Diabetul zaharat de tip 2 (DZ2), cunoscut anterior sub denumirea de diabet non-insulin-dependent, sau diabet cu debut la adult, reprezintă aproximativ 90% din toate cazurile de diabet. Este o boala caracterizata printr-un exces cronic al glucozei în sânge. Această hiperglicemie se datorează atat secreției deficitare de insulina la nivelul pancreasului (deficit relativ de insulina), cat și efectelor insuficiente ale insulinei la nivel celular (rezistenta la insulina). Cele doua mecanisme de crestere a glicemiei pot fi identificate fie impreuna, fie separat, in momentul diagnosticarii diabetului [1].

Pre­zen­ța diabetului za­ha­rat de tip 2 constituie o grea incercare, atât pen­tru pacient și familia acestuia, cat si pentru societate. Din punct de vedere medical, DZ2 reprezintă o provocare prin măsurile ce trebuie adoptate in planul de management al bolii, in scopul de a preveni complicațiile spe­cifice si comorbiditățile. Din fericire, aceasta boala poate fi prevenita, motiv pentru care se considera prioriotare masurile de preventie la indivizii care au ris­cul de a o dezvolta. Diagnosticul precoce adu­ce beneficii în gestionarea acestei boli și prevenirea complicațiilor care o insotesc de obicei [2].

Diabetul de tip 2 este cel mai adesea diagnosticat la adulții mai în vârstă, desi in ultima perioada s-a observat o crestere a prevalentei sale in randul copiilor, adolescentilor si adultilor mai tineri, ca urmare a creșterii numarului de persoane obeze, a inactivitatii fizice și a alimentatiei deficitare [3].

Prevalenta

Prevalența diabetului zaharat este in continua crestere în întreaga lume, ajungând pana la 10% din populația unor țări precum China și India, care au inceput sa adopte stiluri de viață occidentale. În 2017 s-a apreciat ca aproximativ 60 de milioane de europeni adulți sufera de diabet zaharat de tip 2, jumătate dintre ei fiind nediagnosticati. Pe baza acestor date s-a estimat ca până în anul 2045, mai mult de 600 de milioane de persoane din intreaga lume vor suferi de DZ2 si aproximativ același număr de persoane, de prediabet [4,5].

In România, numărul total de cazuri de diabet in randul adulților este de 1,278,300, cu o prevalența de 8,8% (IDF – last update: 25.02.2020) [6].

Diagnosticul

Diabetul zaharat de tip 2 poate fi diagnosticat la orice vârstă. Aceasta boala poate sa rămâna mult timp nedepistata, diagnosticul stabilindu-se de multe ori la aparitia unei complicatii sau ca urmare a testării de rutină a glucozei în sânge sau în urină. De obicei se asociază cu greutatea corporală crescută sau cu obezitatea, factori de risc importanti ai insulino-rezistenței și ai hiperglicemiei [1].

La debut, persoanele cu diabet zaharat de tip 2 isi pot gestiona boala prin dietă și exerciții fizice. Simptomele pot fi similare celor din diabetul tip 1. Deoarece sunt mai putin obicei mai marcante, contribuie uneori la depistarea mai tarzie a bolii, uneori la câțiva ani după debut, cand apar complicațiile. In timp, majoritatea pacienților au nevoie de medicamente orale și/sau insulină. Desi până de curând s-a considerat ca acest tip de diabet apare cu precadere la adulti, in prezent se observa o crestere alarmanta a cazurilor DZ2 in randul copiilor si adolescentilor, datorita cresterii prevalentei obeitatii, a lipsei de activitate fizica sau a alimentatiei necorespunzatoare [1].

Simptomele diabetului tip 2

  • Sete excesivă și gura uscată;
  • Urinare frecventă și abundentă;
  • Lipsa de emergie, oboseală extremă;
  • Furnicături sau amorţeli la mâini şi picioare;
  • Infecții fungice tegumentare recurente;
  • Vindecare lentă a leziunilor;
  • Vedere înceţoşată [1].

Factorii de risc asociați cu diabetul tip 2:

  • Istoricul familial de diabet;
  • Greutatea corporală crescută;
  • Alimentația nesănătoasă;
  • Inactivitatea fizică;
  • Înaintarea în vârstă;
  • Hipertensiunea arteriala;
  • Etnia;
  • Toleranța scăzută la glucoză (TSG)*;
  • Istoricul de diabet gestational;
  • Nutriția deficitară în timpul sarcinii [1].

*Toleranța scăzută la glucoză (TSG) reprezintă o categorie de glucoză sanguină mai mare decât valoarea normală, dar sub nivelul de diagnostic pentru diabet.

Influenta factorilor de mediu in dezvoltarea DZ2

Diabetul de tip 2 se dezvoltă atunci când celulele β nu mai reușesc să secrete suficientă insulină pentru a raspunde necesarului, de obicei în contextul rezistenței crescute la insulină. Un numar mic de pacienti cu DZ2 au raspuns pozitiv la testele de autoimunitate impotriva celulelor insulare pancreatice. Obezitatea reprezinta insa un factor de risc major pentru diabetul de tip 2, cu etiologie genetică și de mediu complexă [7].

Rezistența la insulină se dezvoltă pe parcursul depunerii de grăsime ectopică în ficat și mușchi. Grăsimea se poate acumula, de asemenea, în pancreas și poate contribui la scăderea funcției celulelor β, la inflamația celulelor pancreatice și eventual la distrugerea celulelor β. Diabetul de tip 2 apare la niveluri diferite de IMC (Indice de masa corporala) sau compoziție a țesutului adipos, dar si la IMC-uri mai mici in cazul asiaticilor și asiato-americanilor. Pentru persoanele susceptibile, poate exista un „prag personal de grăsime” la care are loc acumularea de grăsime ectopică, agravand rezistența la insulină și conducand in cele din urma la decompensarea celulelor β [7].

Scaderea în greutate îmbunătățește sensibilitatea la insulină la nivelul ficatului și a mușchilor scheletici, putand reduce, de asemenea, acumularea de grăsime pancreatică. Anomaliile aparute in secreția de insulină sunt cel puțin parțial reversibile, in urma restricției energetice și scăderii în greutate în prediabet și diabet zaharat de tip 2 cu debut recent. Din păcate, se cunoaste ca este foarte dificila inversarea diabetului zaharat de lungă durată, chiar și cu scaderi mari în greutate, asociate cu chirurgie bariatrica [7].

Atât reducerea timpului de somn, cât si cresterea acestuia sunt asociate cu aparitia obezității și a diabetului. Apneea obstructivă în somn reduce atat timpul de somn și calitatea acestuia, fiiind asociată cu diabetul de tip 2 și sindromul metabolic. Cultura modernă poate reduce timpul de somn, contribuind, de asemenea, la cresterea riscului de diabet de tip 2. Desi există asocieri cu diferiti alti factori de mediu, inca nu s-au definit relații cauzale directe până în prezent [7].

Managementul diabetului zaharat de tip 2

Piatra de temelie a gestionării diabetului de tip 2 consta in adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o dietă sănătoasă, activitate fizică regulată, renuntarea la fumat și menținerea unei greutăți corporale sănătoase.

Gestionarea glicemiei, a tensiunii arteriale și colesterolului, renunțarea la fumat (daca este cazul) sunt modalități importante de gestionare a diabetului zaharat de tip 2. Modificari aduse stilului viață, care includ planificarea unor mese sănătoase, limitarea caloriilor consumate (la persoanele supraponderale sau obeze), programe regulate de activitate fizica, fac parte cu succes din planul de gestionare a diabetului zaharat. Pacientii care urmeaza tratamente medicamentoase, sunt sfatuiti sa respecte recomandarile medicale in ce priveste administrarea acestora, dar si a celorlalte masuri din planul individual de gestionare a bolii.

Este posibil ca odata cu trecerea timpului, controlul glicemiei sa nu mai raspunda la modificari ale stilului de viata, motiv pentru care persoanelor diagnosticate cu DZun stil de viață sănătos nu poate fi suficient pentru a menține glicemia sub control, iar persoanelor cu diabet zaharat de tip 2 sa li se recomande urmarea unui tratament oral cu medicamente antidiabetice, sub forma de monoterapie sau in terapie combinata (mai multe medicamente asociate). Este posibil ca in situatiile in care pacientul nu raspunde la aceste tratamente, sa necesite tratament cu insulina [1].

Medicamentele antidiabetice

Cel mai frecvent utilizate medicamente orale pentru diabetul zaharat de tip 2 includ:

  • Metforminul – reduce rezistența la insulină și permite organismului să utilizeze mai eficient propria insulină. Acesta este considerat ca tratament de prima linie pentru diabet zaharat de tip 2 în cele mai multe ghiduri medicale din întreaga lume.
  • Sulfonilureele: stimulează pancreasul să crească producția de insulină. Din aceasta clasa de medicamente fac parte: gliclazida, glipizid, glimepirida, tolbutamida și glibenclamidul [1].

Preventia diabetului zaharat de tip 2

Există o serie de factori care influențează dezvoltarea diabetului de tip 2. Dintre acestia, cea mai mare influenta o au comportamentele legate de stilul de viață, care se asociaza în mod obișnuit cu urbanizarea. Din cercetările recente reiese că majoritatea cazurilor de diabet zaharat de tip 2 (uneori pana la până la 80%), ar putea fi prevenite prin adoptarea unei diete sanatoase si a unui program regulat de activitatea fizica [1].

Dieta sanatoasa include printre altele, reducerea aportului caloriic (pentru persoanele cu exces de greutate), înlocuirea grăsimilor saturate (de exemplu, smântână, brânză, unt, carne grasa, produse din carne procesata, etc) cu grăsimi nesaturate (de exemplu, avocado, nuci, ulei de măsline), consum adecvat de fibre dietetice (de exemplu, fructe, legume, cereale integrale), și evitarea consumului de tutun, alcool in exces și zahăr adăugat.

Activitatea fizică regulată este esențială pentru a ajuta la menținerea sib control a nivelului de glucoză din sânge. Cele mai eficiente programe de activitate fizica sunt cele care combina exercitiile aerobice  (de exemplu, jogging, înot, ciclism) cu cele de rezistență. Foarte importanta este reducerea pe cat posibil a timpului de inactivitate fizica [1].

Mai multe informatii despre diabetul zaharat de tip 2 puteti afla din urmatoarele articole:

Bibliografie:

  1. International Diabetes Federation. Type 2 diabetes. [Internet] [Last update: 20.03.2020, Cited: 06.05.2020]. La adresa: https://www.idf.org/aboutdiabetes/type-2-diabetes.html.
  2. Medichub. Prevenţia diabetului zaharat de tip 2. [Internet] [First published: 19 mai 2017, Cited: 5 mai 2020]. La adresa:  https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/preventia-diabetului-zaharat-de-tip-2-id-750-cmsid-51
  3. Gilad T, Inbar Z, Arnon A, Tali C-Y, Cole D. B, Estela D, et al. Adolescent Obesity and Early-Onset Type 2 Diabetes. Diabetes Care 2020 Apr; dc191988.https://doi.org/10.2337/dc19-1988.
  4. Cosentino, F., Grant, P. J., Aboyans, V., Bailey, C. J., Ceriello, A., Delgado, V., … Hansen, T. B. 2019 ESC Guidelines on diabetes, pre-diabetes, and cardiovascular diseases developed in collaboration with the EASD. European Heart Journal (2020) 41, 255-323.
  5. MS. Ziua mondială a diabetului. Analiza de situatie. [Internet] [14 noiembrie 2019, Citat 5 mai 2020]. La adresa: https://www.dsptimis.ro/promovare/zm_dz_19_analiza.pdf
  6. International Diabetes Federation (IDF). IDF Europe members. Romania. [Internet] [Last update: 25.02.2020; Cited: 05.05.2020]. La adresa: https://idf.org/our-network/regions-members/europe/members/154-romania.html.
  7. Jay S. S, George L. B, Ezio B, Tamara D, Robert H. E, Leif G et al. Differentiation of Diabetes by Pathophysiology, Natural History, and Prognosis. Diabetes 2017 Feb; 66(2): 241-255. La adresa: https://doi.org/10.2337/db16-0806, accesat 06.05.2020.
  8. Servier. Type 2 diabetes: the lifestyle disease. [Internet] [18.01.2019, Cited: 05.05.2020]. La adresa:https://servier.com/en/decoded-content/type-2-diabetes-the-lifestyle-disease/.