Rolul nutriției în bolile gastrointestinale cronice este un subiect foarte actual și in același timp, de o importanță majoră în managementul terapeutic al pacienților diagnosticați cu patologii din acest spectru.

Alimentația zilnică joacă un rol cheie în majoritatea bolilor gastrointestinale cronice, atât în ceea ce privește patogeneza, cât și posibilitățile terapeutice. In cazul mai multor afectiuni comune, organice și funcționale, cum sunt spre exemplu bolile inflamatorii intestinale și sindromul de colon iritabil s-a observat o corelație puternică între obiceiurile alimentare, simptomatologie și dinamica bolii [1].

Afecțiuni gastrointestinale cronice

Patologiile intestinale cronice, în care s-a observat o corelație între simptomatologie, activitatea bolii și obiceiurile alimentare, pot fi atât inflamatorii, cât și disfuncționale. Dintre acestea, se pot enumera: sindromul intestinului iritabil (Irritable Bowel Syndrome – IBS), boala inflamatorie intestinală (Inflammatory Bowel Disease – IBD), constipația cronică și dispepsia funcțională.

Un alt exemplu, deși mai puțin frecvent, poate fi reprezentat de o patologie organică de etiologie necunoscută, cum este esofagita eozinofilică (EoE). Noile abordări alimentare care privesc această boală par foarte promițătoare pentru terapiile viitoare. Chiar dacă patogeneza pare a fi profund diferită între bolile funcționale (IBS și constipația) și bolile organice (IBD și EoE), alimentația zilnică pare a fi puternic legată de evoluția bolii și a simptomelor. Din acest motiv, dieta a fost propusă adesea in ultima perioadă ca terapie comună pentru aceste boli [2-5].

Afecțiuni gastrointestinale

Următoarele afecțiuni gastrointestinale vor fi tratate în articole separate, cu posibilitatea accesării directe din această pagină, pe măsura publicării lor:

  1. Dieta, microbiota și inflamația intestinală;
  2. Sindromul de intestin iritabil (Irritable Bowel Syndrome – IBS) și „Rolul nutriției în sindromul de intestin iritabil”;
  3. Constipația cronică;
  4. Dispepsia funcțională;
  5. „Boala inflamatorie intestinală” (Inflammatory Bowel Disease – IBD) și „Rolul nutriției în boala inflamatorie intestinală”
  6. Esofagita eozinofilică.
Localizare bolile gastrointestinale / sistemul digestiv
Sistemul digestiv [Sursa foto: CDC]

Impactul nutriției asupra progresiei bolilor gastrointestinale

Pentru îmbunătățirea simptomatologiei pacienților au fost concepute noi abordări dietetice, care au avut in vedere modulări ale tipului de zaharuri ingerate, a cantității zilnice de grăsimi sau a tipului de metaboliți produși la nivel intestinal. Pana acum au fost efectuate mai multe studii clinice pentru a înțelege pe deplin impactul nutriției asupra progresiei bolii. Cu toate acestea, este necesară aprofundarea cercetărilor pentru a testa cele mai promițătoare abordări nutriționale pe boli diferite, în scopul de a defini recomandări cât mai utile pentru pacienți.

Nutriția și diversele sale fațete joacă un rol fundamental în dezvoltarea și creșterea individuală, modificând atât direct, cât și indirect toate fenomenele fiziologice desfășurate pe parcursul vieții [1].

Au fost efectuate numeroase studii cu privire la influența pe care diferite tipuri de intervenții nutriționale o pot avea asupra debutul bolilor cronice de la nivelul sistemului gastrointestinal. Ca dovadă în acest sens, s-a observat că epidemiologia unor boli poate fi foarte diferită în funcție de regiune și de tipul de dietă dominantă, într-un context dat.

Au fost efectuate studii suplimentare, atât pe animale, cât și pe oameni, cu privire la rolul pe care microbiota intestinală îl poate avea în dezvoltarea bolilor și modul în care aceasta poate fi influențată direct atât de obiceiurile alimentare trecute, cât și de cele actuale. În plus, s-a observat că hipersensibilitatea la unele tipuri de alimente, cum este de exemplu glutenul, poate juca un rol determinant în inflamația intestinală și creșterea permeabilității intestinale, întâlnită la unii pacienți [6-8].

Diete specifice în bolile gastrointestinale cronice

Chiar dacă studiile nu sunt întotdeauna clare și lipsite de ambiguitate, este important să nu se subestimeze rolul pe care nutriția și dieta îl pot avea, nu numai în dezvoltarea bolilor gastrointestinale cronice, ci și în menținerea remisiei simptomatologiei și, cel mai important, în îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Rolul exact pe care dieta il poate avea în fiecare boală gastrointestinală nu este încă pe deplin înțeles, dar există multe dovezi în sprijinul conceptului că alimentele și nutriția controlată pot preveni și modula simptomele.

Dintre toate bolile și diferitele abordări care au fost evaluate în ultimii ani, pare să fie evidentă o posibilă legătură între „dieta occidentalizată și agravarea simptomelor, fiind necesară o reducere a aportului de grăsimi animale și zaharuri rafinate la pacienții care suferă de orice boală gastrointestinală funcțională sau organică.

Rolul nutriției în bolile gastrointestinale – in momentul actual sunt evaluate pe scară largă noi abordări dietetice stricte, alături de opțiuni noi de tratament pentru boli comune, cum sunt IBD și IBS.

Dintre acestea, s-au remarcat rezultate promițătoare la următoarele diete de excludere:

  • Low-FODMAP (Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides and Polyols);
  • CD-TREAT (Crohn’s Disease TReatment-with-EATing);
  • CDED (Crohn’s Disease Exclusion Diet).

Variabilitatea largă a rezultatelor unor studii poate fi atribuită atât diferitelor modele de studiu (în mare parte retrospective sau efectuate pe loturi mici de pacienți), cât și heterogenității mari a simptomelor bolilor gastrointestinale.

Concluzii

Dovezile solide din meta-analizele recente susțin faptul că dietele mai stricte pot îmbunătăți condițiile pacienților, cel puțin pe termen mediu. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii pentru a testa cele mai promițătoare abordări dietetice pentru fiecare boală in parte. In acest fel se va putea evalua rolul nutriției în bolile gastrointestinale: impactul pozitiv și/sau negativ al diferitelor alimente sau diete asupra reglării homeostaziei și microbiotei intestinale, eficiența aderenței pe termen lung la intervențiile nutriționale, precum și alte posibile implicații asupra sănătății pacienților [9].

Letitia Mates

Bibliografie:

  1. Lee D., Albenberg L., Compher C., Baldassano R., Piccoli D., Lewis J.D., Wu G.D. Diet in the Pathogenesis and Treatment of Inflammatory Diseases. Gastroenterology. 2015;148:1087–1106.
  2. Volta U., Pinto-Sanchez M.I., Boschetti E., Caio G., De Giorgio R., Verdu E.F. Dietary Triggers in Irritable Bowel Syndrome: Is There a Role for Gluten? J. Neurogastroenterol. Motil. 2016;22:547–557.
  3. Chapman-Kiddell C.A., Davies P.S.W., Gillen L., Radford-Smith G.L. Role of diet in the development of inflammatory bowel disease. Inflamm. Bowel Dis. 2010;16:137–151.
  4. Tucker D.M., Sandstead H.H., Logan G.M.J., Klevay L.M., Mahalko J., Johnson L.K., Inman L., Inglett G.E. Dietary fiber and personality factors as determinants of stool output. Gastroenterology. 1981;81:879–883.
  5. Duncanson K.R., Talley N.J., Walker M.M., Burrows T.L. Food and functional dyspepsia: A systematic review. J. Hum. Nutr. Diet. 2018;31:390–407.
  6. Gómez-Aldana A., Jaramillo-Santos M., Delgado A., Jaramillo C., Lúquez-Mindiola A. Eosinophilic esophagitis: Current concepts in diagnosis and treatment. World J. Gastroenterol. 2019;25:4598–4613.
  7. De Filippo C., Di Paola M., Ramazzotti M., Albanese D., Pieraccini G., Banci E., Miglietta F., Cavalieri D., Lionetti P. Diet, Environments, and Gut Microbiota. A Preliminary Investigation in Children Living in Rural and Urban Burkina Faso and Italy. Front. Microbiol. 2017;8:1979.
  8. Wu G.D., Bushmanc F.D., Lewis J.D. Diet, the human gut microbiota, and IBD. Anaerobe. 2013;24:117–120.
  9. Corsello A, Pugliese D, Gasbarrini A, Armuzzi A. Diet and Nutrients in Gastrointestinal Chronic Diseases. Nutrients. 2020;12(9):2693. Published 2020 Sep 3.