Cresterea in greutate poate fi uneori atribuita efectelor secundare ale unor anumite tratamente medicamentoase.
Starea de boala presupune stabilirea de catre medic a unui tratament corespunzator, care de cele mai multe ori este medicamentos. Bolnavul trebuie sa urmeze acest tratament in deplina cunostinta de efectele terapeutice ale acestuia, precum si de potentialele efecte secundare sau reactii adverse ce ar putea sa il insoteasca.
Prin efect secundar se intelege orice efect neintentionat al unui medicament, benefic sau advers, care apare la doze terapeutice. Efectul secundar al unui medicament este legat de proprietatile farmacologice ale acestuia.
Cresterea in greutate este considerata ca facand parte din spectrul efectelor secundare al mai multor medicamente. Ea este asociata cu preponderenta tratamentelor cu medicamente antipsihotice sau antidepresive dar si celor antiepileptice, antihistaminice, beta-blocante sau anumiti hormoni.
Cum pot influenta medicamentele cresterea in greutate?
La baza cresterii in greutate ca efect secundar al medicamentelor stau mecanisme diferite care depind de substanta activa a medicamentului utilizat. Cresterea in greutate se poate produce pe fondul cresterii masei grase sau al retentiei de apa in organism. Masa grasa se dezvolta intr-o perioada mai lunga (saptamani – luni), pe cand variatia in greutate datorata retentiei de apa poate avea loc foarte rapid (in decurs de cateva zile).
Reglarea greutatii corpului este un proces complex, bazat pe echilibrul dintre aportul alimentar si consumul de energie al organismului. Acest proces se desfasoara in principal la nivelul hipotalamusului.
Apetitul si aportul de alimente sunt influentate de mai multi factori: vizuali, olfactivi, emotionali sau sociali, anumiti stimuli de la nivelul gastrointestinal, de substantele circulante (glucoza si lipide) dar si de necesarul de energie al organismului. Consumul de energie este stabilit de catre rata metabolismului bazal si nivelul activitatii fizice.
Anumiti neurotransmitatori, neuromodulatori sau hormoni pot influenta reglarea greutatii corpului de la nivel hipotalamic (GABA, neuropeptidul Y, serotonina, noradrenalina, dopamina, leptina si glicerolul ). Leptina, care ia nastere in tesutul gras, joaca un rol important in mentinerea greutatii normale, prin inducerea senzatiei de satietate si consumul unor cantitati mai mici de alimente.
Medicamente care determina cresterea in greutate prin retentie hidrica
Anumite medicamente pot interveni in procesul de eliminare a apei, determinand retinerea acesteia in organism. Semnul specific al retentiei hidrice este edemul, care poate fi localizat in special la nivelul picioarelor (gleznelor) sau mainilor. Datorita acestui tip de reactie adversa organismul poate retine o cantitate variabila de apa, ajungand la ordinul catorva litri.
Exemple:
- Beta-blocante: atenolol si metoprolol.
- Antidiabetice orale:
- Tiazolidine: pioglitazona si rosiglitazona.
- Derivati de sulfoniluree: tolbutamid, gliclazid, glibenclamid, glimepirid.
- Hormoni:
- Hormoni sexuali: medroxiprogesteron, estrogeni, contraceptive orale.
- Glucocorticoizi: betametazona, dexametazona, metilprednisolon, prednisolon, cortizon, hidrocortizon, prednison, triamcinolon.
- Medicamente antiepileptice: carbamazepina.
- Antipsihotice: litiul – prin cresterea senzatiei de sete.
Medicamente care stimuleaza apetitul
Reglarea aportului alimentar are loc la nivelul creierului, fiind realizata prin interactiunea a doua zone hipotalamice: centrul foamei si cel al satietatii.
Exista medicamente care datorita mecanismului lor de actiune (la nivel SNC) pot determina cresterea apetitului. Cresterea in greutate se produce datorita ingestiei unei cantitati mai mari de calorii decat necesarul zilnic.
Exemple:
1. Medicamente cu actiune la nivelul sistemului nervos central (SNC):
- Antidepresive triciclice: amitriptilina, dosuleptina, imipramina, nortriptilina, clomipramina, doxepina, maprotilina – actioneaza prin incetinirea ritmului metabolic si cresterea apetitului in special pentru produse cu continut ridicat in carbohidrati.
- Alte antidepresive: mianserina, trazodon, mirtazepina – cresterea in greutate nu este la fel de pronuntata ca si la antidepresivele triciclice.
- Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRI): citalopram, escitalopram, floxetina, fluvoxamina, paroxetina, venlafaxina, sertralina – La utilizare de scurta durata (6 luni), cresterea in greutate nu este la fel de pronuntata ca si la antidepresivele triciclice. Paroxetina determina cea mai pronuntata crestere in greutate.
- Antipsihotice:
- Atipice: aripiprazol, olanzapina, risperidona, clozapina, quetiapina – cresterea in greutate are loc mai ales in primele 12 saptamani de tratament.
- Clasice: haloperidol, perfenazina, clorpromazina, zuclopentixol – cresterea in greutate este mai putin evidenta.
- Antiepileptice: vigabatrina, gabapentina, acidul valproic – stimuleaza cresterea apetitului, mai ales pentru carbohidrati.
2. Medicamente antihipertensive:
- Antiadrenergice: clonidina.
- Betablocante: metoprolol, atenolol – prin incetinirea metabolismului bazal, dar si retentie de apa.
3. Medicamente antidiabetice orale:
- Tiazolidine: pioglitazona si rosiglitazona.
- Derivati de sulfoniluree: tolbutamid, gliclazid, glibenclamid, glimepirid.
4. Medicamente antihistaminice:
- Azelastina, ciproheptadina, cetirizina – prin blocarea receptorilor H1, stimularea poftei de mancare apare mai ales la doze mari.
5. Medicamente antimigrenoase:
- Pizotifen, flunarizina.
Medicamente care stimuleaza cresterea tesutului adipos
- Insulina – prin cresterea lipogenezei si inhibarea lipolizei.
| Medicamente | Substante active/Generice |
| Antidepresive | |
| Amitriptilin | Amitriptilina |
| Anafranil | Clomipramina |
| Doxepin | Doxepin |
| Ludiomil | Maprotilina |
| Remeron | Mirtazapina |
| Paxil | Paroxetina |
| Zoloft | Sertralina |
| Cipramil | Citalopram |
| Cipralex | Escitalopram |
| Fevarin | Fluvoxamina |
| Antipsihotice | |
| Leponex | Clozapina |
| Zyprexa | Olanzapina |
| Essens, Rispolept | Risperidona |
| Seroquel | Quetiapina |
| Carbonat de litiu | Litiu |
| Antiepileptice | |
| Covulex, Depakine, Orfiril | Acid valproic |
| Gabaran, Neurontin | Gabapentin |
| Taver, Tegretol, Timonil | Carbamazepina |
| Antihipertensive | |
| Atenocor, Vascoten | Atenolol |
| Betaloc, Egilok | Metoprolol |
| Stamlo, Norvasc | Amlodipina |
| Catapres | Clonidina |
| Antidiabetice | |
| Actos | Pioglitazona |
| Avandia | Rosiglitazona |
| Tolbutamid | Tolbutamid |
| Amaryl | Glimepirid |
| Diaprel | Gliclazid |
| Maninil | Glibenclamid |
| Lantus, Humalog, Novolog, etc | Insulina |
| Corticosteroizi | |
| Deltasone, Medrol, Solu-Cortef | Prednison oral, metilprednisolon oral, hidrocortizon injectabil |
| Antihistaminice | |
| Allegra, Telfast | Fexofenadina |
| Zyrtec | Cetirizina |
| Zaditen, Ketof | Ketotifen |
Concluzii
Pacientii trebuie sa fie informati in legatura cu posibilitatea cresterii in greutate aparuta in urma unui anumit tip de tratament medicamentos. Acest aspect poate avea consecinte benefice, dar in acelasi timp poate sa constiutuie un motiv pentru lipsa aderentei pacientului la tratamentul prescris.
Avantajul major al informarii corecte a pacientului consta in faptul ca acesta isi poate urmari cu atentie greutatea corporala pe parcursul tratamentului si poate semnala medicului situatiile in care cresterea sa in greutate este ingrijoratoare.
Dezavantajul il constituie faptul ca pacientul poate deveni refractar la tratament, putand sa refuze tratamentul sau sa renunte la acesta datorita efectelor sale secundare.
Din aceste perspectiva, medicul poate sensibiliza pacientul cu privire la balanta beneficii/riscuri ale urmarii tratamentului si il poate sfatui sa isi monitorizeze greutatea corporala pe parcursul acestuia. Pacientii care constata ca cresterea lor in greutate este ingrijoratoare sunt sfatuiti sa nu intrerupa tratamentul ci sa se adreseze medicului in vederea reevaluarii corecte a posibilitatilor de tratament.
In practica medicala nu este intotdeauna posibila schimbarea medicatiei, motiv pentru care se poate propune pacientului sa faca modificari atat in ce priveste dieta cat si nivelul de activitate fizica zilnica pentru a putea tine sub control greutatea corporala.
Autor: Letitia Mates
Update articol: 8.11.2019
Bibliografie:
- Mogosan CI, Farcas MA, Bucsa CD si col. Introducere in farmacovigilenta. UMF „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, Ed. Risoprint Cluj-Napoca, 2013.
- Apotheek.nl. Gewichtstoename bij medicijngebruik. [Internet] [Last update: 01-04-2016, Accesat 8.11.2019].
- Geneesmiddelenbulletin. Geneesmiddelengeïnduceerde gewichtstoename. [Internet] [Publ. Nr.6-22 juni 2012, last update: 22-02-2019, Accesat 8.11.2019}.
- Malone M. Medications associated with weight gain. Ann Pharmacother. 2005 Dec;39(12):2046-55.
- MemoMed 2014, Editia 20. Editura Universitara, Bucuresti, 2014.
- Verhaegen AA, Van Gaal LF. Drugs That Affect Body Weight, Body Fat Distribution, and Metabolism. [Updated 2019 Feb 11].
- Verhaegen AA, Van Gaal LF. Drugs Affecting Body Weight, Body Fat Distribution, and Metabolic Function-Mechanisms and Possible Therapeutic or Preventive Measures: an Update. Curr Obes Rep. 2021 Mar;10(1):1-13. doi: 10.1007/s13679-020-00419-5. Epub 2021 Jan 5. PMID: 33400222.
