Alimentatia copilului in primul an de viata

Alimentaţia naturală  a nou născutului

Alimentaţia naturală reprezintă alimentaţia exclusivă cu lapte matern (inclusiv cu lapte de mama muls), fără substituenţi de lapte matern, alte lichide sau alimente solide.

Alimentaţia  naturală  exclusivă este modelul de referinţă faţă de care trebuie apreciată orice altă alternativă  de alimentaţie  a copilului  în primele  6 luni de viaţă dacă se iau în considerare  starea  de sănătate, creşterea  şi dezvoltarea  normale pe termen scurt şi lung.

In primele 6 luni de viaţă sugarul trebuie alăptat exclusiv (sân la cerere, fără apă/ceai), laptele mamei acoperind integral nevoile nutritive ale sugarului până la vârsta de 6 luni.

Laptele de mamă este alimentul ideal pentru sugar deoarece:

• conţine într-o proporţie mare aminoacizi esenţiali;
• concentraţia în lipide a laptelui creşte pe parcursul alăptării, acestea devenind un factor de saţietate pentru copil la sfârşitul suptului;
• ginolactoza, glucid prezent în laptele de mamă, are un rol de factor bifidus, component probiotic important în digestie;
• raportul calciu/fosfor asigură o bio-disponibilitate mare a calciului.

Avantajele alimentaţiei naturale la copil:

• Scade incidenta infecţiilor gastrointestinale, respiratorii superioare şi otice
• Reduce riscul apariţiei alergiilor
• Stimulează dezvoltarea cognitivă
• Reduce riscul diabetului zaharat de tip 1 şi 2
• Previne malnutriţia
• Reduce riscul obezităţii şi hipercolesterolemiei
• Reduce riscul de boala Chron
• Are efect analgezic.

Alimentatia cu formule de lapte praf

Alimentaţia artificială reprezintă alimentarea copiilor cu una din formulele de lapte praf.

Formula este un produs alimentar derivat din laptele de vacă sau de la alte animale şi/sau  alte  ingrediente  de  origine  animală  sau  vegetală  care  s-au  dovedit  a  fi adecvate  nutriţional  şi sigure  pentru  creşterea  şi dezvoltarea  normală  a  nou-născutului şi sugarului.

Primele formule de lapte erau bazate pe proteinele nemodificate din laptele de vacă, deci aveau un profil proteic ce cuprindea 80% cazeina şi 20% proteine din zer.

Cu toate că formulele cu proteine din zer sunt o îmbunătăţire faţă de laptele de vacă, proporţia unor proteine din zer inca este complet diferită faţă de laptele uman.

Formule de lapte praf

Formulele de lapte praf au compozitii diferite, fiind concepute in functie de varsta copilului sau de anumite nevoi speciale ale acestuia: alergii, carente nutritionale, etc

Formulele de început sunt produsele alimentare destinate alimentării nou-născuţilor şi sugarilor  în primele  5-6  luni de  viaţă şi care  acoperă  prin  ele  însele  nevoile nutriţionale ale acestor sugari până la introducerea unei alimentaţii complementare corespunzătoare.

Formulele de continuare sunt produsele alimentare destinate alimentării sugarilor după introducerea alimentelor complementare, fiind principalul component lichid al alimentaţiei după vârsta de 5-6 luni.

Orice aliment care înlocuieşte parţial sau total laptele matern, indiferent dacă este sau nu corespunzător acestui scop, este considerat substituent al laptelui matern. Sunt exceptate din această definiţie formulele utilizate în scop terapeutic.

Formulele  speciale  sunt  formule  destinate  alimentaţiei  nou-născuţilor  cu  nevoi nutriţionale particulare.

Formulele  hipoalergenice   (hipoantigenice)   sunt  formule  obţinute  prin  hidroliza proteinelor care conţin sub 1% proteine imunoreactive din totalul surselor de azot din formulă.

Formulele  parţial hidrolizate  sunt formulele  hipoalergenice  în care proteinele  din laptele de vacă sunt hidrolizate în proporţie de 12-15%.

Formulele extensiv hidrolizate (semielementale) sunt formule hipoalergenice în care proteinele din laptele de vacă sunt hidrolizate în proporţie de 50-55%.

Formulele  pe  bază  de  aminoacizi  (elementale)  sunt  formule  în  care  sursa  de proteine este reprezentată doar de aminoacizi.

Formule imbogatite cu probiotice

Formulele de început îmbogăţite cu probiotice au efect semnificativ de prevenire a diareilor  comunitare  acute  infecţioase  şi  reduc semnificativ durata episoadelor diareice.

Flora  intestinală  a  nou-născutului şi  sugarului  alimentat  la  sân  este  formată  în proporţie de până la 90% din lactobacili şi bifidobacterii, acidul lactic şi acidul acetic produse de acestea reduc pH-ul intestinal şi inhibă aderenţa bacteriilor patogene la mucoasa intestinală.

Studiile efectuate până în prezent cu formule de început îmbogăţite cu probiotice au demonstrat reducerea incidenţei alergiilor,  scăderea fiind semnificativă statistic în ceea ce priveşte incidenţa dermatitei atopice.

Anumite specii de Bifidobacter supravieţuiesc mediului gastrointestinal şi colonizează intestinul sugarilor care sunt hraniti cu formule imbogăţite cu bifidobacterii.

Folosind formule de lapte cu Bifidobacterium lactis  si Streptococcus thermophiles  la sugari s-a evidenţiat o scădere a incidenţei bolii diareice, precum si o incidenta mai scăzută a colicilor sau iritabilitatii. Probioticele, modificând modul de fermentare,  duc la o producere mai mica de gaz şi lichide, fapt care afectează benefic toleranta gastrointestinală.

Alimentatia complementara (Diversificarea)

Introducerea unor alimente care fac trecerea de la alimentaţia exclusiv lactată la alimentaţia consistentă defineşte alimentaţia complementară (alimentaţie diversificată).

La sugarul sănătos, la vârsta de 6 luni, laptele de mamă nu mai poate asigura, ca singur aliment, necesarul caloric şi de micronutrienţi, fapt ce recomandă introducerea alimentelor semisolide. Se recomandă ca alimentaţia complementară să fie introdusă la această vârstă, indiferent dacă sugarul este alăptat sau hrănit cu formulă de lapte.

Gustul se dobândeşte prin asocierea calităţilor senzoriale ale alimentului cu efectele metabolice pozitive (satisfacţie, saţietate). S-a observat ca majoritatea copiilor preferă alimentele hipercalorice, gusturile dulci şi sărate. Diversificarea alimentara, inceputa in jurul varstei de 6 luni, poate juca un rol important in educatia si socializarea copilului.

• Rol educativ: sugarul descoperă, apreciază , se obişnuieşte cu noi gusturi, arome sau  consistente (semi-lichide , bucăţi).
• Socializare: lărgirea legăturilor în familie, descoperirea altor persoane (importanta meselor luate împreună).

Legumele

Introducerea legumelor in alimentatia copilului se face astfel:
De la varsta de 6-7 luni se pot introduce treptat in alimentatie: anghinare,* sfeclă roșie, varza de Bruxelles, morcov,* telina, conopidă, andivă, * fenicul, fasole verde, mazăre verde, * gulie, * salata verde, păstârnac, cartof,  dovleac, ridiche, * sfecla roșie,  ridiche alba, rubarbar, * spanac,  cartofi dulci, * macris, dovlecel.

Legumele notate cu „*”  sunt bogate in nitrati si nu se recomanda sa se ofere copilului mai des de 2 ori pe saptamana.

Perioada 7-8 luni: se poate adăuga ceapa (fiartă în supă), brocoli, sparanghelul, ştevia, loboda;

Incepand de la varsta de 8-9 luni se pot introduce roşiile (in cantitati mici la inceput, fara seminte) si usturoiul.

După vârsta de 1 an se pot administra  castraveti, ridichi, ardei gras, varza, ciuperci (de cultura).

Fructele

Diversificarea alimentatiei sugarului cu fructe incepe de la varsta de 6 luni astfel:

• 6-7 luni: mere, caise, avocado, banane, cireșe, pere, struguri, mango, pepene galben, piersica, prună, măceșe;
• 9 luni: grapefruit, lămâie, mandarina, piersică cu coajă netedă;
• 1 an: mure, coacăze, agrișe, kiwi (verde și galben), ananas, zmeura, căpșuni.

Cerealele

Tipurile de faina care conţin gluten (grâu, orz, ovăz, secară) se vor introduce după vârsta de 7-8 luni, evitându-se astfel manifestările precoce ale celiachiei, boală condiţionată genetic; până la aceasta vârstă vor fi oferite sugarului făinuri fără gluten (orez, porumb).

Făina de orez, avand o valoare energetica crescuta, poate fi introdusa de la vârsta de 4 luni; ea este  recomandata ca şi suplinire a aportului caloric în cazul copiilor cu deficit de greutate.

• 6 -7 luni: porumb;
• 8 luni: faină de grâu, paste făinoase din grâu, biscuiţii cu gluten;
• 8-9 luni se pot folosi taitei cu hrișcă, cușcuș, mei, quinoa;
• 10 luni: paine, fulgi de orz, ovăz.

Quinoa – dupa 7-8 luni
Meiul – dupa 6 luni
Hrisca – dupa 8 luni

Grăsimile

Grăsimile saturate se regasesc in lapte, unt, smântâna, carne.! Nu vor face parte din alimentatia copilului carnea grasă, de porc, slănina, untura sau mezelurile.

Grăsimile mononesaturate: uleiul de măsline (1-2 linguriţe pe zi, pot fi adăugate la prepararea supei sau a piureului de legume).

Grăsimile polinesaturate: le regasim in peşte.

Grasimile reprezinta 35% din raţia calorică a bebelusului.

Ele se vor introduce in alimentatia copilului, incepand de la 8 luni astfel:

• 8-9 luni: untul;
• 9-10 luni: uleiul de măsline, uleiul de susan, floarea-soarelui, şofranel;
• 10-11 luni: peste alb fiert.

Oul

Galbenusul  este un aliment foarte nutritiv  si poate fi introdus in alimentatia bebelusului dupa 7 luni. Un galbenus fiert tare (8-10 minute) reprezinta o sursa foarte buna de grasimi , proteine, vitamine si minerale.

Albusul, avand un potential alergen ridicat, se va introduce in hrana copilului abia dupa varsta de 1 an.

Carnea si pestele

• Carnea de pasare (puiul si curcanul), carnea de vita, de vitel si de miel, pot fi introduse de la 10 luni;
• Pestele gras (ton, somon), la 11 luni;
• Carnea de porc, ficat, rinichi la 1 an;
• Crustaceele (crab, creveti, homar) pot fi introduce in alimentatie doar dupa un an, deoarece sunt considerate alergeni puternici.

Carnea şi oul pot fi oferite alternativ, astfel încât copilul să primească zilnic alimente cu continut mare in proteine.

Produsele lactate

Nu se recomanda iaurtul cu fructe din comert sau branza sarata!

Condimentele şi plantele aromatice

Chimenul, anasonul si feniculul stau la baza multor ceairui/siropele anticolici.

Se pot folosi: frunze de pătrunjel, ţelina, busuioc, oregano, mărar, cimbru, coriandru, rozmarin, tarhon, chimen.

Alimente interzise copilului in primul an de viata

Dulciuri concentrate, băuturi din comerţ (care conţin conservanţi),  sosuri  grase, rântaşuri, zahăr, sare, carne de porc, albuşul de ou, mezeluri, margarina, conserve, pufuleţi, fructe de pădure, guma de mestecat, chipsuri, miere de albine (deoarece poate conţine spori de Clostridum Botulinicum)!

Nu se vor da sugarului alimente care pot fi aspirate (nuci, alune, seminţe, boabe de porumb, bomboane , floricele), şi nici alimente alergizante (ciocolată, cacao)!

Concluzii

Lipsa alăptării şi în mod special a alăptării exclusive în primele 6 luni postnatal, cât şi diversificarea inadecvată sunt importanţi factori de risc pentru  morbiditatea  infantilă  iar  pe  termen  lung  pentru  performanţe  şcolare  scăzute, dezvoltare intelectuală şi integrare socială reduse.

În contrast cu laptele uman, laptele de vacă are un conţinut proteic mai mare, dar o utilizare digestivă redusă.

Alimentaţia naturală oferă sugarului un aport proteic ideal prin valoarea biologică înaltă a proteinelor laptelui matern.

În lipsa laptelui matern, formula de lapte adaptată fiecărei vârste pentru sugari este, de asemenea, suficientă din punct de vedere nutriţional, până la 6 luni, când începe diversificarea alimentelor. Înlocuirea formulei cu lapte de vacă este oportună la aproximativ 24 de luni.

Se introduc treptat în dieta legumele, fructele, carnea,  grăsimile, astfel copilul se va deprinde încet cu gustul şi textura nouă a alimentelor.

Perioada diversificării trebuie privită ca o importantă oportunitate pentru stabilirea unor bune obiceiuri si preferinţe alimentare.

Autor: Viorica Negreanu, farmacist cu competenta in nutritie

Bibliografie

1. Orasanu. D., Tinca.V., Stoicescu. S., (2009), Alimentaţia nou născutului la termen sănătos, Ministerul Sănătăţii Publice, Colegiul Medicilor din România, Asociaţia de Neonatologie din România.
2. Stativa, E., Nanu, M., (2006), Statusul nutriţional al copiilor în vârstă de până la 5 ani, Editura MarLink, Bucureşti.
3. Lien, E.L., (2003), “Infant formulas with increased concentrations of α-lactalbumin”, The American Jurnal of Clinical Nutrition, June , 2003,vol. 77 no. 6 1555S-1558S , accesat februarie 2013 la adresa http://ajcn.nutrition.org/content/77/6/1555S.long
4. Saavedra, M.J., Abi-Hanna, A., Moore, N., Yolken, R.H., (2004), “ Long-term consumption of infant formulas containing live probiotic bacteria: tolerance and safety”, The America Jurnal of Clinical Nutrition, February 2004 vol. 79 no. 2 261-267, accesat ianuarie 2013 la adresa http://ajcn.nutrition.org/content/79/2/261.short
5. Aquiar, H., Silva, A.I., (2011), “Breastfeeding: the importance of intervening”, accesat decembrie 2012 la adresa http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2286349
6. Eichler, K., Wieser, S., Ruthemann, I., Brugger, U., (2012), “Effects of micronutrient fortified milk and cereal food for infants and children: a systematic review”, accesat ianuarie 2013 la adresa http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22770558
7. Kleintjes, S., “Weaning food introduction schedule for babies older than six months”, accesat iunie 2013 la adresa http://www.borstvoeding.com/voedselintroductie/schema/engels.html
8. Robbinson, S., Ntani, G., Simmonds, S., Syddall, H., (2013), “Type of milk feeding in infancy and health behaviours in adult life: findings from the Hertfordshire Cohort Study), accesat martie 2013 la adresa http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23021469
9. Robbinson, S., Ntani, G., Simmonds, S., Syddall, H., (2013), “Type of milk feeding in infancy and health behaviours in adult life: findings from the Hertfordshire Cohort Study), accesat martie 2013 la adresa http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23021469
10. Yaron, R., (2010), Alimentaţia copilului de la naştere la 3 ani, Editura Litera Internaţional, Bucureşti.
11. Unicef., (2007), Principii In Alimentatia Copilului si a Gravidei, Programul National de Preventie, Subprogramul de Sanatate a Femeii si Copilului, Ministerul Sanatatii Publice, Editura MarLink, Bucuresti.