Oare cati dintre noi nu se trezesc dimineata cu gandul la aroma cafelei proaspat macinata?

Fie ca ne grabim sau ca reusim sa ne rezervam putin timp pentru a savura o cafea, gasim intotdeauna motiv pentru ca ea sa nu lipseasca din dieta noastra… Pentru ca ne ajuta sa ne trezim sau ne mentine mai mult timp in forma ne-am obisnuit sa apelam la cafea zilnic, dar cate dintre avantajele si dezavantajele consumului de cafea cunoastem?

Intrucat cafeaua este una dintre bauturile cele mai consumate de pe glob, ea a fost si foarte mult studiata. Din ce in ce mai multe rezultate ale acestor studii evidentiaza anumite efecte benefice ale consumului de cafea. Dintre acestea, cresterea nivelului de energie si capacitatii de concentrare, contributia la scaderea in greutate prin accelerarea metabolismului sau cresterea performantelor sportive sunt cele mai cunoscute.

Pe langa acestea, cafelei i se mai atribuie rol important in scaderea riscului de diabet de tip 2, in preventia bolii Alzheimer, a dementei senile, sau a bolii Parkinson. Cafeaua ofera protectie hepatica, are efect antidepresiv si scade riscul anumitor tipuri de cancer.

Cu toate acestea, datorita abundentei de informatie de cele mai multe ori contradictorie in ce priveste consumul de cafea, ne aflam in fata foarte multor semne de intrebare:

  • Este cafeaua nociva pentru sanatate?
  • Ce cantitate de cafea este considerata a fi „sigura” pentru o persoana sanatoasa?
  • Ne expunem la boli cardiovasculare consumand zilnic cafea?
  • Ne ajuta cafeaua la cresterea performantelor sportive?
  • Ne poate face o ceasca de cafea mai alerti, mai vigilenti si ne ajuta sa ne concentram mai bine?
  • Ajuta cafeaua sa scadem in greutate?
  • Cafeaua deshidrateaza?

Cat de sanatoasa este cafeaua?

Cafeaua bauta cu moderatie de catre persoanele sanatoase, poate fi considerata ca parta integranta a unui stil de viata sanatos.

Se considera ca o persoana sanatoasa, poate consuma zilnic 1-2 cafele, fara a prezenta efectele adverse ale acesteia.

La consum excesiv de cafea pot sa apara efectele adverse induse de cafeina, care cuprind: tulburari de ritm cardiac cu cresterea tensiunii arteriale, tulburari ale somnului, anxietate, sau chiar intoxicatia cu cafeina. Aceasta se caracterizeaza prin:

  • Consumul recent al unei cantitati mai mari de 250 mg de cafeina (mai mult de 3-4 cesti pe zi)
  • Neliniste, nervozitate, agitatie psihomotorie, logoree, insomnie, cresterea diurezei
  • Tulburari la nivel gastrointestinal (hiperaciditate gastrica), crampe musculare
  • Tahicardie si aritmii cardiace.

 

 

Atentie!

  • Exista boli in care nu este recomandat consumul de cafea: afectiunile gastrointestinale (gastrita hiperacida, ulcer gastric si duodenal, esofagita de reflux, hernie hiatala), cele cardiovasculare (hipertensiune arteriala, aritmii cardiace, fibrilatia atriala, etc), starile diareice sau anemiile.
  • Nu orice persoana poate consuma cafea, iar acest lucru difera in functie de anumite variatii prezente in genetica fiecaruia dintre noi. Exista teste genetice care identifica variantele genelor responsabile de metabolizarea cafelei in organism si ne ajuta sa stabilim daca”toleram” sau nu acest tip de bautura.
  • Cafeina interactioneaza cu mai multe medicamente, asa ca inainte de inceperea fiecarui tratament medicamentos verificati cu atentie lista de potentiale interactiuni sau consultati medicul sau farmacistul dumneavoastra. Mai multe detalii despre acest tip de interactiune gasiti in articolul Interactiuni medicament-aliment.

S-a demonstrat ca metabolizarea cafelei in organism are loc in mod diferit, in functie de profilul genetic individual. Metabolizarea cafelei are loc in cea mai mare parte (app. 95%) la nivelul citocromului P450 1A2 (CYP1A2). Diferite variatii la nivelul acestei gene, precum si la al receptorilor specifici pentru cafea stabilesc  modul diferit in care noi reactionam la ingestia de cafea. Spre exemplu, persoanele cu genotipul AA pentru CYP1A2 la rs762551 metabolizeaza foarte repede cafeaua (tolereaza cantitati mai mari), pe cand cei cu genotipul AC sau CC sunt metabolizatori lenti (cafeaua ramane in circulatie o perioada mai lunga decat la ceilalti). La persoanele care metabolizeaza mai lent cafeaua exista riscul cumularii unei cantitati toxice a acesteia in organism, cu consecinte grave asupra aparatului cardiovascular, in principal. Aceste persoane sunt sfatuite sa evite atat consumul de cafea cat si al altor produse care contin cafeina (bauturi racoritoare de genul coca-cola, pepsi, ceaiuri sau chiar medicamente care au in compozitia lor cafeina).

Cafeaua decafeinizata poate sa fie o optiune viabila pentru cei care nu pot consuma cafea normala, fie datorita afectiunilor descrise mai sus, fie unei din alte motive cum ar fi sarcina sau sensibilitate crescuta la cafea.

Studiile efectuate in ultima perioada sustin ideea ca persoanele sanatoase, care „tolereaza” cafeaua si nu urmeaza tramente medicamentoase care sa interfere cu aceasta, pot beneficia de avantajele consumului de cafea asupra sanatatii. 

Avantaje ale consumului de cafea

Imbunatatirea starii de alerta si a vigilentei

Cafeina, componentul principal ala cafelei este recunoscuta pentru actiunea sa stimulanta, in special la nivelul sistemului nervos central. Efectele sale asupra cresterii performantei intelectuale sunt dovedite stiintific, fiind una dintre cele mai cunoscute substante psihoactive [2].

Multe studii confirma actiunea stimulanta a cafelei asupra creierului cu imbunatartirea memoriei, a curajului, a starii de vigilenta, a nivelului de energie, precum si a timpului de reactie.

Concentratia optima de cafeina necesara pentru cresterea capacitatii de atentie si starii de alerta este stabilita de catre Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentatiei la 75 mg (cantitate care se regaseste de obicei intr-o ceasca normala de cafea).

Efectul stimulant al cafelei se observa de obicei la 15-45 minute dupa ingestie si dureaza aproximativ 4 ore.

Scaderea in greutate

In special cafeaua verde (boabe de cafea neprajite) este mult mediatizata pentru efectele sale benefice in scaderea greutatii corporale. Ea este foarte bogata in antioxidanti, insa substantei careia i se atribuie calitatea de scadere in greutate este cafeina.

Un aport crecut de cafeina a fost asociat cu scaderea in greutate prin termogeneza si si procesul de oxidare a grasimilor.

Cateva studii arata ca prin consum de cafeina creste rata de decompunere a grasimilor. Este posibil ca acest efect al cafeinei sa scada in timp, la consum indelungat.

Desi cafeina are un rol in termogeneza prin cresterea ratei metabolice si contributia sa la procesul de oxidare a grasimilor, cafeaua in sine nu poate sustine singura scaderea in greutate. Acest lucru se poate obtine prin alimentatie adecvata si adaptarea necesarului caloric, precum cresterea nivelului de activitate fizica [6].

Cresterea performantelor sportive

Aceasta calitate a cafelei se datoreaza in exclusivitate cafeinei prezente in cafea si nu cafelei in sine.

Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentatiei (European Food Safety Authority – EFSA) a stabilit ca substanta activa principala din cafea, cafeina intervine atat in cresterea performantei sportive (cresterea andurantei la exercitiile fizice) cat si in cresterea atentiei si a capacitatii de concentrare [1]. EFSA recunoaste existenta unei relatii cauza – efect intre cafeina si cresterea performantei sportive, capacitatea de anduranta si reducerea perceperii efortului, la doze de 3-4 mg/kg corp.

Cafeina poate modera oboseala si influenta ratingul de percepere al efortului, durerii si vigorii fizice, contribuind la cresterea performantei sportive.

 

Scaderea riscului de diabet de tip 2

Anumite studii demonstreaza ca la bautorii de cafea scade cu aproximativ 23-50%  riscul de diabet de tip 2 (cel putin 3 cesti de cafea pe zi) [14].

Preventia bolii Alzheimer si dementei senile

Boala Alzheimer este o afectiune neurovegetativa care se incearca a fi prevenita prin alimentatie sanatoasa si exercitii fizice. Cafeaua este una din componetele alimentatiei la care aceasta boala  ar raspunde foarte bine, din punct de vedere profilactic.

Exista studii in urma carora s-a evidentiat o scadere cu pana la 65% a riscului bolii Alzheimer la consumatorii de cafea [15,16].

Scaderea riscului de boala Parkinson

Alaturi de boala Alzheimer, boala Parkinson este una dintre cele mai intalnite afectiuni neurovegetative. Ea se caracterizeaza printr-un dezechilibru in sinteza la nivel central a unor neurotransmitatori, dopamina si acetilcolina. Se pare ca si in aceasta situatie, consumatorii de cafea ar beneficia de protectie, prin scaderea riscului de boala cu un procent de pana la 60% [16].

Protector hepatic

Multe dintre afectiunile hepatice (hepatite de diferite etiologii, steatoza hepatica) pot determina aparitia cirozei hepatice.

Cafeaua poate sa scada riscul cirozei hepatice. Acest aspect a fost evidentiat la persoanele care au consumat 4 sau mai multe cafele pe zi, la care riscul de ciroza a scazut cu pana la 80% [17].

Scaderea riscului de recaderi din boala depresiva

Cafeaua ajuta la scaderea riscului de depresie si al celui de suicid [18].

Laxativ si diuretic

Cafeaua creste peristaltismul intestinal determinand eliminarea bolului fecal, motiv pentru care este folosita in prevenirea si uneori in tratamentul constipatiei. Efectul laxativ este prezent atat la cafeaua normala cat si la cea decafeinizata.

Cafeina are actiune diuretica moderata pe termen scurt. Se pare totusi ca acest efect nu ar fi suficient de puternic incat sa contracareze avantajul de hidratare asigurat de consumul cafelei [20].

Riscuri ale consumului de cafea

Afectiunile cardiovasculare

Se considera ca un consum moderat de cafea (2-maxim 3 cesti pe zi) nu ar creste riscul de afectiuni cardiovasculare. Exista totusi studii in care s-a evidentiat cresterea nivelului plasmatic de homocisteina la persoane sanatoase, dupa consumul de cafea nefiltrata.

Homocisteina a fost corelata pentru prima data in anul 1999 cu riscul afectiunilor cardiovasculare. Concentratia acesteia depinde de mai multi factori: acidul folic, vitamina B12, varsta, sex, genetica, fumat sau hipertensiune arteriala dar si de consumul de cafea nefiltrata (6-10 cesti pe zi) [24].

 

Cresterea secretiei gastrice acide

Cafeaua, bauta in cantitati mari poate determina cresterea secretiei gastrice acide cu aparitia gastritelor hiperacide sau a ulcerului gastric. Din acest motiv nu se recomanda consumul de cafea persoanelor cu afectiuni gastrointestinale (gastrite, esofagite sau ulcer).

Perturbarea somnului

Deoarece cafeina este o substanta psihoactiva, cafeaua poate intarzia instalarea somnului sau sa provoace intreruperi ale acestuia. Din acest motiv, nu se recomanda consumul de cafea in a doua jumatate a zilei, mai persoanelor care au deficit de metabolizare al acesteia.

Cresterea tensiunii arteriale

Cafeaua poate determina cresteri usoare ale tensiunii arteriale care de obicei scad in timp. Studii recente au demonstrat ca aceasta nu ar avea un efect de durata asupra tensiunii arteriale [25].

Scaderea absorbtiei fierului

Deoarece cafeaua intervine in procesul de absorbtie al fierului, consumul regulat de cafea poate produce anemie feripriva [22].

Cresterea nivelului de colesterol

Compusii cafestol si kahweol prezenti in boabele de cafea pot creste nivelul colesterolului seric. Efectul cafelei asupra colesterolului depinde de modul de preparare, cafeaua la filtru neavand nicio actiune asupra colesterolului, spre deosebire de cea fiarta, care poate creste colesterolul seric [19].

Deshidratarea

Se considera ca un condum moderat de cafea nu ar produce deshidratare. Desi cafeina are actiune diuretica, apa dislocuita de aceasta este completata de aportul de cafea [26].

Dependenta de cafea

Desi cafeina are efect stimulant asupra sistemului nervos central, din cateva studii reiese ca un consum moderat de cafea nu ar produce dependenta fizica de aceasta [27].

Cafeaua in sarcina

Desi in ultima perioada tendintele sunt de a permite femeilor insarcinate sa consume cafea, recomandarea mea este ca in situatia in care mama simte nevoia de a consuma cafea, sa se rezume la o ceasca pe zi, dimineata.

Femeile insarcinate care sunt diagnosticate cu hipertensiune arteriala sunt sfatuite sa renunte la cafea sau la orice alta sursa de cafeina.

Ce contine cafeaua?

Valoarea nutritiva a cafelei

Cafeaua neagra contine cantitati aproape neisemnate de macronutrienti, grasimi, carbohidrati si proteine, care insumeaza aproximativ 1-2 kcal/100ml.

Dintre micronutrienti, cei mai importanti sunt potasiul, magneziul si niacina (B3). Cantitatea de sodiu este foarte scazuta in cafea.

Compozitia cafelei

Cafeina

Cafeina este componentul farmacologic principal al cafelei, cu actiune stimulanta asupra sistemului nervos central.

Concentratia de cafeina din cafea depinde de modul de preparare al acesteia. Valorile sunt raportate la 200 ml de cafea, preparata in moduri diferite:

  • Cafeaua la filtru –  115-175 mg cafeina,
  • Espresso  – 100 mg cafeina
  • Cafeaua preparata la ibric – 80-135 mg cafeina,
  • Cafeaua instant (app. 100 ml din 1-2 lingurite) – 65-100 mg cafeina.

Aceasta inseamna ca unei cesti de cafea espresso de 50-100 ml ii corespund aproximativ 25-50 mg cafeina, in conditiile in care doza maxima recomandata pentru adultii sanatosi este de 300 mg/zi.

Antioxidantii

Cafeaua contine in mod natural o varietate larga de compusi cu proprietati antioxidante. Acestia includ acizii clorogenici si melanoidinele, precum si N-metilpiridiniu (implicat in mecanismul de aparare celulara) [8].

Diterpenele

Diterpenele cafestol si kahweol sunt prezente in uleiul continut in cafea. Exista studii in urma carora s-a stabilit ca un consum ridicat de cafea poate creste nivelul seric de LDL colesterol, tocmai datorita acestor compusi [9].

  • Acest aspect se coreleaza cu metoda de preparare a cafelei deoarece diterpenele sunt retinute de hartia de filtru, in cazul cafelei filtrate. Ele se regasesc in toate celalalte tipuri de cafea (espresso, greceasca, turceasca, scandinaviana, etc).
  • Cafeaua solubila nu contine acesti compusi care determina cresterea nivelului de colesterol.
  • Consumul moderat de espresso (2-3 cesti pe zi) are de asemenea un impact minor in cresterea colesterolului, cu un continut mai mic decat cafeaua fiarta, iar portiile de cafea servita sunt mai mici.
  • Cateva studii au demonstrat ca aceste diterpene ar avea un rol protector impotriva anumitor tipuri de cancer (cancer colorectal).

Alti compusi ai cafelei se formeaza in timpul depozitarii si prelucrarii boabelor de cafea.

Acestea includ acrilamide si furan, care se formeaza in timpul procesarii alimentelor dar si ochratoxina A, aparuta in timpul depozitarii necorespunzatoare a boabelor verzi de cafea. Pe tot parcursul procesului de depozitare, preparare si obtinerea a cafelei, exista verificari obligatorii ale acesteia, tocmai pentru a evita formarea acestei toxine.

Acrilamida

Este o substanta care se formeaza in alimente in timpul proceselor de preparare, la temperaturi inalte, spre exemplu la prajire, coacere sau frigere. Ea poate lua nastere inclusiv in cafea, in timpul procesului de prajire. Mai multe informatii gasiti in articolul Acrilamida din alimente.

Este recunoscut faptul ca expunerea prelungita la acrilamida poate determina aparitia unor anumite forme de cancer la animale.

Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentatiei (EFSA) analizeasa anual nivelele de acrilamida prezenta in alimente, la nivelul tuturor statelor membre ale Comunitatii Europene. Recent, EFSA a cerut companiilor producatoare de alimente expertiza suplimentara in ce priveste cantitatea de acrilamida prezenta in alimente.

Furanul

Este o substanta care se formeaza in alimente, inclusiv in cafea, atunci cand sunt procesate termic la temperaturi inalte. Este o substanta volatila si se considera ca de la momentul prepararii si pana la consum ar trebui sa se evapore din produs. In cafeaua destinata consumului s-a evidentiat aproximativ 10% din cantitatea de furan produsa initial [11-13].

Furanul a constituit motiv de ingrijorare, mai ales dupa ce el a fost incriminat in aparitia unor anumite forme de cancer, in special cel hepatic.

Nivelele de furan din cafea sunt monitorizate constant in Comunitatea Europeana si sunt publicate cu regularitate de catre EFSA.

Ochratoxina A

Ochratoxina A (OTA) este o micotoxina formata din mucegaiul cafelei depozitata necorespunzator.

OTA este prezenta si la alte alimente (cereale sau fructe uscate de struguri), atunci cand sunt depozitate in conditii necorespunzatoare, cu nivel crescut de umiditate.

In momentul de fata exista reglementari prin care se controleaza conditiile de depozitare ale cafelei in tarile producatoare, iar Comunitatea Europeana verifica nivelele de OTA din cafeaua importata [21].

Concluzii

  • Datorita faptului ca este una din bauturile cu cea mai larga raspandire pe glob, cafeaua a fost si va fi in continuare studiata, discutata si controversata.
  • In urma studiilor efectuate in scopul punerii in evidenta a unor beneficii sau riscuri ale consumului de cafea, se poate concluziona ca bauta in cantitati moderate de catre persoane sanatoase (1-2 cesti pe zi) nu prezinta risc de reactii adverse iar bautorii se pot bucura de avantajele oferite de aceasta.
  • Cafeaua trebuie evitata de grupele de pacienti cu afectiuni gastrointestinale, cardiace, anumite afectiuni psihice. Se impune atentie la asocierea cafelei cu anumite medicamente.
  • Deoarece in urma proceselor de prajire ale cafelei se pot forma compusi chimici toxici (acrilamida), se recomanda consumul de cafea cu un grad mai scazut de prajire (mic spre mediu).
  • Din punct de vedere al riscului de afectiuni cardiovasculare, dislipidemii, se pare ca cea mai sanatoasa varianta de cafea ar fi cea filtrata.
  • Daca sunteti consumatori de cafea, incercati pe cat posibil sa alegeti variante organice ale acesteia, pentru a evita incarcarea cu compusi chimici toxici (potentati si de expunerea la caldura in timpul procesului de prajire).

Autor: Letitia Mates

 

Bibliografie:

  1. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA) (2011). Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to caffeine and increase in physical performance during short-term high-intensity exercise (ID 737, 1486, 1489), increase in endurance performance (ID 737, 1486), increase in endurance capacity (ID 1488) and reduction in the rated perceived exertion/effort during exercise (ID 1488, 1490) pursuant to Article 13(1) of Regulation (EC) No 1924/2006. EFSA Journal;9(4):2053. La adresa: www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/2053.htm , accesat mai, 2015
  2. EFSA. Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to caffeine and increased alertness (ID 736, 1101, 1187, 1485, 1491, 2063, 2103), and increased attention (ID 736, 1485, 1491, 2375) pursuant to Article 13(1) of Regulation (EC) No 1924/2006. EFSA Journal;9(4):2054, 2011. La adresa: www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/2054.htm, accesat mai, 2015
  3. Ruxton CHS, in Wiley Online Library, Nutrition Bulletin, Volume 33, Issue 1, pages 15–25, March 2008, The impact of caffeine on mood, cognitive function, performance and hydration: a review of benefits and risks, la adresa: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1467-3010.2007.00665.x/full , accesat mai, 2015
  4. Acheson KJ, Gremaud G, Meirim I et al, in: The American Journal of Clinical Nutrition, Metabolic effects of caffeine in humans: lipid oxidation or futile cycling?, la adresa: http://ajcn.nutrition.org/content/79/1/40.full.pdf+html, accesat mai, 2015
  5. Tae WK, Young OS, Jeong BL et al, in Springer Link, Food Science and Biotechnology, August 2010, vol 19, pp 1077-1081, Effect of caffeine on the metabolic responses of lipolysis and activated sweat gland density in human during physical activity, la adresa:
    http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs10068-010-0151-6, accesat mai, 2015
  6. Westerterp-Plantenga MS1, Lejeune MP, Kovacs EM. In PubMed, Body weight loss and weight maintenance in relation to habitual caffeine intake and green tea supplementation. Obes Res. 2005 Jul;13(7):1195-204, La adresa: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16076989, accesat mai, 2015
  7. The Vaults of Erowid, Caffeine Content of Beverages, Foods, & Medications, la adresa: https://www.erowid.org/chemicals/caffeine/caffeine_info1.shtml#2, accesat mai, 2015
  8. Hoelzl C. et al. (2010) Instant coffee with high chlorogenic acid levels protects humans against oxidative damage of macromolecules. Mol Nutr Food Research, 54(12):1722-33.
  9. Urgert R. & Katan M.B. (1996) The cholesterol-raising factor from coffee beans. J R Med, 89(11): 618-623.
  10. 19 Butt M.S. & Sultan M.T. (2011) Coffee and its consumption: benefits and risks. Crit Rev Food Sci Nutr, 51:363-373
  11. Moro S. et al. (2012) Furan in heat-treated foods: formation, exposure, toxicity, and aspects of risk assessment. Mol Nutr Food Res, 56(8):1197-211.
  12. Joint FAO/WHO (2011) Food Standards Programme Codex Committee on Contaminants in Food, Discussion Paper on Furan, CX/CF 11/5/13.
  13. EFSA (2011) Update on furan levels in food from monitoring years 2004-2010 and exposure assessment. EFSA Journal, 9(9):2347.
  14. S. van Dieren, C. S. P. M. Uiterwaal, Y. T. van der Schouw et al, in Springer Link, Diabetologia, December 2009. Vol 52, issue 12, Coffee and tea consumption and risk of type 2 diabetes, la adresa: http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs00125-009-1516-3, accesat mai, 2015
  15. Eskelinen, Marjo H., Kivipelto, Miia, Journal of Alzheimer’s Disease, vol. 20, no. S1, 2010 IOS Press, Caffeine as a Protective Factor in Dementia and Alzheimer’s Disease, DOI: 10.3233/JAD-2010-1404, la adresa: http://content.iospress.com/articles/journal-of-alzheimers-disease/jad01404, accesat mai, 2015
  16. Prediger, Rui D.S., Journal: Journal of Alzheimer’s Disease, vol. 20, no. S1, 2010, Effects of Caffeine in Parkinson’s Disease: From Neuroprotection to the Management of Motor and Non-Motor Symptoms, DOI: 10.3233/JAD-2010-091459, la adresa: http://content.iospress.com/articles/journal-of-alzheimers-disease/jad091459, accesat mai, 2015
  17. Klatsky AL1, Morton C, Udaltsova N et al, in PubMed, Coffee, cirrhosis, and transaminase enzymes, Arch Intern Med. 2006 Jun 12;166(11):1190-5, la adresa: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16772246, accesat mai, 2015
  18. Chiro Kawachi, MD; Walter C. Willett, MD et al, in JAMA Internal Medicine, A Prospective Study of Coffee Drinking and Suicide in Women, March 11, 1996, Vol 156, No. 5, la adresa: http://archinte.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=621677, accesat mai, 2015
  19. Jiang-nan Wu, Suzanne C Ho, Chun Zhou at al, in International Journal of Cardiology, Coffee consumption and risk of coronary heart diseases: A meta-analysis of 21 prospective cohort studies, DOI: http://dx.doi.org/10.1016/j.ijcard.2008.06.051
  20. Kolasa KM et al (2009). Hydration and health promotion. Nutrition Today 44, 190-203.
  21. EFSA, Parma Italy, Statement on recent scientific information on the toxicity of Ochratoxin A1
  22. EFSA Panel on Contaminants in the Food Chain, EFSA Journal 2010; 8(6):1626, la adresa: http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/doc/1626.pdf, accesat mai, 2015
  23. TA Morck, SR Lynch and JD Cook, Inhibition of food iron absorption by coffee, Am J Clin Nutr March 1983 vol. 37 no. 3 416-420.
  24. Grubben M J et al. (2000), Unfiltered coffee increases plasma homocysteine concentrations in healthy volunteers: a randomized trial. American Journal of Clinical Nutrition, 71; 448-484.
  25. Geleijnse J.M. (2008), Habitual coffee consumption and blood pressure: An epidemiological perspective. Vasc Health Risk Man. 4(5), 963-970.
  26. Silva A.M. et al. (2013) Total body water and its compartments are not affected by ingesting a moderate dose of caffeine in healthy young adult males, Applied Physiology Nutrition & Metabolism, 38; 626-632.
  27.  Nehlig A et al (2000). Dose-response study of caffeine effects on cerebral functional activity with a specific focus on dependence. Brain Res; 858:71-77