Factorii de risc SARS-CoV-2

Factorii de risc în infecția cu SARS-CoV-2 sunt corelați în principal cu prezența unor comorbiditați sau vârsta înaintată a pacienților.

Deoarece COVID-19 este o boală nouă, informațiile care privesc factorii de risc ce contribuie la severitatea bolii, sunt si ele limitate. Pe baza informațiilor disponibile pana în prezent, precum si expertizei clinice actuale, s-a evidentiat că atât adulții în vârstă, cât și persoanele de orice vârstă care au afecțiuni medicale subiacente grave, ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta forme severe si critice ale COVID-19.

Din ceea ce se cunoaște până in acest moment, persoanele aflate la risc mai mare de severitate a bolii sunt:

  • Persoane cu vârste de peste 65 de ani;
  • Persoane care locuiesc în camine de batrani sau centre de îngrijire pe termen lung;
  • Persoane de toate vârstele, cu afecțiuni medicale subiacente, în special dacă nu sunt bine controlate:
    • Persoanele cu boli pulmonare cronice sau astm bronșic moderat până la sever;
    • Persoanele care au afecțiuni cardiace grave;
    • Persoanele immunocompromise – mai multe boli sau tratamente pot contribui la compromiterea sistemului imunitar. Dintre acestea se pot mentiona: anumite tratamente oncologice, fumatul, transplantul de măduvă osoasă sau de organe, deficiențele imune, HIV sau SIDA slab controlate și utilizarea prelungită a corticosteroizilor sau altor medicamente care afecteaza functia imună;
    • Persoanele cu obezitate severă (indicele de masă corporală [IMC] de 40 sau mai mare)
    • Persoanele cu diabet zaharat;
    • Persoanele cu boli renale cronice care fac dializă;
    • Persoanele cu boli hepatice;
    • Persoanele care sunt la risc mai mare pentru boli severe.

Persoanele cu vârste de peste 65 de ani

Dintre factorii de risc în infecția cu SARS-CoV-2SARS-CoV-2, s-a observat ca varsta inaintata (>65 de ani) are un rol important în evoluția severă a bolii.

Deși infecția cu noul coronavirus SARS-CoV-2 poate afecta atât copiii cât si adulții, severitatea bolii creste odată cu inaintarea in vârstă. Opt din 10 decese raportate în SUA au inclus adulți 65 de ani sau mai în vârstă; cea mai mare rată a deceselor fiind inregistrată in randul persoanelor mai in varstă 85 de ani. Sistemul imunitar al adulților în vârstă slăbește odată cu inantarea in vârsta, ceea ce face mai dificilă lupta împotriva infecțiilor. De asemenea, adulții mai în vârstă au frecvent boli cronice, care pot crește riscul severității COVID-19.

Recomandari pentru persoanele din aceasta categorie:

  • Sa respecte recomandarile medicale si sa urmeze tratamentele prescrise pentru bolile cu care au fost diagnosticați (daca este cazul);
  • Sa se pregateasca pentru perioade mai lungi de distanțare socială, prin o bună organizare a cumparaturilor, a vizitelor la medic sau a aprovizionarii cu medicamente.

Persoanele care locuiesc in cămine de bătrâni sau centre de îngrijire medicală pe termen lung

Multe cazuri de imbolnavire cu COVID-19 au avut loc în rândul adulților în vârstă, care trăiesc în case de bătrâni sau de îngrijire medicală pe termen lung (Italia, Franta, Spania, SUA, etc). Astfel de centre de ingrijire sunt locuri in care traiesc in mod comunitar mai multe persoane, cu vârste inaintate si multiple comorbiditati, aspecte care contribuie atat la cresterea riscului de infectii cu SARS-Cov-2, cat si al severitatii bolii.

Recomandări:

  • Urmați cu atenție instrucțiunile unității dumneavoastră pentru prevenirea infecțiilor;
  • Anunțați imediat personalul medical dacă vă simtiti rău;
  • Anuntati rudele dumneavoastră despre acțiunile care sunt luate la centru de ingrijire, inclusiv masurile de limitare a vizitatorilor, pentru a va proteja reciproc.

Astmul bronșic (moderat până la sever)

Factorii de risc în infecția cu SARS-CoV-2 sunt corelați in principal cu prezența unor boli cronice asociate infectiei. Dintre acestea, astmul bronsic moderat până la sever creste riscul de severitate a COVID-19. Infecția cu SARS-Cov-2 poate afecta tractul respirator (nas, gât, plămâni), poate declansa crize de astm, crescand riscul de pneumonie si alte boli grave asociate.

Recomandări:

  • Urmați cu strictete planul de acțiune pentru astm instituit de medicul dumneavoastra;
  • Continuați administrarea medicamentelor curente, inclusiv cele inhalatorii care contin corticosteroizi;
  • Evitati pe cat posibil  factorii declansatori ai astmului;
  • Dacă este posibil, rugati un alt membru al familiei, care nu are astm, sa faca curatenie si sa dezinfecteze locuinta.
  • Atunci când se utilizează produse de curățare și dezinfectare:
    • Asigurați-vă că persoanele cu astm bronșic nu sunt în camera;
    • Minimizați utilizarea dezinfectantelor care pot declansa o criza de astm;
    • Deschideți ferestrele sau ușile și aerisiti bine incaperile;
    • Urmați întotdeauna instrucțiunile de pe eticheta produselor folosite;
    • Pulverizați produsele sub forma de spray pe o cârpă de curățare sau pe un prosop de hârtie, in locul pulverizarii produsului direct pe suprafața de curățare (dacă instructiunile acestuia permit).

Bolile pulmonare cronice

Bolile pulmonare cronice, cum sunt boala pulmonară cronică obstructivă (BPOC) (inclusiv emfizemul și bronșita cronică), fibroza pulmonară idiopatică și fibroza chistică, pot creste riscul pacientilor de a face forme severe ale COVID-19. Severitatea infecției respiratorii cu SARS-CoV-2 nu a fost corelată cu stadiul avansat al bolilor cronice diagnosticate anterior. Pe baza datelor inregistrate de la alte infecții respiratorii virale, COVID-19 poate provoca exacerbari ale bolilor pulmonare cornice, conducand la forme sevare ale bolii.

Recomandări:

  • Contiunati administrarea medicamentelor curente, insclusiv a celor care contin corticosteroizi;
  • Evitați factorii care va pot inrautati simptomele.  

Afecțiunile cardiace grave

Bolile cardiace grave, inclusiv insuficiența cardiacă, boala arterială coronariană, boli cardiace congenitale, cardiomiopatiile, și hipertensiunea pulmonară, pot creste riscul de a dezvolta forme severe si critice ale infectiei cu SARS-CoV-2.

Ca si alte boli virale, cum este spre exemplu gripa, COVID-19 poate afecta sistemul respirator, alterand functia cardiaca. Pentru persoanele cu insuficiență cardiacă și alte afecțiuni cardiace grave, acest lucru poate conduce la agravari ale simptomelor din COVID-19.

Recomandări:

  • Administrati-va corect medicamentele, asa cum v-au fost prescrise de catre medic. Continuați administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (ACE- I) sau de blocante ale receptorilor angiotensinei II (ARB), conform recomandărilor medicului dumneavoastră pentru insuficiența cardiacă sau hipertensiunea arterială. Aceasta este recomandarea ghidurilor clinice actuale;
  • Asigurați-vă că aveți provizii de medicamente pentru afectiunile diagnosticate (inclusiv cele pentru colesterol sau hipertensiune arterială), cel puțin pentru o perioada de două săptămâni;
  • Persoanele cu hipertensiune arterială ar trebui să continue să-si controleze si să gestioneze tensiunea arteriala, conform indicatiilor primite de la medic.

Boala renală cronică tratată prin dializă

Boala renală cronică tratată prin dializă poate crește riscul unei persoane de îmbolnăvire severă din cauza COVID-19. Pacienții dializați sunt mai predispuși la infecții și boli severe din cauza sistemului imunitar slăbit, a tratamentelor și procedurilor pentru gestionarea insuficienței renale sau anumitor comorbiditati cum este spre exemplu diabetul zaharat.

Recomandări:

  • In cazul in care faceți dializă, NU trebuie să pierdeți tratamentul;
  • Contactați clinica de dializă și medicul curant dacă vă simțiți rău sau aveți motive de îngrijorare in ce priveste starea dumneavoastra de sanatate;

Diabetul

Diabetul zaharat (diabetul de tip1, de tip 2 sau diabetul gestational), poate creste riscul pacientilor pentru forme mai severe ale COVID-19.

Persoanele cu diabet zaharat si in special cele ale caror glicemii sunt adesea mai mari decât obiectivele lor, sunt mai susceptibile de a avea probleme de sănătate corelate cu diabetul. Acestea pot face mai dificila administrarea bolii, in cazul in care sunt diagnosticati cu COVID-19.

Recomandări:

  • Continuați administrarea tratamentului pentru diabet, fie ca aveti medicamente orale, fie că urmati tratament cu insulina;
  • Testați-vă glicemia la fiecare patru ore și urmăriți rezultatele;
  • Asigurați-vă că aveți o provizie de medicamente antidiabetice sau insulina pentru cel puțin două săptămâni;
  • Urmați cu strictete recomandarile medicale pentru persoanele diagnosticate cu diabet zaharat.

Supraponderea, obezitatea si obezitatea severă

Factorii de risc în infecția cu SARS-CoV-2 sunt reprezentați si de greutatea corporală: supraponderea, obezitatea sau obezitatea severă.

Excesul ponderal (supraponderea), definit prin IMC > 25 kg/m2, dar mai mic de 30 kg/m2, ar putea creste riscul de boală severă in infectia cu SARS-CoV-2.

Obezitatea, definită printr-un Indice de masă corporală (IMC) între 30 kg/m2 – 40 kg/m2 sau obezitatea severă (IMC mai mare sau egal cu 40 kg/m2), cresc riscul de severitate in COVID-19.

Obezitatea severă este un factor de risc important al complicațiilor COVID-19. Obezitatea severă crește riscul unei probleme grave de respirație denumită Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS), complicație majoră a COVID-19. Acesta poate provoca dificultăți cadrelor medicale in a oferi sprijin respirator pacienților grav bolnavi. Persoanele diagnosticate cu obezitate severă pot avea mai multe boli cronice grave sau alte conditii de sănătate care pot crește riscul de a dezvolta forme severe ale COVID-19.

Recomandări:

  • Continuați administrarea medicamentelor prescrise pentru condițiile de sănătate diagnosticate (daca este cazul);
  • Continuați administrarea medicamentelor prescrise pentru excesul de greutate, obezitate sau obezitate severă, dupa recomandarea medicală (daca este cazul);
  • Urmați recomandările medicale in ce priveste nutriția și activitatea fizică, menținând în același timp măsurile de precauție sociale;

Persoanele imunocompromise

Exista multe afectiuni și tratamente care pot scadea functia sistemului imunitar al pacientilor. Dintre acestea se pot enumera anumite tratamente oncologice, transplantul de măduva osoasă sau de organe, deficiențe imune (HIV, SIDA), precum si utilizarea prelungită a corticosteroizilor sau a altor medicamente care afecteaza sistemul imunitar.

Persoanele cu un sistem imunitar slăbit prezinta o capacitate redusa de a lupta împotriva bolilor infecțioase, inclusiv virusul SARS-Cov-2, care provoaca COVID-19. In ce priveste modul exact de actiune al acestui coronavirus, nu sunt inca suficiente informatii. Pe baza cunostintelor actuale de virusologie, se considera că pacienții imunocompromiși pot rămâne contagiosi pentru mai mult timp decât alți pacienți cu COVID-19.

Recomandări:

  • Dacă aveti un sistem imunitar deficitar, continuați administrarea medicamentelor recomandate și urmați sfatul medicului curant;
  • Anuntati medicul dacă aveți îngrijorări cu privire la starea dumneavoastră de sănătate sau dacă vă simțiți rău.

Afecțiuni hepatice cronice

Factorii de risc SARS-CoV-2 sunt reprezentați si de bolile hepatice cronice, cum este spre exemplu ciroza. Acestea crește riscul de severitate al infecției cu SARS-Cov-2. Atat formele severe ale COVID-19, cat si anumite medicamente utilizate pentru tratarea unor forme severe ale acestei boli pot provoca alterări ale funcției hepatice, in special in cazul persoanelor diagnosticate cu afecțiuni hepatice cronice. Pacienții diagnosticați cu boli hepatice grave pot avea un sistem imunitar slăbit, mai puțin capabil să facă față infecței cu virusul SARS-Cov-2.

Recomandări:

  • Continuați administrarea medicamentelor prescrise de medic;

Personalul medical

Personalul medico-sanitar implicat în îngrijirea pacienților cu COVID-19 prezintă un risc crescut de infecție cu virusul SARS-CoV-2 din cauza expunerii mai frecvente la acesta. Un studiu recent efectuat in UK și SUA a estimat că personalul medical din prima linie a avut o rată de 3,4 ori mai mare a testelor pozitive in comparație cu persoanele care trăiesc în comunitatea generală. În plus, expunerea la concentrații mai mari de virus, prin pacienții grav bolnavi, poate influența severitatea bolii.

Update articol: 12.10.2020

Surse:

  1. CDC (Center for Disease Control and Prevention). Coronavirus Disease 2019 (COVID-19). Groups at Higher Risk for Severe Illness. [Internet] [Updated Sept. 11, 2020; Cited 12.10.2020].
  2. ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control). High-risk groups for COVID-19. [Internet] [Page last updated 24 Apr 2020; Cited 12.10.2020].