Conform National Cancer Institute (NIH), se considera ca principalii factori de risc ai cancerului sunt: vârsta, anumite substante din mediu, dieta, activitatea fizică, factorii infecțioși, masa grasă şi greutatea corporală, radiațiile solare şi fumatul [1].

Vârsta

Înaintarea în vârstă este considerat ca fiind cel mai important factor de risc, atat pentru cancer, în general, cat şi pentru multe tipuri individuale de cancer. Conform datelor statistice obţinute de NCI’s Surveillance, Epidemiology and End Results Program, vârsta medie de diagnosticare a cancerului este de 66 ani. Un sfert din cazurile noi de cancer se descoperă între 65-74 ani [1].

Anumite substanţe din mediu 

Dintre cele mai cunoscute substanţe carcinogene fac parte: arsenicul, azbestul, benzenul, cadmiul, gudronul de cărbune, siliciul cristalin, emisiile de cocserie, oxidul de etilenă, formaldehida, compuşii hexavalenţi ai cromului, emisiile de combustie a cărbunelui, uleiurile minerale, compuşii nichelului, radonul, funinginea, şi praful de lemn [2].

Pentru că o substanţă carcinogenă să poată determina apariţia cancerului este nevoie de mai mulţi factori care să contribuie la acest proces, inclusiv cantitatea şi timpul de expunere, precum şi bagajul genetic individual [1].

Dieta

În urma mai multor studii s-a ajuns la concluzia că anumite componente sau nutrienţi din alimentaţie pot influenţa riscul de cancer.

O evaluare a rezultatelor care privesc legătura dintre dietă şi prevenţia cancerului, publicată de World Cancer Research Fund/American Institute for Cancer Research (WCRF/AICR) in 2018, s-a bazat pe review-uri sistematice ale studiilor epidemiologice [3,4]. Acestea au luat in calcul obiceiurile alimentare, consumul de alcool si bauturi nealcoolice, carne, peste si produse lactate, cereale, legume si fructe.

Obiceiurile alimentare

În urma unei meta-analize care a cuprins 93 de studii şi a inclus un număr mai mare de 85.000 de cazuri s-a ajuns la concluzia că  alimentaţia sănătoasă poate să intervină în modularea riscului de cancer, în special in cazul celui colorectal, mamar sau pulmonar [5].

Consumul de alcool

S-a evidenţiat faptul că dintre toţi factorii dietetici, alcoolul a avut cel mai puternic impact asupra creşterii riscului de cancer. Spre exemplu, legătura dintre consumul de alcool şi riscul de cancere oral, esofagian, mamar şi colorectal (la bărbaţi) a fost evaluată de către WCRF/AICR drept „convingătoare”. S-a considerat că există o legătură „probabilă” între consumul de alcool şi crestera riscului pentru cancerul hepatic şi colorectal (la femei). Se specifică faptul că riscul creşte proporţional cu cantitatea ingerată [6,7].

Băuturile nealcoolice 

Apa de băut poate fi contaminta în mod natural cu arsen, în cazul in care aceasta provine din depozitele geologice aflate în zona vulcanilor activi. Astfel de regiuni cuprind zone extinse din Banglades, China şi India. IACR: Arsenul din apa de băut creşte riscul de cancer pulmonar, cancer de vezică urinară și cancer de piele [8].

Mate este o infuzie preparată din frunzele de Ilex paraguariensis. Este consumată în mod tradiţional şi aproape exclusiv în anumite părţi din zona Americii de Sud. IARC a clasificat băutura fierbinte de mate ca fiind „probabil carcinogena” la om. IARC: Mate, ca băutură fierbinte în stil tradițional din America de Sud, creşte riscul de carcinom esofagian” [8].

Cafeaua a fost clasificată anterior (1991) ca posibil carcinogenă pentru om (Grupa 2B). Numărul mare de dovezi disponibile în ultima perioadă a condus la reevaluarea carcinogenității cafelei, fiind clasificata de IARC în anul 2016 Grupa 3. Conform IARC, cafeaua scade riscul de cancer hepatic și cancer endometrial [9].

Ceaiul este o foarte bună sursă de compuşi biologic activi, inclusiv polifenoli. S-a observat pe modele animale ca polifenolii au capacitatea de a inhiba creşterea tumorală în cancerul de vezică urinară [9].

Băuturile dulci şi îndulcite artificial – sunt considerate principala cauză a creşterii în greutate, supraponderii şi obezităţii. Cu toate acestea, se consideră ca nu există o legătură directă între acestea şi riscul de cancer. De asemenea, nu există suficiente dovezi care să sugereze ca băuturile îndulcite artificial, cu un conţinut caloric mic ar prezenta risc pentru cancer [9].

Carnea, peştele şi produsele lactate

Produsele animale sunt considerate în general surse valoroase de proteine, conţinutul acestora variind în funcţie de specia de la care provin. Consumul de carne roşie şi peşte a crescut în ţările dezvoltate, în timp ce consumul de lactate este variabil, în funcţie de zone.

În raportul WCRF/AICR se specifică:

  • Carnea roșie şi carnea procesată cresc riscul de cancer colorectal;
  • Peștele sărat în stil cantonez crește riscul de cancer nazofaringian;
  • Produsele lactate scad riscul de cancer colorectal [10,11].

Cerealele integrale, legumele şi fructele

Alimentele care conţin fibre dietetice – fibrele dietetice pot fi fermentate sau metabolizate de către microflora intestinala, cu obţinerea acizi graşi cu lanţ scurt (acid butiric), care în urma studiilor experimentale au demonstrat efecte antiproliferative la nivelul celulelor cancerului de colon [13]. Fibrele pot de asemenea să îmbunătăţească tranzitul intestinal, cu creşterea bolului fecal, scurtând perioada de expunere a mucoasei colonului atât la agenţii mutageni, cât şi secreţiile biliare. Dietele bogate în fibre intevin în scăderea rezistenţei la insulină [12,13,14].

Activitatea fizică

Un număr mare de studii epidemiologice arată ca persoanele care sunt mai active fizic au un risc mai scăzut de malignitate faţă de cele sedentare [15].

Inactivitatea fizică creşte cu vârsta, fiind mai mare la femei decât la bărbaţi şi în ţările cu venituri mai mari decât în cele mai sărace. Inactivitatea fizică conduce la obezitate, factor incriminat în apariţia cancerului. În urma unui review realizat în 2018, care a cuprins 541 de studii individuale, pe 22 de tipuri anatomice diferite de cancer, s-a ajuns la concluzia ca activitatea fizică este asociată cu scăderea riscului pentru cancerele de: colon, sân, endometrial, pulmonar, esofagian, pancreatic şi meningiom [16].

Grăsimea corporală şi creşterea în greutate

În anul 2016, aproximativ 1,97 miliarde de adulți și peşte 338 milioane de copii și adolescenți din întreaga lume au fost clasificati ca supraponderali sau obezi [17].

În urma raportului WCRF/AICR, s-au identificat dovezi clare care sustin ca:

  • Supraponderea sau obezitatea pe tot parcursul maturității crește riscul cancerelor: oral, faringian, laringian, esofagian (adenocarcinom), gastric (cardia), pancreatic, de vezică biliară, hepatic, colorectal, mamar (postmenopauză), ovarian, endometrial, de prostată (avansat), renal;
  • Creșterea pronunţată în greutate la vârsta adultă creşte riscul de cancer de sân postmenopauzal;
  • Supraponderea sau obezitatea la vârsta adultă, înainte de menopauză scade riscul cancerului de sân premenopauzal;
  • Supraponderea sau obezitatea la vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, scade riscul cancerelor pre- și postmenopauzale [18].

Înălţimea şi greutatea la naştere

Înălțimea finală a adulților derivă din genetică, greutatea la naștere, rata de creștere și vârsta pubertății, precum și factorii de mediu care includ nutriția [19].

Câteva studii observaţionale au arătat ca persoanele inalte au risc mai mare de cancer. Un studiu efectuat pe 438,870 de persoane în UK a confirmat aceste observaţii şi a sugerat ca riscul de cancer creşte pentru fiecare 9 cm în înălţime. Atât în ce priveşte riscul cât şi mortalitatea, s-a observat ca efectul este mai pronunţat la femei [20].

Greutatea foarte scăzută la nastere (mai mică de 2,5 kilograme pentru băieți și 2,4 kilograme pentru fete) se corelează cu risc crescut de deces și boală perinatală sau deces în copilărie, de obicei datorită vulnerabilității mai mari la infecții [21].

Diabetul sau homeostazia deficitară a glucozei prezente la mamă pot determina creșterea greutății copilului la naștere, precum și un risc crescut de diabet zaharat la sugar. În urma unui studiu efectuat pe 162.559 de fete din cadrul Copenhagen School Health Records Register (CSHRR), s-a ajuns la concluzia ca atât greutatea prea mică, cât şi cea prea mare la naştere se asociază cu riscul crescut de cancer ovarian (tipul seros) [21].

Agenţii infecţioşi

Agenţii patogeni de forma virusurilor, bacteriilor sau paraziţilor pot cauza sau creşte riscul pentru diferite tipuri de cancer. Exemple: virusul Epstein-Barr (EBV), virusurile hepatitice B şi C (HBV şi HCV), virusul imunodeficienţei umane (HIV), papillomavirusurile (HPV), virusul leucemiei/limfomului uman T-Cell Tip 1 (HTLV-1), herpesvirusurile asociate sarcomului Kaposi (KSHV), Helicobacter pylori (H. pylori), Opisthorchis viverrini, Schistosoma hematobium [1,22,23].

Alăptarea

Laptele matern este considerat o sursă completă de hrană pentru nou-născuți și sugarii mici. Principalul mecanism prin care alăptarea poate influenţa riscul cancerului de sân este reprezentat de modificările hormonale din această perioadă, considerată amenoreică și infertilă. Alăptarea reduce în general expunerea la ciclul menstrual, intervenind asupra cantităţilor cumulate de hormoni la care se expune femeia pe parcursul vieţii şi influenţând riscul de cancer. În consecinţă, se consideră ca alăptarea scade riscul de cancer la sân, pentru mamă [24,25].

Radiaţiile şi lumina solară

Expunerea la radiaţiile solare UV reprezintă cauza majoră de apariţie a melanomului, una ditre cele mai comune forme de cancer.

Sursele majore de expunere a populaţiei la radiaţiile ionizante pot fi reprezentate de investigaţiile medicale: radiografiile cu raze X, tomografia computerizată (CT), tomografia cu emisie de pozitroni (PET), radioterapia şi radonul. Soarele, lămpile solare şi aparatele de bronzat furnizează radiaţii ultraviolete. Expunerea la acest tip de radiaţii determină accelerarea procesului de îmbătrânire a pielii care poate conduce la apariţia cancerului de piele [26].

Fumul de ţigară

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), fumul de ţigară reprezintă una dintre cele mai mari probleme de sănătate cu care s-a confruntat umanitatea, care conduce la decesul a aproximativ 6 milioane de persoane pe an [27].

Cel mai important mod prin care fumul de ţigară poate determină apariţia cancerului este prin alterarea structurii ADN, inclusiv la nivelul unor gene cheie protectoare. Multe dintre substanţele chimice prezente în fumul de ţigară sunt considerate a fi carcinogene, de exemplu benzenul, poloniu-210, benzopirenul şi nitrozaminele. Pe lângă acestea, fumul de ţigară conţine substanţe care accentuează mecanismul carcinogenetic al celor descrise mai sus. Astfel, cromul potenţează ataşarea benzopirenului de ADN, crescând şansele de alterare ale acestuia. Arsenul şi nichelul interferă cu căile de reparare ale ADN-ului, determinând creşterea susceptibilităţii celulare la cancer [28].

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

  1. ***Risk Factors for Cancer. [Internet][Updatat 23 dec. 2015; citat14 iulie 2018]. La adresa: https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk .
  2. ***Agents classified by the iarc monographs, volumes 1-122. [Internet] 2018 [Updatat 30 Julie 2018; citat 10 august 2018. La adresa: https://monographs.iarc.fr/agents-classified-by-the-iarc/.
  3. ***Diet, Nutrition, Physical Activity and Cancer: a Global Perspective. [Internet]. 2018 [Citat 13 iulie 2018]. La adresa:https://www.wcrf.org/dietandcancer/contents .
  4. Vieira AR, Abar L, Chan DSM, Vingeliene S et al. Foods and beverages and colorectal cancer risk: a systematic review and meta-analysis of cohort studies, an update of the evidence of the WCRF-AICR Continuous Update Project. Ann Oncol. 2017 Aug 1;28(8):1788-1802.
  5. Giuseppe G,  Francesca B, Justyna G, Salvatore S et al. Possible role of diet în cancer: systematic review and multiple meta-analyses of dietary patterns, lifestyle factors, and cancer risk. Nutrition Reviews, Volume 75, Issue 6, 1 June 2017; 405–419.
  6. ***Alcoholic drinks and the risk of cancer. [Internet]. 2018 [Citat 10 august 2018]. La adresa: https://www.wcrf.org/sites/default/files/alcoholic-drinks.pdf.
  7. Brewster AM, Kaur JS, Merrill JK, Alberg AJ. Alcohol and Cancer. Journal of Clinical Oncology. [Internet]. 2017 [Citat 10 august 2018]. La adresa: http://ascopubs.org/doi/abs/10.1200/JCO.2017.76.1155.
  8. Loomis D, Guyton KZ, Grosse Y, Lauby-Secretan B et al. Carcinogenicity of drinking coffee, mate, and very hot beverages. ancet Oncol. 2016 Jul;17(7):877-878.
  9. ***Non-alcoholic drinks and the risk of cancer. [Internet]. 2018 [Citat 12 august 2018] La adresa:  La adresa https://www.wcrf.org/sites/default/files/non-alcoholic-drinks.pdf.
  10. ***Meat, fish and dairy products and the risk of cancer. [Internet]. 2018 [Citat 12 august 2018]  La adresa: https://www.wcrf.org/dietandcancer/exposures/meat-fish-dairy.
  11. Domingo JL, Nadal M. Carcinogenicity of consumption of red meat and processed meat: A review of scientific news since the IARC decision. Food Chem Toxicol. 2017 Jul;105:256-261.
  12. ***Wholegrains, vegetables and fruit and the risk of cancer. [Internet]. 2018 [Citat 12 august 2018]. La adresa: https://www.wcrf.org/sites/default/files/Wholegrains-veg-and-fruit.pdf.
  13. Chen J, Vitetta L. Inflammation-Modulating Effect of Butyrate in the Prevention of Colon Cancer by Dietary Fiber.Clin Colorectal Cancer. 2018 May 17. pii: S1533-0028(18)30139-72018.
  14. Weickert MO, Pfeiffer AFH. Impact of Dietary Fiber Consumption on Insulin Resistance and the Prevention of Type 2 Diabetes. The Journal of Nutrition, Volume 148, Issue 1, 1 January 2018; 7–12.
  15. ***Physical activity and the risk of cancer. [Internet]. 2018 [Citat 12 august 2018]. La adresa: https://www.wcrf.org/sites/default/files/Physical-activity.pdf.
  16. Rezende LFM, Sá TH, Markozannes G, Rey-López JP et al. Physical activity and cancer: an umbrella review of the literature including 22 major anatomical sites and 770 000 cancer cases. Br J Sports Med. 2018 Jul;52(13):826-833.
  17. Lauby-Secretan B, Scoccianti C, Loomis D, Grosse Y et al. Body Fatness and Cancer — Viewpoint of the IARC Working Group. N Engl J Med. 2016 Aug 25;375(8):794-8.
  18. ***Body fatness and weight gain and the risk of cancer. [Internet]. 2018 [Citat 12 august 2018].  La adresa: https://www.wcrf.org/sites/default/files/Body-fatness-and-weight-gain.pdf. Accesat 10 august 2018.
  19. Béatrice L-S, Chiara S, Dana L et al. Body Fatness and Cancer — Viewpoint of the IARC Working Group. August 25, 2016. N Engl J Med 2016; 375:794-798.
  20. Ong JS, An J, Law MH, Whiteman DC, Neale RE, Gharahkhani P, MacGregor S. Height and overall cancer risk and mortality: evidence from a Mendelian randomisation study on 310,000 UK Biobank participants. Br J Cancer. 2018 May;118(9):1262-1267.
  21. Trabert B, Aarestrup J, Ulrich LG, Wentzensen N, Sørensen TIA, Baker JL. Birth weight and the risk of histological subtypes of ovarian and endometrial cancers: Results from the Copenhagen School Health Records Register. Gynecol Oncol. 2018 Mar;148(3):547-552.
  22. Jacqueline C, Tasiemski A, Sorci G, Ujvari B et al. Infections and cancer: the “fifty shades of immunity” hypothesis. BMC Cancer. 2017 Apr 12;17(1):257.
  23. de Martel C, Plummer M, Vignat J, Franceschi S. Worldwide burden of cancer attributable to HPV by site, country and HPV type. Int J Cancer. 2017 Aug 15;141(4):664-670.
  24. ***Lactation and the risk of cancer. [Internet]. 2018 [Citat 13 august 2018]. La adresa: https://www.wcrf.org/sites/default/files/Lactation.pdf.
  25. Anstey EH, Shoemaker ML, Barrera CM, O’Neil ME et al. Breastfeeding and Breast Cancer Risk Reduction: Implications for Black Mothers. Am J Prev Med. 2017 Sep;53(3S1):S40-S46.
  26. ***Radiation. [Internet]. 2015 [Citat 14 iulie 2018]. La adresa: https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/radiation.
  27. ***Tobacco consumption statistics. [Internet]. 2014 [Updatat 28 Aprilie 2017; citat 14 iulie 2018]. La adresa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Tobacco_consumption_statistics.
  28. ***How smoking causes cancer.[Internet]. 2014 [Updatat 4 August 2016] La adresa: https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/causes-of-cancer/smoking-and-cancer/how-smoking-causes-cancer.