Laptele matern este cea mai buna hrana pentru nou-nascuti. El le ofera micutilor atat energia necesara, cat si o foarte mare diversitate de vitamine, minerale, oligoelemente, glucide, proteine si lipide, substante implicate in imunitate, sau in in procesul de crestere si dezvoltare.

Singurele elemente din laptele de mama care se considera ca nu acopera necesarul nou-nascutului ar fi:

  • Vitamina K – pentru preventia sangerarilor la nou-nascuti, pana la producerea acesteia de catre flora intestinala (primele saptamani dupa nastere). Laptele matern contine cantitati mici de vitamina K.
  • Vitamina D – pentru buna absorbtie a calciului si fosforului. Deficienta de vitamina D poate produce rahitism, cu afectarea sistemului osos.

Din punct de vedere al compozitiei, laptele de mama este un aliment extrem de complex. Fascinant este faptul ca alimentatia mamei influenteaza doar intr-o oarecare masura compozitia laptelui, organismul incercand sa pastreze constante proportiile de elemente nutritive necesare bebelusului, chiar in detrimentul mamei. De exemplu, calciul va fi preluat in lapte in cantitatea necesara, cu riscul depletarii acestui element la mama. In schimb, in situatia in care mama este malnutrita, calitatea laptelui ei are foarte mult de suferit.

Alimentele consumate de mama influneteaza in mod deosebit gustul si mirosul laptelui. Exemple: ceapa si usturoiul.

Atentie: Substante ca alcoolul, tabacul, medicamentele, anumite plante (ceaiuri, substante aromatice) sau cafeina pot trece in laptele matern, fiind periculoase pentru sugar!

Laptele matern

Laptele de mama de distinge prin trei fractiuni diferite:

  • Colostrul – este „laptele” secretat in cantitate mica inca din timpul sarcinii si pana la 3-4 zile dupa nasterea copilului. Deoarece nu are aspectul unui lapte normal, fiind usor translucid, tendinta mamelor este de a-i subestima capacitatile. Colostrul reprezinta insa o adevarata comoara pentru nou-nascut deoarece ii furnizeaza acestuia cantitati importante de: proteine (de trei ori mai multe decat in laptele normal), anticorpi si factori imuni, minerale (sodiu, zinc), vitamine A, E si K, colesterol, albumine, fosfolipide. Acesta confera imunitate impotriva bacteriilor si virusurilor, faciliteaza dezvoltarea florei intestinale (bifidus), are actiune laxativa si antiinflamatorie la nivelul mucoasei digestive.
  • Laptele de tranzitie – laptele secretat intre colostru si pana la aproximativ doua saptamani dupa nastere. Compozitia sa variaza intre cea a colostrului si a laptelui matur.
  • Laptele matur – secretia acestuia incepe din a doua saptamana postpartum. Compozitia sa difera pe parcursul alaptarii (mai apos la inceputul alaptarii si mai consistent spre final). Continutul laptelui matur:
    • Lipide – acizi grasi esentiali, colesterol. Acizi grasi: polinesaturati (omega-6 si omega-3), mononesaturati (oleic), saturati (palmitic)
    • Proteine – in cantitate mai mica decat in colostru, dar cu grad de utilizare maxima. Exemple: cazeina si zerul (40%/60%), lactoferina, albumina, alfa-lactalbumina. Aminoacizii sunt caracterizati printr-un raport cisteina/metionina subunitar, favorabil dezvoltarii cerebrale, taurina sustine dezvoltarea creierului, a retinei si participa la reabsorbtia lipidelor.
    • Glucidele – reprezentate de lactoza (principalul glucid din laptele matern) si oligozaharide. Acestea contribuie la dezvoltarea florei intestinale (bifidus).
    • Vitamine si minerale – aflate in proportii optime pentru sugar. Se considera necesara suplimentarea viteminelor D si K.
    • Substante biologice: factori imunomodulatori, antiinfectiosi, enzime, hormoni, factori de crestere, etc.

Asa cum se stie, inca nu se cunoaste precis actiunea fiecarei substante din compozitia laptelui matern, insa este pe deplin recunoscut faptul ca acesta contine compusi care contribuie la protejarea micutului de boli si infectii, contribuind la dezvoltarea armonioasa a sistemului sau imunitar.

Substante din laptele matern care contribuie la sustinerea sistemului imunitar:

  • Lactoferina – previne multiplicarea bacteriilor patogene intestinale
  • Lizozima – distruge membranele celulare bacteriene, facandu-le inofensive
  • Oligozaharide – previn aderenta bacteriilor patogene de peretele intestinal
  • Imunoglobuline – ofera protectie impotriva infectiilor (respiratorii, intestinale, digestive)
  • Factori ai sistemului complement – importanti pentru sistemul de aparare al copilului impotriva bolilor. Au actiune antiinflamatorie si antibacteriana.
  • Leucocite – actiune antibacteriana. Se presupune ca ar contribui la maturarea tractului gastrointertinal al copilului.
  • Factori de crestere, nucleotide si poliamide – stimuleaza cresterea si maturarea tractului intestinal.

Cercetarile din ultima perioada au dovedit faptul ca laptele matern constituie cea mai buna, mai potrivita si mai sanatoasa sursa de hrana pentru sugari. S-a demonstrat ca micutii alaptati la san sunt mai putin predispusi la boli infectioase (respiratorii, intestinale, ale urechii), la suprapondere sau la cresterea tensiunii arteriale decat cei hraniti cu formule de lapte praf. Se considera ca laptele de mama ofera protectie impotriva dezvoltarii astmului, bronsitelor sau bronsielitelor, precum si a manifestarilor alergice, bolii Crohn, diabetului sau leucemiei.

Alergiile la sugari

Eczema copii

In cazul in care se considera ca sugarul prezinta alergie alimentara, se vor urmari anumiti „triggeri” alergeni din alimentatia mamei: laptele de vaca, crustaceele, soia, ouale, arahidele, alunele, ciocolata, rosiile sau pestele. Spre exemplu, in cazul in care se observa ca sugarul prezinta o reactivitate la laptele de vaca si produsele derivate din acesta, se recomanda retragerea acestuia din alimentatia mamei (cel putin pentru o anumita perioada) si inlocuirea lor cu o alte surse de calciu.

O buna observare a manifestarilor de sensibilitate (dermatita atopica, spre exemplu) aparute pe parcursul alaptarii ofera o perspectiva mai clara a alimentatiei in diversificare, deoarece mama poate sa isi faca o imagine a alimentelor la care micutul ar putea reactiona.

Colicile la sugari

Se considera ca anumite substante provenite din alimente ca varza, broccoli, conopida, ceapa, fasolea si cartofii pot produce balonare, cu aparitia colicilor la sugari. Condimentele picante, portocalele sau ciocolata pot produce si ele colici, citricele fiind incriminate in aparitia scaunelor acide si a iritatiei de scutec. Daca exista o legatura intre aceste alimente si manifestarile copilului, se recomanda evitarea cel putin pentru o perioada a alimentului respectiv, sau reducerea cantitatii consumate.

Pe de alta parte, se cunoaste ca crampele abdominale ale bebelusilor pot sa apara si in anumite stadii ale dezvoltarii si maturarii tractului intestinal, neavand legatura cu alimentatia mamei.

Din aceasta perspectiva, se recomanda ca mama sa aiba o alimentatie variata si echilibrata pe parcursul perioadei de alaptare, iar daca observa ca anumite alimente produc neplaceri micutului, sa reduca consumul acestora.

Substante nocive pentru sugar

Substantele toxice

In alimentatia nostra zilnica se pot regasi anumite substante toxice, cum ar fi produsii bifenil policlorurati (PCB-uri) sau dioxinele (policlordibenzo-p-dioxine sau PCDD –uri). Preluate din alimente sau bauturi, acestea se pot transmite in laptele matern si apoi bebelusului. In Romania se are in vedere acest aspect, Garda de mediu ocupandu-se cu monitorizarea, eliminarea din uz si neutralizarea echipamentelor care contin astfel de substante.

Pestele

Mamele care alapteaza pot consuma peste, maxim de doua ori pe saptamana. Aceasta precautie are in vedere atat speciile de peste consumate, dar si mediul din care provin pestii. Speciile pradatoare ale pestilor de captura, mai ales cei de dimensiuni mari cum este tonul, acumuleaza cantitati mai mari de mercur decat ceilalti pesti. Daca pestii provin din crescatorie, este posibil ca ei  sa contina antibioticehormoni de crestere sau alte substante prezente in hrana lor, care pot ajunge prin laptele matern la sugar.

Alcoolul si tutunul

Alcoolul si nicotina din tigari trec in laptele matern avand actiune nociva asupra sugarului.

Din acest motiv, se recomanda ca mama sa nu consume alcool sau sa fumeze pe parcursul perioadei de alaptat.

Cafeina

Cafeina continuta in cafea, ceai (verde sau negru) sau cola, precum si din anumite medicamente in care aceasta este prezenta (Ex. Antinevralgic, Codamin P, Solpadeine, etc) trece in laptele matern, inducand stare de neliniste si agitatie copilului. Se recomanda reducerea consumului de cafea sau ceai (verde, negru) pe parcursul alaptarii!

Extractele vegetale, ceaiurile, suplimentele alimentare, uleiurile esentiale, condimentele

Suplimente alimentare-1

Desi sunt considerate „naturale”, anumite produse nu sunt recomandate pe parcursul alaptarii, deoarece contin substante toxice care pot trece in laptele matern, fiind periculoase pentru sugar. Spre exemplu: aloe, senna, gentiana, sau kava kava.

Exista produse vegetale care pot scadea secretia lactata (ceaiuri sau suplimente alimentare sau plante aromatice): salvie, menta, nuc negru, coada soricelului, patrunjel, oregano, marar, usturoi, macris, roinita, cimbrul.

Uleiurile esestiale sunt contraindicate in perioada alaptarii. Singura varianta acceptata este cea sub forma de aplicatii locale, in concentratii mai mici de 1%.

Atentie:

Consultati cu atentie etichetele suplimentelor alimentare, ceaiurilor sau extractelor vegetale pe care doriti sa vi le administrati si cereti intotdeauna sfatul medicului sau farmacistului dumneavoastra in legatura cu acestea!

Acordati atentie condimentelor alimentare – folositi doar in cantitati mici si urmariti cu atentie potentialele reactii alergice ale sugarului la acestea!

Aditivii alimentari

Se va acorda o atentie deosebita alimentelor care contin coloranti, conservanti, stabilizatori sau potentiatori de aroma, in special din mancarea semiprocesata, celei de tip fast-food, dar si din din sucurile din comert.

Alimentatia mamei care alapteaza trebuie sa fie alcatuita din alimente proaspete, curate, pe cat posibil biologice, lipsite de substante potentatoare de crestere, pesticide, ierbicide sau antibiotice!

Medicamentele

Pe parcursul perioadei de alaptare este necesara o supraveghere stricta a medicamentelor pe care trebuie sa le luati. In general, la eliberarea unei prescriptii medicale, medicul trebuie sa faca recomandari suplimentare in ce priveste administrarea medicamentelor in alaptare, existand chiar si situatii in care se impune intreruperea acesteia pentru siguranta copilului.

Acordat atentie maxima inclusiv medicamentelor eliberate fara reteta (OTC-uri) deoarece si acestea pot afecta sanatatea sugarului, daca trec in laptele matern. Cereti sfatul farmacistului care elibereaza medicamentul!!!

Scaderea in greutate dupa nastere

Mamele care alapteaza trebuie sa consume in principiu mai mult cu aproximativ 500 kcal/zi pentru a putea sustine procesul de producere al laptelui si alaptarea in sine, mari consumatoare de energie.

Dupa nastere, proaspata mamica trebuie sa acorde timp corpului ei ca acesta sa se reechilibreze hormonal, pentru a ajunge la greutatea pe care o avea inainte de sarcina. Acest proces poate dura pana la 6 luni, timp in care organismul se va remodela in mod natural si firesc.

Mai multe informatii in acest sens puteti gasi in articolul Scaderea in greutate dupa nastere.

Nu este recomandata urmarea unor diete stricte pentru scaderea in greutate imediat dupa nastere, mai ales daca mama alapteaza!

Perioada in care mama isi alapteaza copilasul poate fi una dintre cele mai frumoase etape din viata ei. Legatura intima dintre intre ea si copil in timpul alaptarii este de neinlocuit si constituie prilejul initierii unei relatii armonioase, de caldura, acceptanta si incredere. Deoarece am trecut prin astfel de momente intrucat sunt mama a doi copii, doresc fiecarei proaspete mamici sa traiasca din plin aceast sentiment unic al uniunii si daruirii, dand posibilitatea copilasului ei sa aiba parte de cel mai bun start in viata.

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

  1. Voedingscentrum. Moedermelk. La adresa://www.voedingscentrum.nl/encyclopedie/moedermelk.aspx
  2. Voedingscentrum. Dioxines. La adresa://www.voedingscentrum.nl/encyclopedie/dioxines.aspx
  3. Mayoclinic. Infant and toddler health. La adresa ://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/infant-and-toddler-health/expert-answers/vitamin-d-for-babies/faq-20058161
  4. Ecomagazin. Garda de Mediu monitorizeaza eliminarea din uz si neutralizarea echipamentelor care contin PCB (Compusi bifenili policlorurati). La adresa: http://www.ecomagazin.ro/neutralizarea-pcb/