Interactiunile aliment-medicament pot influenta tratamentele prin scaderea eficacitatii terapeutice sau cresterea reactiilor adverse ale acestora.

Inainte de a incepe terapia cu un medicament nou, pacientul trebuie sa fie atentionat in legatura cu posibilele interactiuni ale acestuia atat cu alte medicamente prescrise cat si cu anumite alimente, bauturi sau suplimente alimentare.

Informarea pacientului despre potentialele interactiuni ale medicamentelor prescrise poate avea loc in cabinetul medical sau in farmacie, in momentul eliberarii retetei. Recomandarea este ca pacientul, la randul lui, sa citeasca cu atentie prospectul medicamentului inainte de inceperea tratamentului, scazand in acest fel riscul de expunere la posibile interactiuni.

Cei mai importanti factori care care pot influenta eficacitatea tratamentului medicamentos sunt: alimentele, alcoolul, cafeina, tutunul, sau alti factori care pot cuprinde suplimentele alimentare, ceaiurile, starea de boala, varsta, etc.

Cum pot influenta alimentele tratamentul medicamentos?

Cea mai comuna recomandare care insoteste fiecare medicament in parte se refera la modul de administrare al acestuia: inainte de masa, in timpul meselor sau dupa mese.

  • Inainte de masa:  ½ ora-1 ora inainte de mancare;
  • Dupa mancare: 1-2 ore dupa terminarea mesei.

Aceasta recomandare trebuie respectata deoarece contribuie atat la eficientizarea tratamentului (unele medicamente se absorb mai bine si sunt mai eficiente cand sunt administrate pe stomacul gol, altele dupa mancare), cat si la diminuarea potentialelor reactii adverse ale medicamentelor.
In general, medicamentele trebuie administrate la distanta de masa, absorbtia si eficienta lor fiind in acest fel mai mari.

Anumite medicamente se administreaza dupa mancare urmarindu-se:

  • Evitarea actiunii lor iritante la nivelul stomacului. Exemple: antiinflamatoarele nesteroidiene: aspirina, ibuprofen, diclofenac;
  • Cresterea solubilitatii si a absorbtiei anumitor subtante active in prezenta alimentelor. Exemple: albendazol, mebendazol, griseofulvina.

Atentie:

  • Medicamentele de uz oral se administreaza in general cu apa plata!
  • Nu se recomanda administrarea acestora cu ceaiuri, sucuri sau alte bauturi, cu exceptia situatiilor in care pe prospectul medicamentului este precizat acest lucru. Exemplu – Smecta: „continutul fiecarui plic se dizolva in 1/2 pahar cu apa sau orice aliment lichid sau semilichid”.

Interactiuni medicament aliment – exemple

Interactiunea dintre medicamentele anticoagulante si vitamina K din alimente sau suplimente nutritive

Vitamina K prezenta în suplimente alimentare sau alimente poate scădea efectul terapeutic al anticoagulantelor.

Exemple de anticoagulante: acenocumarol, fenprocoumon.

Surse alimentare de vitamina K: legume cu frunze verzi (salata, varza, spanac, broccoli, fasole verde, mazare), oua, carne de porc, ficat, soia, unele uleiuri vegetale (rapita si soia).

Pacienţii aflati sub tratament anticoagulant sunt atentionati sa evite consumul in cantitati mari din alimentele destrise descrise mai sus, in special al legumelor cu frunze verzi, pentru a pastra eficienta medicamentelor.

Interactiuni ale medicamentelor inhibitoare de monoaminooxidaza (IMAO) si tiramina din alimente

Pacientii tratati cu IMAO neselective care consuma alimente bogate in tiramina pot prezenta reacţii hipertensive grave, cunoscute sub denumirea de „cheese reaction”. IMAO sunt medicamente utilizate in tratamentul antidepresiv sau antiparkinsonian.

Exemple IMAO: fenelzina, isocarboxazid, tranylcipromina, iproniazida, seleginina.

Alimente care contin tiramina: branzeturi fermentate (cascaval, burduf, camembert, telemea),  bere şi vin rosu, produse din carne afumate sau marinate, supe conservate, banane, etc.

Pacientii aflati sub tratament cu unul dintre inhibitorii de monoaminooxidaza vor fi sfatuiti sa evite consumul alimentelor foarte bogate in tiramina!

Interactiunea sucului de grepfrut cu medicamentele

Este cunoscut faptul ca grepfrut-ul, fructul caruia i se atribuie calitati antioxidante, cardiotonice, detoxiofiante sau hipocolesterolemiante, interactioneaza cu un numar foarte mare de medicamente. Dintre acestea s-au evidentiat 43 de medicamente care in combinatie cu grepfrut-ul pot determina aparitia  unor reactii adverse grave. Aceste efecte se datoreaza actiunii inhibitorii enzimatice a grepfrut-ului, in special de la nivel hepatic, care determina ca substantele active din medicamente sa ajunga in circulatie in doze mari, toxice.

Exemple de reactii adverse grave induse de asocierea medicamente – grapefruit:

  • Torsada varfurilor (amiodarona, chinina);
  • Bloc atrioventricular complet (verapamil);
  • Rabdomioliza (atorvastatina);
  • Nefrotoxicitate (simvastatina, tacrolimus);
  • Mielotoxicitate (colchicina);
  • Tromboza venoasa (etinilestradiol).

Exemple de medicamente prescrise frecvent care pot interactiona cu grepfrut-ul: eritromicina, claritromicina, simvastatina, teofilina, sildenafil, felodipina, carvedilol, finasterida, dextrometorfan, carbamazepina, ciclofosfamida, warfarina, amiodarona, chinidina, fexofenadina, fluvoxamina, sertralina, alprazolam, buspirona.

Initial, acest tip de interactiune s-a evidentiat la sucul de grepfrut. Ulterior s-au efectuat studii si confirmat ipoteza ca si fructul de grepfrut are acelasi potential de interactiune, spectrul largindu-se si pe fructe inrudite cu acesta. S-a ajuns la concluzia ca toate sursele de grepfrut şi citricele inrudite (portocale rosii, pomelo) pot interactiona cu medicamentele, determinand aparitia unor reactii adverse. Pentru a preveni acest tip de interacţiune, medicamentele afectate nu trebuie consumate cu niciunul din aceste fructe, pe toată durata perioadei de tratament.

Absorbtia fierului in organism

Fierul care provine din alimente se prezintă sub două forme: fierul hem, de origine animală si fierul non-hem, din surse vegetale şi unele surse animale.

Factori care favorizează absorbţia fierului:

  • Acidul ascorbic (vitamina C);
  • Sursele de fier de origine animală: carnea roşie, de pui şi peste cresc absorbţia fierului prin conţinutul lor bogat in fier hem.

Factori care inhiba absorbţia fierului:

  • Fitatii prezenţi în cereale integrale, orez, leguminoase – leagă fierul şi impiedica absorbţia;
  • Fosfaţii şi oxalaţii formează combinatii complexe cu fierul împiedicându-i absorbţia;
  • Unele proteine vegetale, ca şi cele din soia, leguminoase, nuci – scad absorbţia fierului, indiferent de conţinutul lor în fitati;
  • Hipoclorhidria gastrică, apărută după gastrectomie, chirurgie bariatrica – afecteaza nivelul seric al fierului, fiind necesară suplimentarea acestuia;
  • Utilizarea în exces de antiacide poate interfera cu absorbţia fierului non-hem;
  • Acidul tanic şi alţi polifenoli prezenţi în ceai, cafea, vin roşu, oregano, cereale – pot influenţa absorbţia fierului non-hem;
  • Calciul: in cantitate mare – poate reduce absorbţia fierului hem şi non-hem. Se evita combinarea la aceeasi masa a surselor alimentare de calciu cu cele de fier (exemplu: produsele lactate si carnea).

Factori care intervin in absorbtia unor antibiotice

Tetraciclina si ciprofloxacina  pot forma compusi insolubili cu calciul din lapte, produse lactate sau suplimente alimentare cu continut ridicat de calciu, scazand eficienta tratamentului medicamentos.

Nu se consuma produse lactate (lapte, brazeturi, iaurturi) sau suplimente alimentare cu calciu in timpul tratamentului cu unul dintre aceste medicamente.
Ampicilina, medicament sensbil la  pH acid, poate fi inactivata de bauturi nealcoolice acide (sucuri de citrice).

Influenta lipidelor, proteinelor, fibrelor sau a ionilor de Ca sau Fe asupra terapiei medicamentoase

Grasimile cresc absorbtia intestinala a unor medicamente. Exemple: albendazol, mebendazol, griseofulvina, itraconazol.

Dieta bogata in proteine poate determina scaderea activitatii terapeutice al unui agent antiparkinsonian (levodopa).

Fibrele alimentare scad absorbtia digoxinului si a paracetamolului.

Ionii de Ca şi Fe din alimente sau suplimente alimentare scad eficienta terapeutica a tetraciclinei, ciprofloxacinei sau fenitoinei.

Interactiunea alcoolului cu medicamentele

Alcoolul potenţează efectele adverse ale unor medicamente manifestate la nivelul:

  • Mucosei digestive – stimuleaza secretia gastrica acida. Exemple: aspirina, ibuprofen, diclofenac
  • Ficatului – actiune hepatotoxica. Exemple: paracetamol, amiodarona, diazepam, fenitoina, tolbutamid, triamteren
  • Sistemului nervos central (SNC) – somnolenta, ataxie, lipsa coordonarii motorii, hipotensiune arteriala, etc. Exemple: diazepam, oxazepam, amitriptilina, clomipramina, haloperidol.

El este antagonizant al stimulentelor SNC şi are capacitatea de a inhiba gluconeogeneza putand induce hipoglicemii.

In combinatie cu anumite antibiotice (cloramfenicol, griseofulvina, cefalosporine), antibacteriene (sulfamide, metronodazol, nitroforantoina), hipoglicemiante sau citostatice produce o reactie de tip „disulfiram”, caracterizata prin  greata, voma, dureri de cap, stare de rau general.

Atentie:

  • Nu se recomanda administrarea medicamentelor cu alcool!
  • Nu se consuma alcool dupa administrarea medicamentelor!
  • Se evita administrarea medicamentelor dupa ingestie de alcool!

Interactiunea cafeinei cu medicamentele

Cafeina este o substanta cu actiune stimulanta in principal asupra sistemului nervos central. Ea este prezenta in cafea, ceai, bauturi racoritoare, cacao, ciocolata, unele bauturi energizante, precum si in peste 60 de specii de plante.
Datorita efectelor sale, cafeina este utilizata şi sub forma de preparate chimice, in diferite medicamente: Antinevralgic, Coldrex, Saridon, Codamin, Panadol Extra etc.

Cafeina poate scadea actiunea unor medicamente: hipnotice, sedative, tranchilizante, anticoagulante/antiplachetare (clopidrogel, heparina, warfarina), levothyroxina (Euthyrox) alendronat (Fosamax).

In prezenta altor medicamente are loc potentarea reactiilor adverse ale cafeinei (stare de neliniste, tremor, cresterea ritmului cardiac, transpiratii, cresterea secretiei acide gastrice si a diurezei, etc). Exemple: efedrina, ofloxacina, norfloxacina, ciprofloxacina, estrogenii.

Atentie: cafeaua, ceaiurile sau medicamentele care contin cafeina se vor consuma la cel putin o ora de la administrarea medicamentului care interactioneaza cu aceasta, pentru a nu pune in pericol eficienta tratamentulul medicamentos sau pentru a evita accentuarea reactiilor adverse ale cafeinei!

Interactiunea tutunului cu medicamentele

Tutunul poate sa interactioneze cu anumite medicamente, determinand in principal scaderea actiunii lor terapeutice.
Exemple:diazepam, clordiazepoxid, cafeina, clozapina, haloperidol, insulina, olanzapina, propranolol, sotalol, metoprolol, atenolol, teofilina.
Tutunul creste riscul reactiilor adverse cardiovasculare la femeile fumatoare care folosesc contraceptive orale.

Alti factori care pot influenta actiunea medicamentelor

  • Varsta, greutatea si sexul;
  • Starea de sanatate;
  • Alte medicamente, suplimente alimentare (vitamine, minerale, extracte naturale, ceaiuri).

Daca funcţia renală este afectată datorita inaintarii in varsta, scade viteza de eliminare a medicamentelor, cu riscul aparitiei intoxicaţiilor. Exemple: digoxin, litiu sau diferite antibiotice.

Alte componente ale alimentatiei care pot interactiona cu medicamentele:

  • Sunatoarea: poate interactiona cu un spectru foarte larg de medicamente, dintre care cele mai des intalnite sunt: paroxetina, trazodonul, sertralina, teofilina, digoxina sau medicamentele contraceptive.
  • Sucul de merisoare sau fructele de goji : pot inhiba actiunea warfarinei (anticoagulant).
  • Alimente pregatite la gratar (pe carbuni): scad efectul terapeutic al teofilinei (antiastmatic).
  • Produse din soia: scad absorbtia intestinala a levothyroxinei.
  • Usturoiul: are potential de interactiune cu warfarina (anticoagulant), putand induce hemoragii.
  • Sarea: determina retentie de apa cu cresterea tensiunii arteriale in asociere cu corticosteroizii.

Concluzii

Un numar foarte mare de medicamente pot interactiona cu anumite alimente, bauturi sau suplimente nutritive. Aceste interactiuni pot atat sa influenteze eficienta tratamentului medicamentos cat si sa genereze reactii adverse noi.

Materialele vegetale sau extractele din compozitia suplimentelor alimentare sau a ceaiurilor nu au fost inca studiate in totalitate, din acest motiv impunandu-se atentie la combinarea acestora cu tratamentele medicamentoase.

Inainte de inceperea unui tratament medicamentos, consultati cu atentie prospectul medicamentului incercand sa identificati posibilele interactiuni ale medicamentului prescris cu alimente sau bauturi din dieta dumneavoastra zilnica.

Daca aveti nelamuriri legate de modul de administrare al medicamentelor sau posibile interactiuni (medicamentoase sau medicament-aliment), nu ezitati sa cereti sfatul farmacistului sau medicului dumneavoastra!

In articolul Cele mai importante interactiuni aliment-medicament gasiti sumarizarea unora dintre cel mai des intalnite interactiuni dintre alimente si medicamente, impreuna cu cateva sfaturi pentru evitarea lor.

Autor: Letitia Mates

Update articol: 14.11.2019

Bibliografie:

  1. Cuciureanu M, Filip L, Diaconu C. Interactiuni Aliment – Medicament. Ed. „Gr. T. Popa”, UMF Iasi, 2019.
  2. Filip L. Interacţiuni medicament-aliment, suport de curs „Master Nutriţia şi Calitatea vieţii”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca, 2013.
  3. Brink G van den. Interacties tussen voeding en geneesmiddelen. In Informatorium voor Voeding en Diëtetiek”. 2005. Utrecht University Repository [Internet]. La adresa https://dspace.library.uu.nl/handle/1874/40971, accesat 14.11.2019.
  4. Cuciureanu R. Interacţiuni aliment medicament. In: Chimia şi Igiena Mediului şi Alimentului. Iaşi, 2003.
  5. Kiani J, Imam SZ. Medicinal importance of grapefruit juice and its interaction with various drugs. 2007, Nutr. J ; 6:33.
  6. Saito M, Hirata-Koizumi M, Matsumoto M et al. Undesirable effects of citrus juice on the pharmacokinetics of drugs – Focus on recent studies. Drug Safety. 2005; 28(8):677-694.
  7. Bailey DG1, Dresser G, Arnold JM. Grapefruit-medication interactions: forbidden fruit or avoidable consequences? CMAJ. 2013; Mar 5;185(4):309-16.
  8. Podea DM. IMAO: alternativã în farmacoterapia tulburãrii de panicã. Revista Romana de Psihiatrie. [Internet]. La adresa http://www.romjpsychiat.ro/article/imao-alternativ-n-farmacoterapia-tulbur-rii-de-panic, accesat 14.11.2019.
  9. Gillman K. Monoamine Oxidase Inhibitors: a Review Concerning Dietary Tyramine and Drug Interactions. PsychoTropical Commentaries (2016) 1:1 – 90.
  10. Akker VGA, Movig KLL, Maas H, Egberts ACG. Hyponatriëmie door antidepressiva. Pharmaceutisch Weekblad 2001; 136: 456-460.
  11. Interactiuni medicament aliment. Manualul MERCK de diagnostic şi tratament. Ediţia a XVIII-a, Editura ALL, Bucureşti. 2012; p: 29t, 45, 1710, 2254-2530.
  12. Carrilo JA, Benitez J. Clinically significant pharmacokinetic interactions between dietary caffeine and medications, PubMed, Clin. Pharmacokinet. 2000; 39(2):127-53.
  13. Fugh-Berman A. Herb-Drug interactions. The Lancet. 2000; 355: p134–138.
  14. Zevin S, Benowitz NL. Drug interactions with tobacco smoking. Clin Pharmacokinet 1999; 36:425–438.
  15. McCabe BJ, Frankel EH, Wolfe JJ. Handbook of food-drug interactions. Ed. CRC Press; 2003; p 159, 160-61, 277;43.
  16. Veresiu IA. Interacţiuni alimente-medicamente. Suport de curs „Master Nutriţia şi calitatea vieţii”, 2012-2013. Universitatea de Medicină şi Farmacie, „Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca.
  17. Hâncu, N, Roman G, Veresiu IA. Diabetul zaharat, nutriţia şi bolile metabolice. Ed. Echinox Cluj-Napoca. 2010; p.285, 372.
  18. Interacties met kruidengeneesmiddelen. Geneesmiddelenbulletin (GEBU) 2012; 46:37-41. La adresa: https://www.ge-bu.nl/artikel/interacties-met-kruidengeneesmiddelen , accesat 14.11.2019.
  19. Zevin S, Benowitz NL. Drug interactions with tobacco smoking. Clin Pharmacokinet 1999; 36:425–438.