Boala de reflux gastroesofagian (GERD) este o tulburare care cuprinde o familie de sindroame, atribuite sau exacerbate de refluxul gastroesofagian, prin simptome supărătoare. Fenotipurile majore ale GERD sunt: boala de reflux non-erozivă, GERD insotita de hipersensibilitate, esofagita, esofagul Barrett, durerile retrosternale datorate refluxului, refluxul laringofaringian și regurgitatia de reflux.

GERD este o boală întalnită în întreaga lume, epidemiologia sa fiind legată de stilul de viață occidental, obezitate și infecția cu Helicobacter pylori. Datorită prevalenței și potentialului său de cronicizare, GERD este o povară economică substanțială, măsurată în vizite la medic, diagnostice, protocoale de supraveghere și intervenții terapeutice.

Managementul bolii se bazează în principal pe ameliorarea simptomatologiei și minimizarea potențialelor riscuri pentru sănătate, prin combinarea modificărilor stilului de viață cu testele de diagnostic, tratamentele medicamentoase (în principal pentru suprimarea sau contracararea secreției de acid gastric) și intervențiile chirurgicale. Cu toate acestea, se cunoaște ca GERD este de obicei o condiție cronică recurenta, pentru care managementul trebuie să fie personalizat pentru fiecare pacient.

În timp ce initierea terapiei cu inhibitori de pompă de protoni poate fi relevantă pentru vindecarea esofagitei de grad înalt, aplicabilitatea sa la alte fenotipuri GERD, în care predomină anxietatea, motilitatea, hipersensibilitatea și factorii non-esofagieni este discutabilă.

Boala de reflux gastroesofagian simptome

Refluxul gastroesofagian este o afectiune  a tubului digestiv, determinata de inchiderea incompleta a sfincerului esofagian. Acesta face legatura intre esofag si stomac, impiedicand reintoarcerea continutului gastric in esofag. Simptomele apar de obicei la nivelul esofagului si se manifesta prin:

  • Senzatie de arsura si durere la nivelul esofagului (pirozis), care apare in special dupa mese voluminoase, bogate in grasimi. Aceasta manifestare raspunde de obicei la tratamentul cu antiacide (Maalox, Dicarbocalm, etc.);
  • Regurgitatie – intoarcerea alimentelor sau lichidelor din stomac, fara efort sau senzatie de voma. Aceasta poate sa apara la aplecarea corpului inainte sau la sederea in pozitie orizontala imediat dupa masa. Exercitiile fizice intense la mai putin de o ora dupa masa pot provoca deasemenea intoarcerea alimentelor din stomac. De cele mai multe ori, regurgitatia apare la  eructatie (ragaiala). Regurgitatia poate fi acra, la reflux acid sau amara, la reflux alcalin;
  • Dificultati de inghitiredisfagie;
  • Durere la inghitire odinofagie;
  • Salivare abundentasialoree;
  • Manifestari extraesofagiene – durere toracica ce nu are origine cardiaca, tuse, astm sau pmeumonie de aspiratie, laringita, faringita, halitoza sau eroziuni dentare.

Refluxul gastroesofagian – Factorii declansatori

Anumiti factori care privesc stilul de viata sau alimentatia pot favoriza aparitia sau agravarea bolii de reflux gastroesofagian. Dintre acestia, cei mai importanti sunt:

  • Consumul de alcool;
  • Fumatul;
  • Supraponderea sau obezitatea;
  • Sarcina;
  • Hernia hiatala;
  • Sindromul Zollinger-Ellison;
  • Diabetul zaharat;
  • Anumite boli ale ale tesutului conjunctiv (sclerodermia);
  • Stresul;
  • Alimentele grase de origine animala si anumite condimente iuti (Exemple: piper sau ardei iute);
  • Anumite medicamente:
    • Antiinflamatoare nesteroidiene: aspirina, ibuprofen, diclofenac, naproxen, etc;
    • Fierul;
    • Antibiotice: tetraciclina, doxiciclina;
    • Clorura de potasiu;
    • Bifosfonatii: alendronat (Fosamax);
    • Antiaritmice: chinidina.
  • Imbracamintea foarte stramta.

Refluxul gastroesofagian – Posibile complicatii

Boala de reflux gastro-esofagian se poate uneori complica cu esofagita de reflux, ulcer esofagian, stenoze esofagiene peptice sau esofag Barret (caracterizat printr-o leziune premaligna, cu risc de dezvoltare a adenomului esofagian).

Refluxul gastroesofagian – Tratament

Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian consta in principal in modificarea stilului de viata si tratament medicamentos.

Alimentatia si stilul de viata

Printr-un regim alimentar si stil de viata  corespunzator se incearca reducerea refularii continutului acid din stomac in esofag. Cateva recomandari in acest sens:

  • Pe parcursul unei zile, mesele sa fie dese (4-5) si in cantitati mici. Mancarea trebuie consumata incet si mestecata bine. Nu se recomanda asezarea in pozitie orizontala (spre exemplu pe pat), imediat dupa masa, ci doar la un interval de cel putin 30 de minute de aceasta;
  • Ultima masa sa fie cu 2-3 ore inainte de culcare, pentru evacuarea stomacului;
  • In timpul somnului capul sa fie putin mai sus decat restul corpului, prin folosirea unor perne mai mari;
  • Sa se renunte la fumat deoarece nicotina relaxeaza sfincterul esofagian;
  • Sa se adopte un regim alimentar potrivit, sub indrumarea unui medic nutritionist sau dietetician/nutritionist calificat.

Din punct de vedere alimentar, se recomanda evitarea:

  • Cafelei, ceaiului verde sau negru, precum si a tuturor bauturilor ce contin cafeina;
  • Bauturilor carbogazoase;
  • Citricelor: portocale, mandarine, clementine, grapefruit, etc;
  • Rosiilor crude si a sosurilor pe baza de rosii, ketchup;
  • Condimentelor iuti: piper, ardei iute sau boia de ardei iute, hrean, etc;
  • Cepei si usturoiului in stare cruda;
  • Rantasurilor;
  • Alimentele cu continut mare de grasimi si prajeli;
  • Fasolei, verzei, muraturilor si afumaturilor;
  • Dulciurilor concentrate: ciocolata, batoane dulci energizante, bomboane, gem, dulceata, rahat, prajituri foarte dulci sau grase (cu creme);
  • Mancarurilor prea fierbinti sau prea reci;
  • Ceaiului de menta – uneori poate agrava simptomele acestei boli;
  • Gumei de mestecat  deoarece in timpul mestecarii se pot inghiti cantitati mari de aer, care vor accentua eructatia si refluxul gastroesofagian;
  • Bauturilor alcoolice.

Recomandari alimentare

In general, simptomele bolii pot fi diminuate prin consumul de produse alimentare cu un continut scazut de grasimi si bogate in fibre dietetice (cereale integrale, fructe, legume, carne slaba). Alimentatia poate include:

  • Supe si ciorbe de legume;
  • Lapte si produse lactate cu putine grasimi (lapte semidegresat: 1,5 % grasime si branzeturi cu maxim 40% grasime);
  • Carne fiarta, gatita la abur (carne slaba de vitel, pui, curcan, peste);
  • Legume fierte, coapte sau gatite la aburi (cartofi, morcovi, broccoli, conopida), legume si zarzavaturi verzi, cu potential alcalin;
  • Paine veche de o zi sau prajita usor la toaster, crutoane, covrigi, biscuiti nu prea dulci;
  • Paste, cu conditia sa se evite sosurile grase sau cele din rosii;
  • Fulgi de ovaz.

Tratament medicamentos

  • Medicamente antiacide – Maalox, Dicarbocalm, Rennie, etc. Neutralizeaza acidul gastric refulat, ameliorand simptomatologia bolii;
  • Medicamente antisecretorii:
    • Blocante H2 histaminergiceranitidina, cimetidina, famotidina;
    • Inhibitori ai pompei de protoniomeprazol, esomeprazol, lansoprazol;
  • Medicamente prokineticemetoclopramid, domperidon;
  • Medicamente protectoare ale mucoasei gastricesaruri de bismut, sucralfat, etc.

Tratamente alternative

Gemoterapice

  • Extract din muguri de Nuc – Juglans regia MG=D1, dimineata, in asociere cu Extractul din muguri de Smochin – Ficus carica MG=D1, seara. Se administreaza cate 35-40 picaturi, diluate in putina apa, cu cel putin 20 de minute inainte de masa.

Ceaiuri

  • Cerentel – dezinfectant, cicatrizant.
    • Preparare: din 2 linguriţe de plantă la 250 ml apă. Se fierbe 5 minute.
    • Administrare: 1-2 cani/zi;
  • Salvie – dezinfectant, cicatrizant
    • Administrare: 2-3 cani pe zi, dupa mesele principale;
  • Musetel – antiinflamator, cicatrizant, dezinfectant
    • Administrare: 2 cani pe zi, după mese;
  • Galbenele – cicatrizant si antiinflamator; 2-3 cani/zi;
  • Ghimbir – antiinflamator
    • Preparare: se infuzeaza 2-4 grame de ghimbir in apa fierbinte;
    • Administrare: 1 cana/zi;
  • Ceai contra colicilor – actiune antispastica, calmanta si de normalizare a peristaltismului gastrointestinal.
    • Administrare: 2-3 cani/zi.

Altele

  • Melatonina – se considera ca ar avea actiune neutralizanta a aciditatii gastrice si de stimulare a peristaltismului.
  • Suc de Aloe vera – actioneaza ca un pansament gastric si reduce aciditatea gastrica. Administrare: 2-3 linguri pe zi, inainte de masa.
  • Propolis – actiune cicatrizanta, antiinflamatoare si antimicrobiana.
    • Administrare: 15-20 de picaturi de tinctura, diluate in putina apa.
  • Uleiul de masline extravirgin: 1 lingura, dupa mancare.

In concluzie, boala de reflux esofagian poate fi declansata in general de factori care tin de obiceiuri alimentare sau stil de viata. Prin constientizarea si inlaturarea acestora, cu ajutorul tratamentelor medicamentoase si/sau alternative, pot fi tinute sub control manifestarile neplacute ale acestei boli, dar si evitate complicatiile.

Atentie – diagnosticul si tratamentul bolii de reflux esofagian se stabilesc doar de catre medic, in urma unui consult de specialitate!

Autor: Letitia Mates

Update articol: 16.01.2021

Bibliografie:

  1. David A K, Peter J K. Advances in the diagnosis and management of gastroesophageal reflux disease. BMJ 2020;371:m3786.
  2. Andrew Y, Mythri A K, Prashanthi N. T. Cleveland Clinic Journal of Medicine April 2020, 87 (4) 223-230.
  3. Durazzo M, Lupi G, Cicerchia F, et al. Extra-Esophageal Presentation of Gastroesophageal Reflux Disease: 2020 Update. J Clin Med. 2020;9(8):2559. Published 2020 Aug 7.
  4. NHS. The Gale Encyclopedia of Diets: A Guide to Health and Nutrition. Heartburn and acid reflux. [Internet] [Page last reviewed: 24 August 2017]. La adresa:  www.nhs.uk/Conditions/Gastroesophageal-reflux-disease, accesat 14.11.2019.
  5. Soescu S, Nitu S, Ponoran C. Gemoterapia de la A la Z. Editura Eikon. Cluj-Napoca, 2008.