentinerea sănătatii [23]. Se considera ca aceste persoane se afla la un risc mai mare de boli cardiovasculare, cancer și diabet zaharat. Riscul este mai crescut în rândul persoanelor în vârstă [24].

Fumatul

S-a observat ca fumatorii au adesea diete mai sărace decât persoanele care nu fumează, consumand de regula mai puține fructe și legume și cantitati mai mari de grăsimi saturate [25]. În plus, chiar și după suplimentarea nutrientilor care le lipsesc  în dietă, fumătorii au niveluri sanguine semnificativ mai mici de carotenoide și vitamina C [26].

Dietele foarte restrictive

O mare parte din deficiențele nutriționale rezultă din restrictiile alimentare, în special din cele care sugerează eliminarea alimentelor celor mai bogate în nutrienți (de exemplu, legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci, alune si seminte). Astfel de diete sunt adoptate de regulă de persoane care suspicionează că nu tolerează sau au diferite reactii la anumite alimente [27,28] și care nu recurg la surse alternative de nutrienți esențiali. S-a observat ca persoanele care consumă cantitati mai mici de carbohidrați in cadrul unor diete diete bogate in carne, au de regulă un aport cu aproximativ 50% mai mic de vitamina C decât cei a caror dietă se bazează in principal pe produse vegetale [29].

Deficiențele nutriționale – categorii de populație expuse

Persoanele în vârstă, în special cele internate in spitale sau centre de îngrijire pe termen lung se află la risc mai mare de deficiențe vitaminice.

Persoanele care urmează diete vegane nesuplimentate sunt expuse riscului de deficit de vitamina B12. Cu toate acestea, printr-o suplimentare corespunzătoare, dieta vegană are foarte multe avantaje nutriționale, în comparație cu restul modelelor alimentare [30].

Persoanele dependente de alcool sunt expuse riscului deficienței de acid folic si vitaminele B1, B6 si B12.

Desi la un moment dat se sugera ca pentru prevenirea acestor deficiente apărute in grupurile de risc, toti adultii sa recurgă la suplimentarea zilnică cu complexe de vitamine si minerale, in acest moment, această recomandare este considerată nepotrivită. Dezavantajul ei major constă in posibilitatea de supradozare a anumitor elemente, in special a fierului si cuprului, ale caror aporturi excesive sunt implicate in cresterea riscului de boala Alzheimer [31].

Tulburările metabolice care necesită administrarea anumitor vitamine pe tot parcursul vietii rezultă de obicei din erori genetice legate de metabolism. Acestea sunt insă foarte rare. Ca exemple: anumite deficiente de carboxilaza, pentru care este necesara suplimentarea cu biotină (vitamina B1) [32] și convulsiile piridoxin dependente [33,34].

In concluzie, deficiențele nutriționale sunt foarte des intalnite, in special la anumite categorii de populatie. Deficiențele de micronutrienți (vitamine, minerale sau anumiți compusi fitochimici cu actiune antioxidantă) pot creste riscul de boală in general, motiv pentru care se impune o bună monitorizare a lor. Alimentația diversificată, bazată in general pe produse de proveniență vegetală are capacitatea de a acoperi necesarul organismului in toate aceste elemente nutritive.

Sursa:

Barnard, Neal D., editor. „Micronutrients in Health and Disease.” Nutrition Guide for Clinicians, 3rd ed., Physicians Committee for Responsible Medicine, 2018. https://nutritionguide.pcrm.org. Accesat 27.09.2020.