Supraponderea si obezitatea

Supraponderea și obezitatea pot crește riscul mai multor probleme grave de sănătate, cum sunt diabetul zaharat, afecțiunile cardiovasculare sau cancerul. La femeile insărcinate, excesul de greutate poate afecta starea de sănătate a mamei și a copilului, atât in perioada sarcinii, cât și pe termen lung.

Supraponderea și obezitatea

Obezitatea este asociată cu creșterea morbidității și a mortaliății. In momentul actual se cunoaște că scăderea în greutate la persoanele supraponderale și obeze reduce riscul de diabet zaharat și/sau boli cardiovasculare (BCV). De asemenea, s-a demonstrat  că pierderea în greutate reduce tensiunea arterială la persoanele hipertensive supraponderale, scade nivelul trigliceridelor serice și îl crește pe cel al lipoproteinelor cu densitate mare (HDL-colesterol). Actionează și asupra colesterolului seric total și lipoproteinelor cu densitate mică (LDL-colesterol).

Scăderea în greutate

Scăderea în greutate reduce nivelul de glucozei serice la persoanele supraponderale și obeze fără diabet zaharat, acționând, de asemenea, asupra nivelelor glicemice și ale hemoglobinei glicate (HbA1c) la pacienții cu diabet zaharat de tip 2. In general, se consideră că prin scăderea în greutate are loc o reducere a factorilor de risc pentru diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare, anumite tipuri de cancer, unele boli hepatice sau renale cronice [1].

Indici/markeri evaluațiValori normale
IMC*18.5-24.9 (kg/m2)
Circumferința talieiBărbați < 102 cm
Femei < 88 cm
Tensiunea arterială<140/90 mm Hg
LDL- colesterol< 100 mg/dl
HDL- colesterolBărbați > 40 mg/dl
Femei > 50 mg/dl
Trigliceride< 150 mg/dl
Glicemia bazală< 100 mg/dl
Parametrii implicați în gestionarea factorilor de risc asociați supraponderii și obezității [2,3]

Nota – *Interval IMC considerat “normal” pentru adulții cu vârste cuprinse între 18-65 ani, cu excepția femeilor insărcinate și a sportivilor.

Supraponderea și obezitatea pot fi factori de risc importanți pentru anumite boli cronice:

  • Diabetul zaharat de tip 2;
  • Hipertensiunea arterială;
  • Afecțiuni cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale;
  • Anumite tipuri de cancer;
  • Apneea în somn;
  • Osteoartrita;
  • Steatohepatita nonalcoolică (boala ficatului gras);
  • Boala renală cronică;
  • Anumite probleme apărute in sarcină: hiperglicemie, hipertensiune arterială, risc crescut de naștere prematură sau prin cezariană [1].

Supraponderea și obezitatea – Diabetul zaharat de tip 2

Diabetul zaharat de tip 2 (DZ2) este o afecțiune metabolică caracterizată printr-un nivel crescut al glicemiei, în contextul unei rezistențe la insulină și a deficienței relative de insulină. Se consideră că diabetul de tip 2 apare în urma unui cumul de factori care implică aspecte ale stilului de viață și factori genetici. Obezitatea este unul dintre factorii implicați in DZ2 ce derivă din stilul de viată și asupra asupra caruia se poate interveni.

Complicațiile asociate diabetului de tip 2

Complicațiile asociate diabetului de tip 2 sunt reprezentate de: creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare (incluzând cardiopatia ischemică și accidentul vascular), renale, a numărului de amputații ale membrelor inferioare sau a riscului de pierdere a vederii. Se apreciază că mai mult de 87% dintre adulții cu diabet zaharat de tip 2 sunt supraponderali sau obezi [4].

Excesul de greutate în diabetul zaharat

Legătura dintre excesul de greutate si diabet este pusă pe seama rezistenței la insulină. Insulina este un hormon responsabil de transportul glucozei în celule, pentru a fi utilizată ca sursă de energie. Cand o persoană dezvoltă rezistență la insulină, glucoza nu mai poate patrunde în celule, iar concentrația ei în sânge crește (hiperglicemie).

Pentru persoanele cu risc de diabet zaharat de tip 2, scăderea în greutate poate ajuta la prevenirea sau întârzierea debutului bolii. Pentru cei diagnosticați cu diabet zaharat de tip 2, scăderea în greutate și creșterea nivelului de activitate fizică poate ajuta la controlul glicemiei și la întârzierea  problemelor de sănătate asociate acestei boli. Prin scăderea in greutate se poate ajunge, de asemenea, la ajustarea dozelor de medicamente antidiabetice.

In cadrul studiul clinic Diabetes Prevention Program (DPP), desfăsurat sub controlul “The National Institutes of Health – SUA”, în care s-au urmarit diferite modalități de preventie a diabetului zaharat de tip 2 la adulții supraponderali, s-a constatat că prin scăderea greutătii corporale cu 5-7%, asociată cu exerciții fizice de intensitate moderată, 150 de minute pe săptămână, se poate preveni sau întârzia debutul diabetului zaharat de tip 2 [1].

Supraponderea și obezitatea – Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială se definește prin valori ale tensiunii arteriale mai mari de 140/90 mm Hg. Valorile tensiunii arteriale de peste 130/85 mm Hg sunt considerate la limită („normal înalt” în terminologia medicală) și trebuie urmărite de către medic. HTA acţionează asupra vaselor de sânge pe care le deteriorează în timp, aspect care contribuie la creşterea riscului de accidente cerebrale, insuficienţă renală sau boli cardiace (insuficienţă cardiacă sau infarct miocardic) [5].

Hipertensiunea arterială este strâns legată de suprapondere și obezitate în mai multe moduri. Creșterea dimensiunilor corpului poate crește tensiunea arterială, prin expunerea inimii la un efort suplimentar, în necesitatea de a furniza sânge la toate celulele. De asemenea, excesul de grăsime poate afecta rinichii, care participă la reglarea tensiunii arteriale.

Scăderea în greutate la un IMC “normal”, reduce foarte mult hipertensiunea arterială. Alte modificări ale stilului de viaţa care pot contribui la scăderea tensiunii arteriale sunt: renunțarea la fumat, reducerea excesului de sare și adoptarea unui program regulat de activitate fizică [1].

Supraponderea și obezitatea – Bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă o categorie de boli care implică inima sau vasele sanguine (arterele și venele). BCV reprezintă cauza principală a decesului in Romania (57% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional), bolile de inimă prevalente fiind: cardiopatia ischemică, infarctul, insuficienţa cardiacă si aritmiile [6].

Persoanele supraponderale sau obeze prezintă adesea probleme de sănătate care pot crește riscul bolilor cardiace. Acestea includ hipertensiunea arterială, dislipidemiile și/sau hiperglicemia. În plus, excesul de greutate poate provoca modificări la nivelul inimii, cu posibile alterări ale functionalităţii acesteia. S-a observat ca la aceste persoane, o scădere în greutate cu 5-10% poate reduce semnificativ riscul de afecţiuni cardiovasculare [1].

Supraponderea și obezitatea – Accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare la reducerea sau întreruperea alimentării cu sânge a unei părţi din creier, privând tesutul cerebral de oxigen și nutrienţi. Intr-un timp foarte scurt (de ordinul minutelor), celulele creierului încep să moară, motiv pentru care AVC-ul reprezintă o urgenţă medicală, tratamentul în timp util al acestuia fiind crucial.  

Supraponderea și obezitatea sunt recunoscute ca factori de risc importanţi pentru hipertensiunea arterială, considerată principala cauză a accidentelor vasculare cerebrale.

Una dintre cele mai importante măsuri pentru reducerea riscului de accident vascular cerebral este menținerea sub control a tensiunii arteriale. Pierderea în greutate contribuie la scăderea tensiunii arteriale, îmbunătățind, de asemenea, nivelele serice de colesterol și glucoză (cu reducerea riscului de accident vascular cerebral) [1].

Supraponderea și obezitatea – Cancerul

Cancerul este definit ca un grup de boli ce implică dezvoltarea anormală a celulelor cu potențial de a invada sau a se răspândi în alte părți ale corpului.

Conform WCRF (World Cancer Research Fund International), supraponderea și/sau obezitatea sunt factori de risc importanți pentru cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul pancreatic, cancerul de prostată și cancerul gastric. De asemenea, cresterea în greutate la vârsta adultă creste riscul de cancer de san (postmenopauză) [7].

De asemenea, obiceiurile alimentare sau cele care țin de activitatea fizică, pot conduce la suprapondere și obezitate, contribuind la creșterea riscului de cancer.  

Evitarea creșterii în greutate poate preveni creșterea riscului de cancer. Alimentația sănătoasă și practicarea cu regularitate a activității fizice pot reduce riscul de cancer [7].

Supraponderea și obezitatea – Apneea in somn

Sindromul de apnee în somn este o tulburare severă a somnului, în care respiratia se intrerupe și se reia, în mod repetat, pe parcursul somnului. Se consideră ca persoanele care sforăie zgomotos sau care se simt obosite chiar după o noapte de somn considerat neîntrerupt, pot suferi de apnee in somn.

Obezitatea este cel mai important factor de risc pentru apneea în somn. O persoană supraponderală poate avea mai multă grăsime stocată în jurul gâtului, care poate îngusta căile respiratorii. Micșorarea căilor respiratorii poate îngreuna respiratia, până la oprirea ei, pentru perioade scurte de timp. În plus, țesutul adipos în exces poate întreține o stare inflamatorie prin eliberarea unor citokine proinflamatorii, ce cresc riscul de apnee în somn.

Pierderea în greutate îmbunătățește, de obicei, simptomatologia acestui sindrom, prin scăderea țesutului adipos de la nivelul gâtului și prin reducerea inflamației generale [1].

Supraponderea și obezitatea – Osteoartrita

Osteoartrita este o afecțiune în care cartilajele care protejează și invelesc suprafețele articulare se deteriorează odată cu trecerea timpului. In consecință, oasele care nu mai sunt separate de cartilaj se ating unele de altele, ducând la lezarea țesutului și a osului subiacent, cu apariția simptomelor articulare dureroase ale osteoartritei.

Denumită și boala articulară degenerativă sau osteoartroza, reprezintă cea mai frecventă formă de artrită, fiind principala cauză a durerii și invalidității în randul adulților în varstă.

Excesul de greutate corporală în osteoartrită

Excesul de greutate tensionează suplimentar articulațiile, în special cele care susțin greutatea, cum ar fi genunchii, șoldurile și articulațiile de la nivelul talusului. Se estimează că fiecare jumătate de kilogram de greutate corporală tensionează articulația genunchiului cu cel puțin 1 1/2 kilograme , și chiar cu mai mult, articulația șoldului.

Studiile arată că scăderea in greutate poate diminua simptomele osteoartritei genunchiului sau probabilitatea de a dezvolta aceste simptome. O scădere în greutate de cel puțin 5% din greutatea corporală poate reduce stresul pe genunchi, solduri și spate, contribuind la o reducere importantă a stării inflamatorii.

Exercițiile fizice contribuie în mod semnificativ la reducerea durerii, creșterea flexibilității articulațiilor și îmbunătățirea stării de spirit [1].

Supraponderea și obezitatea – Steatohepatita nonalcoolică

Steatohepatita nonalcoolică (NASH), cunoscută și sub denumirea de “boala ficatului gras”, este considerată una dintre cele mai frecvente boli cronice ale ficatului, care afectează aproximativ 20-40% din populația generală. Severitatea bolii este dată de riscul de progresie spre ciroză și insuficiență hepatică, dar și de riscul de cancer hepatic (hepatocarcinom), cancer colorectal și cancer mamar.

Cauza acestei boli nu se cunoaste încă, dar se știe ca afectează cel mai adesea persoanele de vârstă mijlocie, supraponderale sau obeze, și/sau cele diagnosticate cu diabet zaharat. A fost identificată, de asemenea, și la copii.  

Deși deocamdată nu există niciun tratament specific pentru NASH, pacienții sunt sfătuiți in general să scadă în greutate, sa adopte o dietă sanatoasă, să crească nivelul de activitate fizică si să evite consumul de alcool. Scăderea greutății corporale poate îmbunătăți, într-o anumită măsură, rezultatele testelor hepatice, încetinind progresia bolii [1].

Obezitatea și Boala renală cronică

Boala renală cronică (BRC) este o afecţiune cronică, definită prin prezenţa de anomalii structurale sau funcţionale ale rinichilor, cu o durată de minimum 3 luni şi cu implicaţii asupra stării de sănătate a individului. Rata filtrării glomerulare (RFG) este în prezent cel mai acceptat test de evaluare a funcţiei renale [8].

Obezitatea crește riscul de diabet și hipertensiune arterială, cele mai frecvente cauze ale bolilor renale cronice. Studii recente sugerează că, chiar și în absența acestor riscuri, obezitatea în sine poate contribui la aparitia bolilor cronice renale și la accelerarea progresului acestora.

Pentru pacienții aflați în stadii incipiente ale bolii renale cronice, pierderea în greutate poate încetini progresia bolii și contribui la păstrarea funcției renale pentru mai mult timp. De asemenea, reducerea aportului de sare, menținerea tensiunii arteriale și a glicemiei în limite normale, au rol determinant în evoluția bolii [1].

Complicațiile apărute în sarcină

Supraponderea și obezitatea cresc riscul problemelor de sănătate pe parcursul sarcinii, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Femeile însărcinate care sunt supraponderale sau obeze pot avea un risc mai mare de diabet gestational, preeclampsie (tensiune arterială crescută în timpul sarcinii), necesitatea nașterii prin cezariană și o recuperare mai dificilă după naștere.

Bebelușii mamelor supraponderale sau obeze prezintă risc crescut de naștere prematură și de defecte ale tubului neural.

Supraponderea în sarcină

Femeile însărcinate supraponderale sunt mai susceptibile de a dezvolta rezistență la insulină, hiperglicemie și hipertensiune arterială. De asemenea, excesul de greutate crește riscurile asociate unei posibile intervenții chirurgicale (și anesteziei).

Creșterea excesivă in greutate pe parcursul sarcinii poate avea efecte pe termen lung, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Mama poate avea un risc mai mare de suprapondere și obezitate după naștere, iar copilul de a deveni supraponderal sau obez la maturitate.

Revenirea la greutatea normală după naștere poate contribui la reducerea riscurilor pentru diferite afecțiuni cronice. Spre exemplu, în cazul în care o femeie a fost diagnosticată cu diabet gestațional, scăderea în greutate poate reduce riscul de a face mai tarziu diabet zaharat [1].

Obezitatea ca factor de risc pentru forme severe în COVID-19

Persoanele cu obezitate cronică sunt deosebit de vulnerabile la efectele virusului SARS-Cov-2, parând să aibă o rată mai mare de complicații ale bolii. De asemenea, conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC), persoanele cu boli cardiovasclare și diabet zaharat au un risc mai mare de complicații COVID-19 [9].

Este important ca persoanele cu obezitate să evite infecția. Acestor persoane, World Obesity Federation le recomandă sa urmeze îndrumările instituite la nivel național pentru persoanele vulnerabile, cu boli cronice [9, 10].

Letitia Mates

Bibliografie: