Supraponderea și obezitatea pot crește riscul mai multor probleme grave de sănătate, cum sunt diabetul zaharat, unele afecțiuni cardiovasculare sau anumite tipuri de cancer. La femeile insărcinate, excesul de greutate poate afecta starea de sănătate a mamei si a copilului, atat in perioada sarcinii, cat si pe termen lung.

Obezitatea este asociată în mod clar cu creșterea morbidității și a mortalitatii. In momentul actual se cunoaste că scăderea în greutate la persoanele supraponderale și obeze reduce riscul de a dezvota diabet zaharat și/sau boli cardiovasculare (BCV). De asemenea, s-a demonstrat  că pierderea în greutate reduce tensiunea arteriala la persoanele hipertensive supraponderale, reduce trigliceridele serice și crește lipoproteinele cu densitate mare (HDL-colesterol); cu actiune si asupra colesterolului seric total și lipoproteinelor cu densitate mică (LDL-colesterol).

Scaderea în greutate reduce nivelul de glucoză din sânge la persoanele supraponderale și obeze fără diabet zaharat, actionand, de asemenea, asupra nivelurilor glicemice și ale hemoglobinei glicate (HbA1c) la pacienții cu diabet zaharat de tip 2. In general, se considera ca prin scăderea în greutate are loc o reducere a factorilor de risc care contribuie la dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2, a bolilor cardiovasculare, anumitor tipuri de cancer, precum si a unor boli hepatice sau renale cronice [1].

Indici/markeri evaluatiValori normale
IMC*18.5-24.9 (kg/m2)
Circumferinta talieiBarbati < 102 cm
Femei < 88 cm
Tensiunea arteriala<140/90 mm Hg
LDL- colesterol< 100 mg/dl
HDL- colesterolBarbati > 40 mg/dl
Femei > 50 mg/dl
Trigliceride< 150 mg/dl
Glicemia bazala< 100 mg/dl
Parametrii implicati in gestionarea factorilor de risc asociati supraponderii si obezitatii [2,3]

Nota – *Interval IMC considerat “normal” pentru adultii cu varste cuprinse inte 18-65 ani, cu exceptia femeilor insarcinate si a sportivilor.

Supraponderea si obezitatea pot fi factori de risc importanti pentru diferite afectiuni:

  • Diabetul zaharat de tip 2;
  • Hipertensiunea arteriala;
  • Afectiuni cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale;
  • Anumite tipuri de cancer;
  • Apneea in somn;
  • Osteoartrita;
  • Steatohepatita nonalcoolica (boala ficatului gras);
  • Boala renală cronica;
  • Anumite probleme de sarcină: hiperglicemie, hipertensiune arteriala, risc crescut de naștere prematura sau prin cezariană [1].

Diabetul zaharat de tip 2

Diabetul zaharat de tip 2 este o afecțiune metabolică caracterizată de un nivel ridicat al glicemiei în contextul unei rezistențe la insulină și unei deficiențe relative de insulină. Apariția diabetului de tip 2 este determinată de o combinație între stilul de viață și factorii genetici. Obezitatea este unul dintre factorii implicati care deriva din stilul de viata, asupra caruia se poate interveni.

Complicațiile asociate diabetului de tip 2 sunt: cresterea riscului de afecțiuni cardiovasculare (incluzând cardiopatia ischemică și accidentul vascular), renale, a numărului de amputații ale membrelor inferioare sau a riscului de pierdere a vederii. Se apreciaza ca mai mult de 87% dintre adulții cu diabet zaharat de tip 2 sunt supraponderali sau obezi [4].

Legatura dintre excesul de greutate si diabet a este pusa pe seama rezistentei la insulina. Insulina este un hormon responsabil de transportul glucozei in celule, pentru a fi utilizata ca sursa de energie. Cand o persoana dezvolta rezistenta la insulina, glucoza nu mai poate patrunde in celule, crescand concentratia ei din sange (hiperglicemie).

Pentru persoanele cu risc de diabet zaharat de tip 2, pierderea în greutate poate ajuta la prevenirea sau întârzierea debutului bolii. Pentru cei diagnosticati cu diabet zaharat de tip 2, pierderea în greutate și cresterea nivelului de activitate fizica poate ajuta la controlul glicemiei si la intarzierea  problemelor de sănătate asociate acestei boli. Prin scaderea in greutate se poate ajunge, de asemenea, la ajustarea dozelor de medicamente antidiabetice.

In cadrul studiul clinic Diabetes Prevention Program (DPP), desfasurat sub controlul “The National Institutes of Health – SUA”, in care s-au urmarit diferite modalități de preventie a diabetului zaharat de tip 2 la adulții supraponderali, s-a constatat că prin scaderea greutatii corporale cu 5-7% , asociata cu exercitii fizice de intensitate moderata pentru 150 de minute pe săptămână, poate preveni sau întârzia debutul diabetului zaharat de tip 2 [1].

Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arterială se definește prin valori ale tensiunii arteriale peste 140/90 mm Hg. Valori ale tensiunii arteriale peste 130/85 mm Hg sunt considerate la limită ( „normal înalt” în terminologia medicală) și trebuie urmărite de către medic. HTA deteriorează vasele de sânge. Acest fapt creşte riscul de accidente cerebrale, insuficienţă renală sau boli cardiace (insuficienţă cardiacă sau infarct miocardic) [5].

Hipertensiunea arterială este strans legată de suprapondere și obezitate în mai multe moduri. Dimensiunile mai mari ale corpului poate crește tensiunea arterială, deoarece inima lucreaza mai mult pentru a furniza sânge la toate celulele. De asemenea, excesul de grasime poate afecta rinichii, care ajuta la reglarea tensiunii arteriale.

Scaderea în greutate, care aduce pacientul la un IMC “normal”, reduce foarte mult hipertensiunea arterială. Alte ale stilului de viata care pot contribui la scaderea tensiunii arteriale sunt: renunțarea la fumat, reducerea aportului de sare si adoptarea unui program de activitate fizică [1].

Bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare (BCV) reprezinta o categorie de boli care implică inima sau vasele sanguine (arterele și venele). BCV reprezinta cauza principala a decesului in Romania, 57% din totalul deceselor inregistrate la nivel national, bolile de inima prevalente fiind: cardiopatia ischemica, infarctul, insuficienta cardiaca si aritmiile [6].

Persoanele supraponderale sau obeze au adesea probleme de sănătate care pot crește riscul de boli de inima. Acestea includ hipertensiune arterială, dislipidemiile si/sau hiperglicemia. În plus, excesul de greutate poate provoca modificări la nivelul inimii, cu posibile alterari ale functionalitatii acesteia. S-a observat ca la aceste persoane, o scadere in greutate cu 5-10 % poate reduce semnificativ riscul de afectiuni cardiovasculare [1].

Accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când alimentarea cu sange a unei parti din creier este intrerupta sau redusa, privand tesutul cerebral de oxigen si nutrienti. Intr-un timp foarte scurt, de ordinul minutelor, celulele creierului incep sa moara, motiv pentru care AVC-ul reprezinta o urgenta medicala, tratamentul fiind crucial.  

Supraponderea și obezitatea sunt recunoscute ca factori de risc important pentru hipertensiunea arterial, considerata principala cauză a accidentelor vasculare cerebrale. De asemenea, excesul de bolile cardiovasculare.

Una dintre cele mai importante masuri pentru reducerea riscului de accident vascular cerebral este menținerea sub control a tensiunea arteriale. Scaderea în greutate contribuie la scăderea tensiunii arteriale, îmbunătățind, de asemenea, nivelele sanguine de colesterol si glucoza (ce reduc riscul de accident vascular cerebral) [1].

Cancerul

Cancerul este un grup de boli ce implică dezvoltarea anormală a celulelor cu potențial de a invada sau a se răspândi în alte părți ale corpului.

Conform WCRF (World Cancer Research Fund International), supraponderea sau obezitatea sunt factori de risc importanti pentru cancerul de san, cancerul colorectal, cancerul pancreatic, cancerul de prostata, si cancerul gastric. De asemenea, cresterea în greutate la vârsta adultă creste riscul de cancer de san (postmenopauza) [7].

De asemenea, obiceiurile alimentare sau cele de practicare a activitatii fizice, pot conduce la suprapondere si obezitate, contribuind la cresterea riscului de cancer.  

Evitarea creșterii în greutate poate preveni creșterea riscului de cancer. Alimentația sănătoasă și practicarea cu regularitate a activitatii fizice pot reduce riscul de cancer [7].

Apneea in somn

Sindromul de apnee in somn este o tulburare severa a somnului, in care respiratia se intrerupe si se reia, in mod repetat, pe parcursul somnului. Se considera ca persoanele care sforaie zgomotos sau care se simt obosite chiar dupa o noapte de somn considerat neintrerupt, pot suferi de apnee in somn.

Obezitatea este cel mai important factor de risc pentru apneea în somn. O persoană supraponderala poate avea mai multa grasime stocate în jurul gâtului, care poate ingusta căile respiratorii. Micsorarea cailor respiratorii poate face produce ingreunarea respiratiei, pana la oprirea ei  pentru perioade scurte de timp. În plus, tesutul adipos in exces poate intretine o stare inflamatorie prin eliberarea unur cytokine proinflamatorii, ce cresc riscul de apnee în somn.

Scaderea în greutate îmbunătățește, de obicei, acest sindrom, prin scaderea tesutului adipos de la nivelul gatului si prin reducerea inflamatiei, in general [1].

Osteoartrita

Osteoartrita este o afectiune in care cartilajul care protejeaza si inveleste suprafetele articulare se deterioreaza odata cu trecerea timpului. In consecinta, oasele care nu mai sunt separate de cartilaj, se freaca unele de altele, ducand la lezarea tesutului si a osului subiacent si determinand aparitia simptomelor articulare dureroase ale osteoartritei.

Denumita si boala articulara degenerativa sau osteoartroza, reprezinta cea mai frecventa forma de artrita, fiind principala cauza a durerii si invaliditatii in randul adultilor in varsta.

Excesul de greutate corporala tensioneaza suplimentar articulatiile, in special cele care sustin greutatea, cum ar fi genunchii, soldurile si articulatiile de la nivelul talusului. Se estimeaza ca fiecare jumatate de kilogram de greutate corporala tensioneaza articulatia genunchiului cu cel putin un kilogram si jumatate si chiar cu mai mult articulatia soldului.

Studiile arata ca scaderea in greutate poate diminua simptomele osteoartritei genunchiului sau probabilitatea de a dezvolta aceste simptome. O scadere în greutate de cel puțin 5% din greutatea corporală poate reduce stresul pe genunchi, solduri, și spate, contribui la o reducere importanta a starii inflamatorii.

Exercitiile fizice contribuie in mod major la reducerea durerii, cresterea flexibilitatii articulatiilor si imbunatatirea starii de spirit [1].

Steatohepatita nonalcoolica

Steatohepatita nonalcoolica (NASH), cunoscuta si sub denumirea de “boala a ficatului gras” este considerata una dintre cele mai frecvente boli cronice ale ficatului, care afecteaza aproximativ 20-40% din populatia generala. Severitatea bolii este data de riscul de progresie spre ciroza si insuficienta hepatica, dar si de riscul de cancer hepatic (hepatocarcinom), cancer colorectal si cancer mamar.

Cauza acestei boli nu se cunoaste încă, dar se stie ca afecteaza cel mai adesea persoanele de vârstă mijlocie, supraponderale sau obeze, și/sau cele diagnosticate cu diabet zaharat. A fost identificata, de asemenea si la copii.  

Deși deocamdata nu există niciun tratament specific pentru NASH, pacienții sunt sfătuiți in general să piardă în greutate, sa adopte o dieta sanatoasa, sa creasca activitatea fizică sis a evite consumul de alcool. Scăderea greutății corporale poate îmbunătăți rezultatele testelor hepatice și inversarea progresiei bolii, într-o anumită măsură [1].

Boala renală cronică

Boala renală cronică (BRC) este o afecţiune cronică, definită prin prezenţa de anomalii structurale sau funcţionale ale rinichilor, cu o durată de minimum 3 luni şi cu implicaţii asupra stării de sănătate a individului. Rata fi ltrării glomerulare (RFG) este în prezent cel mai acceptat test de evaluare a funcţiei renale [8].

Obezitatea crește riscul de diabet și hipertensiune arterială, cele mai frecvente cauze ale bolilor renale cronice. Studii recente sugerează că, chiar și în absența acestor riscuri, obezitatea în sine poate promova boli cronice de rinichi și accelera progresul acesteia.

Pentru pacientii aflati in stadia incipiente ale bolii renale cronice, pierderea în greutate poate încetini progresia bolii și contribui la păstrarea functiei renale pentru mai mult timp. De asemenea, reducerea aportului de sare, mentinerea tensiunii arteriale si a glicemiei in limite normale, au rol determinant in evolutia bolii [1].

Complicatiile aparute in sarcină

Excesul de greutate și obezitatea crește riscul problemelor de sănătate care apar pe parcursul sarcinii, atât pentru mama, cat și copil. Femeile insarcinate care sunt supraponderale sau obeze pot avea un risc mai mare de a dezvolta  diabet gestational, preeclampsie (tensiune arterială crescută în timpul sarcinii, care, netratata, poate provoca probleme severe atât pentru mamă, cât și pentru copil, necesitatea nasterii prin cezariană și o recuperarea mai dificila după naștere.

Bebelușii mamelor supraponderale sau obeze prezintă un risc crescut de nastere premature sau de a avea defecte ale tubului neural.

Femeile insarcinate supraponderale sunt mai susceptibile de a dezvolta rezistenta la insulina, hiperglicemie și hipertensiune arterială. De asemenea, excesul de greutate, crește riscurile asociate unei posibile intervenții chirurgicală și anesteziei.

Cresterea excesiva in greutate pe parcursul sarcinii poate avea efecte pe termen lung, atât pentru mama, cat și pentru copil, mama avand un risc mai mare de suprapondere si obezitate dupa nastere, iar copilul avand un risc mai mare de a devein supraponderal sau obez la maturitate.

Revenirea la greutatea normala dupa nastere, poate ajuta femeile să isi reducă riscurile pentru diferite afectiuni cronice. Spre exemplu, în cazul în care o femeie a fost diagnosticata cu diabet gestational, scaderea in greutate poate ii reduce riscul de a dezvolta diabet zaharat mai târziu în viață [1].

Obezitatea ca factor de risc pentru forme severe ale infectiei COVID-19

Persoanele cu obezitate cronică sunt deosebit de vulnerabile la efectele virusului SARS-Cov-2, parand să aibă o rată mai mare de complicații ale bolii. De asemenea, Centers for Disease Control and Prevention (CDC) au raportat că persoanele cu boli de inima si diabet zaharat au un risc mai mare de complicații COVID-19 [9].

Este extrem de important ca persoanele cu obezitate sa evite infectia. Acestor persoane, World Obesity Federation le recomanda sa respecte izolarea la domiciliu si sa urmeze indrumarile instituite la nivel nationale pentru persoanele vulnerabile, cu boli cronice [9].

Având în vedere ratele extrem de ridicate ale obezității din întreaga lume se apreciaza ca un procent ridicat din populația care va contracta coronavirusul SARS-Cov-2 va avea un IMC peste 25. În plus, persoanele cu obezitate care se îmbolnăvesc și necesită terapie intensivă implica provocări în gestionarea pacienților, deoarece pacienții cu obezitate sunt mai dificil de intubat, pot fi intampinate greutati la realizarea procedurilor de diagnostic imagistic, iar pacienții sunt mai dificil de poziționat și transportat de către personalul medical [10].

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

  1. NIH (The National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases). Risks of Being Overweight. [Internet] [Citat:02.05.2020]. La adresa: https://www.niddk.nih.gov/health-information/weight-management/health-risks-overweight.
  2. National Heart, Lung, and Blood Institute. Overweight and Obesity. [Internet] [Accesat: 02.05.2020]. La adresa: https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/overweight-and-obesity.
  3. François M, Colin B, Alberico L C, Konstantinos C K, Manuela C, Lina B, et al. ESC Scientific Document Group, 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias: lipid modification to reduce cardiovascular risk: The Task Force for the management of dyslipidaemias of the European Society of Cardiology (ESC) and European Atherosclerosis Society (EAS), European Heart Journal, Volume 41, Issue 1, 1 January 2020, Pages 111–188.
  4. National Diabetes Statistics Report, 2017. Centers for Disease Control and Prevention. [Internet] [Updated 2017, Accesat 02.05.2020]. La adresa: www.cdc.gov/diabetes/pdfs/data/statistics/national-diabetes-statistics-report.pdf External link .
  5. Societatea Romana de Cardiologie. Hipertensiunea arteriala. [Internet] [Accesat: 02.05.2020]. La adresa:https://www.cardioportal.ro/pacienti/factori-de-risc-cardiovascular/hipertensiunea-arteriala-2/ce-inseamna-hipertensiune-arteriala/.
  6. Medlife. Bolile cardiovasculare: simptome, factori de risc si cum sa ai grija de inima ta | ghidul pacientului. [Internet] [Publicat: 8/06/2018, Citat: 02.05.2020]. La adresa: https://www.medlife.ro/articole-medicale/boli-cardiovasculare-simptome-factori-de-risc-ghid-pacient-infografic.
  7. ***Diet, Nutrition, Physical Activity and Cancer: a Global Perspective. [Internet]. 2018 [Citat 02.05.2020]. La adresa: https://www.wcrf.org/dietandcancer/contents.
  8. Zilişteanu D,S. Boala renala cronica – o problema majora de sanatate publica. Centrul de Medicinå Internå şi Nefrologie, Institutul Clinic Fundeni, Universitatea de Medicinå şi Farmacie „Carol Davila“, Bucureşti, 2013. [Accesat: 02.05.2020]. La adresa: https://rmj.com.ro/articles/2013.1/RMR_Nr-1_2013_Art-3.pdf.
  9. World Obesity Federation Coronavirus (COVID-19)&Obesity. [Internet] [Accesat: 02.05.2020]. La adresa: https://www.worldobesity.org/news/statement-coronavirus-covid-19-obesity.
  10. The European Association for the Study of Obesity. COVID-19 and Obesity. [Internet] [Accesat: 02.05.2020]. La adresa: https://easo.org/covid-19-and-obesity/.