Hipertensiunea arteriala este una dintre cele mai raspandite boli, constituind un factor major de risc cardiovascular. Ea reprezinta o cauza importanta de morbiditate si mortalitate in randul populatiei adulte.

Se estimeaza ca in Romania sunt mai mult de 5 milioane de persoane hipertensive.

Conform studiilor efectuate in tara noastra, aproape jumatate dintre persoanele hipertensive nu stiau ca sufera de aceasta boala, iar mai mult de jumatate dintre cei dignosticati cu hipertensiune arteriala nu urmau tratamentul prescris. Din acest motiv, se impune masurarea de catre medici a tensiunii arteriale a pacientilor, chiar si in contextul unei examinari de rutina.

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sange asupra peretelui vascular, in timpul miscarilor ritmice de contractie si relaxare a inimii.

Presiunea sanguina are doua componente:

  • Sistolica –  presiunea exercitata asupra peretilor arteriali cand inima se contracta (in sistola).
  • Diastolica – presiunea vaselor sanguine in momentul in care inima se relaxeaza intre doua contractii (in diastola).

Valorile tensiunii arteriale se pot masura cu tensiomentrul, etalonul standard de masurare fiind coloana de mercur. Masuratorile se exprima in milimentri de mercur (mmHg). Prima cifra notata în rezultate este tensiunea arteriala sistolica, iar a doua cifra este tensiunea arteriala diastolica.

Hipertensiunea arteriala (HTA) este tensiunea arteriala ale carei valori depasesc 140/90 mmHg, indiferent de varsta.

Presiunea arteriala de 135/85 mmHg a fost recent acceptata ca presiune arteriala normala, in cadrul celui de-al 7-lea raport al Comitetului National (American) de Prevenire, Depistare, Evaluare si Tratament (JNC VII). In tabelul urmator, aceasta valoare se incadreaza la categoria „prehipertensiune”.

Tabel 1. Clasificarea hipertensiunii arteriale la adulti

Categoria

Sistolic (mmHg) Diastolic (mmHg)

Normala

<120

<80

Prehipertensiune

120-139

80-90

Hipertensiune stadiul 1

140-159

90-99

Hipertensiune stadiul 2 >/= 160

>/= 100

 

Cum putem interveni din punct de vedere dietetic in controlul hipertensiunii arteriale?

1. Controlul greutatii corporale

Valorile tensiunii arteriale pot fi scazute prin scaderea greutatii corporale.

Spre exemplu, pentru scaderi in greutate cu 5.1 kg s-au inregistrat scaderi ale valorilor tensiunii arteriale sistolice, cu 4.4 mmHg si diastolice cu 3.6 mmHg.

Valorile tensiunii arteriale scad inca de la inceputul pierderii in greutate, chiar daca nu se atinge greutatea corespunzatoare unui indice de masa corporala (IMC) <25.

Indicatia este ca persoanele hipertensive supraponderale sa scada in greutate, pentru a ajuta la normalizarea valorilor tensiunii arteriale iar cele normoponderale sa isi asigure o alimentatie si un stil de viata care sa previna cresterea in greutate.

2. Reducerea aportului de sodiu

Scaderea aportului de sodiu (sare) din alimentatie determina scaderea valorilor tensiunii arteriale. Acest aspect a fost demonstrat pe parcursul mai multor studii, dintre care se evidentiaza studiul DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) .

Efectul de reducere a tensiunii arteriale prin reducerea aportului de sodiu in alimentatie este mai pronuntat la persoanele diabetice, sau care sufera de insuficienta renala cronica, dar si la varstnici sau la persoanele de culoare.

Se accepta ca nivel minim in ce priveste aportul de sare la 1.5 g/zi. Acest nivel este foarte greu de atins datorita alimentatiei semipreparate, conditionate cu cantitati mari de sodiu, motiv pentru care se recomanda ca nivel maxim pentru adulti 2.3 g sodiu/zi (6 g de sare).

Metode de reducere a cantitatii de sare din alimentatie:

  • Alegerea alimentelor fara sare adaugata sau a celor care au cantitati reduse de sare
  • Alegerea legumelor proaspete sau congelate, in detrimentul celor conservate
  • Daca se aleg legume conservate (mazare, fasole, etc), acestea se spala foarte bine sub jet de apa
  • Se evita din alimentatie carnea procesata din conserve, mezeluri sau produse afumate si se alege carnea proaspata, in scopul prepararii
  • Se evita consumul alimentelor conservate, cu adaos de sare (muraturi, mustar, ketchup, sos de soia, hrean, masline, etc)
  • Se evita consumul de preparate deshidratate: semipreparate pentru supe, sosuri, pizza, etc
  • Se aleg branzeturi fara sare sau cu cantitati reduse de sare adaugata
  • Branzeturile sarate (telemea, feta) se pot desara prin pastrarea lor timp de cateva ore in apa
  • Nu se adauga sare in mancare, mai ales in timpul mesei
  • Gustul sarat poate fi „corectat” prin adaos de condimente: cimbru, coriandru, lamaie, etc)
  • Este necesara citirea cu atentie a etichetelor cu indicatiile nutritionale ale alimentelor!

3. Cresterea aportului de potasiu

S-a demonstrat ca un aport ridicat de potasiu poate scadea valorile tensiunii arteriale, lucrul acesta fiind valabil atat la hipertensivi cat si la persoanele cu tensiune normala.

Metode de crestere a cantitatii de potasiu prin alimentatie:

Legume verzi
  • Cresterea consumului de fructe si legume proaspete, surse naturale bogate in potasiu: cartofi dulci, frunze de sfecla, fasole alba, curmale, rosii, stafide, legume cu frunze verzi, avocado, banane, caise uscate, etc
  • Alte alimente cu continut ridicat in potasiu: ciupercile, somonul, fructele de mare
  • Suplimentarea potasiului nu este recomandata, cu exceptia scaderii nivelului seric de potasiu. Acest aspect poate fi intalnit in urma tratamentelor cu medicamente din clasa diureticelor de ansa.

Sunt persoane carora le este alterata functia de excretie urinara a potasiului, existand riscul de hiperpotasemii manifestate prin aritmii cardiace. In aceste situatii se reduce aportul de potasiu (persoane cu insuficienta adrenala, insuficienta cardiaca sau cu diabet).

4. Moderarea consumului de alcool

Reducerea consumului de alcool determina scaderea valorilor tensiunii arteriale.

Consumul de alcool se va reduce la 2 portii/zi, pentru barbati si 1 portie/zi la femei.

1 portie este echivalenta cu:

  • 360 ml bere cu 5% alcool
  • 150 ml vin cu 12% alcool
  • 45 ml bauturi spirtoase

5. Fibrele alimentare

S-a observat ca suplimentarea alimentatiei cu 14 g de fibre vegetale/zi determina o scadere a tensiunii arteriale sistolice cu 1.6 mmHg si diastolice cu 2.0 mmHg.

Fibrele alimentare sunt prezente in legume si fructe, cereale, nuci, alune, seminte.

6. Suplimentarea aportului de acizi grasi omega-3

Exista studii care pun in valoare o scadere a valorii tensiunii arteriale sistolice cu pana la 4 mmHg la un consum de acizi grasi omega-3, in cantitati mai mari de 3 g/zi. Deoarece la aceste cantitati apar efecte adverse, dintre care senzatia de greata sau gustul pronuntat de peste, nu se recomanda suplimentarea alimentatiei cu cantitati atat de mari de acizi grasi omega-3 in scopul reducerii tensiunii arteriale.

7. Suplimentarea calciului

La un aport zilnic de 2 g de calciu provenit din suplimente are loc o scadere nesemnificativa a valorilor tensiunii arteriale. Suplimentarea cu aceasta cantitate de calciu poate antrena probleme medicale (ex. litiazxa renala la persoanele predispuse), motiv pentru care nu se ia in calcul in terapia de scadere a tensiunii arteriale.

8. Suplimentarea magneziului

Prin suplimentarea aportului de magneziu nu s-au inregistrat scaderi semnificative ale valorilor tensiunii arteriale. Nu se recomanda suplimente de magneziu in controlul tensiunii arteriale.

9. Influenta proteinelor de origine vegetala asupra tensiunii arteriale

Prin scaderea aportului de proteine animale, inlocuirea acestora cu proteine vegetale dar si scaderea aportului de carbohidrati, in special a celor cu indice glicemic ridicat, are loc o scadere semnificativa a valorilor tensiunii arteriale.

In acest scop se va reduce consumul de carne, oua si produse lactate, incercand compensarea acesora cu cresterea aportului de leguminoase: mazare, fasole, linte, naut, precum si de ciuperci sau soia, alimente recunoscute ca avand nivel crescut de proteine.

10. Reducerea aportului de colesterol

Se pare ca exista o relatie directa intre consumul zilnic de alimente cu continut ridicat in colesterol si valorile tensiunii arteriale.

Adoptarea unei alimentatii sanatoase, echilibrate, cu aport scazut de grasimi animale (carne, semipreparate grase din carne, unt, smantana, cascavaluri) si inlocuirea acestora cu grasimi vegetale (uleiuri, avocado, nuci, alune si seminte) asigura scaderea nivelului de colesterol ingerat.

Conform studiului MRFIT (Multiple Risk Factor Intervention Trial), aportul de colesterol trebuie sa fie mai mic de 200 mg/zi.

11. Adoptarea dietei DASH

Adoptarea dietei DASH a determinat scaderea tensiunii sistolice cu  5.5 mmHg si a celei diastolice cu 3.0 mmHg, pe parcursul a 2 saptamani.

Aceasta dieta se caracterizeaza prin:

  • Cresterea aportului de fructe, legume, produse lactate cu continut scazut in grasimi, cereale integrale, peste si nuci
  • Reducerea aportului de grasimi saturate, carne rosie, dulciuri si bauturi carbogazoase
  • Se incearca cresterea aportului de potasiu, magneziu, calciu, proteine vegetale si fibre alimentare
  • Scaderea cantitatii de sare din alimentatie.

Atentie: Nu se recomanda acest tip de dieta persoanelor cu insuficienta renala cronica, datorita aportului ridicat in potasiu si proteine!

 

Surse:

  1. Nicolae Hancu, Gabriela Roman, Ian Andrei Veresiu, Diabetul Zaharat, Nutritia si Bolile Metabolice, Tratat 1, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2010
  2. Centrul Medical de Diagnistic si Tratament „Dr. Victor Babes”, la adresa: http://www.cdt-babes.ro/articole/tensiune_arteriala.php, accesat iulie, 2015
  3. Societatea Romana de Cardiologie, Hipertensiunea arteriala, la adresa: http://www.cardioportal.ro/pdf/Hipertensiunea%20Arteriala.pdf, accesat iulie, 2015
  4. Neter JE1, Stam BE, Kok FJ, Grobbee DE et al, Influence of weight reduction on blood pressure: a meta-analysis of randomized controlledtrials, Hypertension. 2003 Nov;42(5):878-84. Epub 2003 Sep 15, la adresa: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12975389, accesat iulie, 2015
  5. Lawrence J. Appel, Michael W. Brands, Stephen R. Daniels et al, Dietary Approaches to Prevent and Treat Hypertension, in Hypertension, 2006: 47: 296, la adresa: http://hyper.ahajournals.org/content/47/2/296.full, accesat iulie, 2015
  6. Xin X1, He J, Frontini MG et al, Effects of alcohol reduction on blood pressure: a meta-analysis of randomized controlled trials. Hypertension. 2001 Nov;38(5):1112-7, la adresa: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11711507, accesat iulie, 2015
  7. Geleijnse JM, Giltay EJ, Grobbee DE et al, Blood pressure response to fish oil supplementation: metaregression analysis of randomized trials. J Hypertens. 2002 Aug;20(8):1493-9, la adresa: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12172309, accesat iulie, 2015
  8. Appel LJ, Sacks FM, Carey VJ et al, Effects of protein, monounsaturated fat, and carbohydrate intake on blood pressure and serum lipids: results of the OmniHeart randomized trial. JAMA. 2005 Nov 16;294(19):2455-64, la adresa: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16287956, accesat iulie, 2015
  9. The Dash Diet Eating Plan, la adresa: http://dashdiet.org/what_is_the_dash_diet.asp, accesat iulie, 2015