Ce este alergia alimentara?

Alergia alimentara este cunoscuta de la începutul secolului XX, odata cu introducerea laptelui de vaca în nutritia copilului. Ea reprezinta o reactie clinica adversa la proteinele alimentare, mediata imunologic.
Alergia alimentara poate fi o afectiune severa si trebuie identificata de un alergolog.

Intoleranta alimentara este o reactie adversa la anumite componente ale alimentelor sau aditivi prezenti in acestea. Ea implica fenomenul de digestie sau metabolism, prin respingerea alimentelor respective de catre organism, fara sa apeleze la sistemul imun.
De exemplu, o persoana cu intoleranta la lactoza nu are enzima necesara metabolizarii lactozei (numita lactaza). Daca din intestinele unui copil lipseste lactaza, atunci lactoza nu este digerata si ramane in intestine. La acest nivel ea absoarbe apa si devine hrana pentru bacterii, care provoaca flatulenta, crampe abdominale si diaree. Aceste simptome apar de obicei, la o ora sau doua dupa ingerare, dar pot incepe chiar si la 30 minute dupa masa.

Uneori copiii cu intoleranta la lactoza pot consuma fara probleme iaurt, deoarece contine mult mai putina lactoza decat laptele.

Prevalenta alergiei alimentare la copil este de 5-8% în primele trei luni de viata.
Alergia la proteinele laptelui de vaca este apreciata la 2% dintre copii, dupa un studiu prospectiv scandinav (2.5%, dupa alti autori).

Care sunt cele mai frecvente simptome?

Alergia alimentara poate determina manifestari la nivelul:

  • Tractului gastrointestinal (50-80%): greata, diaree, voma;
  • Pielii (20-40%): iritatia, eczema, urticaria;
  • Aparatului respirator (10-25%): stranut, rinoree, soc anafilactic.

În contextul alergiei alimentare, intestinul joaca un rol cheie. Intestinul este pe de o parte organul tinta principal în alergia alimentara, iar pe de alta parte este locul de eliberare al antigenelor catre alte organe.
Tubul digestiv raspunde la boala cu un numar redus de semne si simptome ca: durere, greata, varsaturi, diaree, la care se adauga malabsorbtia si hipoproteinemia (manifestate prin edeme sau tulburari de crestere).

Cei mai frecventi alergeni alimentari sunt: laptele, oul, alunele, nucile, soia, graul, pestele si fructele de mare. Acestia cauzeaza 90% din reactiile alergice la alimente.

De ce sunt alergiile alimentare din ce in ce mai frecvente?

Sunt mai multe ipoteze care incearca sa explice  frecventa crescuta a alergiilor alimentare, in mod special la copii:

  • Diversificarea alimentatiei
    Odata cu globalizarea alimentelor suntem expusi la o multitudine de produse pe care stramosii nostri nu le-au cunoscut.
  • Produsele vegetale din ce in ce mai selectionate
    In incercarea de a se obtine o varietate cat mai mare de cereale, fructe si legume s-a intervenit prin modificarea compozitiei chimice a acestor produse. Acest proces ne-a expus la consumul de proteine noi sau la cantitati mari de proteine deja existente.
  • Procesul din ce in ce mai complex de fabricare a alimentelor
    Crearea continua de noi ingrediente si procese agroalimentare aduc cu ele noi alergii alimentare. De exemplu, un copil care consuma fara probleme paine, poate deveni alergic la proteine din grau, folosite ca lianti in industria mezelurilor.
  • Igiena exagerata
    Se considera ca la copii, absenta expunerii la microorganismele din mediul inconjurator sau din alimentatie, favorizeaza aparitia unui teren alergic.

Alergia la proteina laptelui de vaca

Alergia la proteina laptelui de vaca survine si la sugarul alimentat natural exclusiv. La aceste cazuri se recomanda continuarea alimentatiei naturale cu excluderea laptelui de vaca si a produselor lactate din dieta mamei.

La copiii cu alergie la lactoza se recomanda in dieta formula cu soia, formula hipoalergenica cu proteine extensiv hidrolizate sau formula cu aminoacizi.

 

Formula hipoalergenica extensiv hidrolizata este recomandarea de prima linie pentru sugar sub virsta de 6 luni cu alergie la proteina laptelui de vaca, sindrom enterocolitic indus de proteine alimentare sau dermatita atopica.

Formula cu soia poate fi prima alegere la sugar dupa varsta de 6 luni cu reactie alergica imediata, sindrom gastrointestinal, dermatita atopica in absenta deficientei de crestere.
Formula cu aminoacizi este prima alegere in anafilaxie si esofagita eozinofilica.

Alergia la ou

Alergia la ou este frecvent  intalnita la sugari. Simptomele acestei alergii sunt asemanatoare cu cele din alergia la proteinele din lapte de vaca, cu care deseori se asociaza.

Alergia la ou dispare o data cu cresterea in varsta: un copil din doi este vindecat la varsta de 3 ani si doi copii din trei sunt vindecati la varsta de 5 ani.
La copiii afectati de aceasta alergie se are in vedere modificarea schemei de vaccinare, deoarece unele vaccinuri contin proteine din ou. Exemple: vaccinul contra rujeolei, oreionului, rubeolei sau gripei.

Cum hranim un copil care are alergii alimentare?

Cel mai bun mijloc de a preveni o criza alergica este sa suprimam alimentul sau alimentele care pot cauza o alergie.
Aceasta este uneori greu de realizat deoarece unele substante alergizante sunt prezente in foarte multe produse sau preparate alimentare. Spre exemplu, arahidele sunt omniprezente in industria alimentara, dar si in produsele de igiena.
 

Citirea etichetelor este indispensabila, dar uneori poate fi o sursa de frustrare deoarece numeroase firme, in incercarea de a se proteja de eventualele urmari judecatoresti, indica prezenta unor urme alimentare cu potential alergen, chiar daca produsul in sine nu contine aceste alimente.

Parintilor le este foarte greu sa gaseasca produse sigure pe care copiii lor cu alergii sa le consume fara probleme.
Frustrarea parintilor cu copii alergici nu se opreste la usa marilor magazine: patiserii si bucatarii sunt deseori prost informati in ceea ce priveste ingredientele pe care le folosesc. Un patiser poate sa-si asigure clientul ca nu a pus ou in produsele de patiserie, uitand ca a folosit galbenus de ou pentru obtinerea crustei aurii pe unele dintre ele.

Iata o lista cu alimente care nu prezinta pericol, in cazul in care avem invitati la masa copii cu alergii alimentare:

  • Carne de curcan, pui, iepure;
  • Conopida si broccoli;
  • Orezul, cartofii dulci;
  • Tapioca, hrisca;
  • Uleiul de masline si cel de floarea-soarelui.

Putem preveni alergiile alimentare?

Sunt cateva reguli care pot preveni aparitia alergiilor alimentare la copii:

  • Evitarea consumului de alimente alergizante pe perioada sarcinii si alaptarii, mai ales daca unul dintre parinti prezinta teren alergic (spre exemplu alergie la fan sau astm);
  • Amanarea momentului diversificarii; este preferabil ca sugarul sa primeasca doar lapte matern sau formula de lapte praf pana la 6 luni si regulile de diversificare sa fie atent respectate.

Tabel . Varsta şi ordinea diversificării alimentaţiei la copilul cu alergie alimentară.

0-6 luniLapte matern/ formule cu proteine extensiv hidrolizate
6 luniOrez
7 luniLegume portocalii: morcov, cartofi (incluse la interval de 5-7 zile
8-10 luniFructe: mere, pere, banana, piersici, prune, caise (la interval de 5-7 zile)
Legume verzi: spanac, brocoli, mazare, fasole verde (la interval de 5-7 zile)
10-11 luniCereale: porumb, ovaz, orz, grau (la interval de 5-7 zile)
12 luniCarne: miel, porc, curcan, pui, vaca (la interval de 5-7 zile)
>1 anLapte si soia
> 2 aniOua
3-4 aniAlune, nuci, peste, crustacee

Trusa de urgenta a unui copil cu alergii

Fie ca e vorba de vacanta sau de o simpla iesire, copilul cu alergii trebuie sa aiba la el tot timpul trusa de prim ajutor. Aceasta trusa va contine:

  • Un medicament din clasa corticosteroizilor, in caz de criza severa. Exemplu: prednison;
  • Un medicament cu efect antihistaminic, in caz de criza moderata. Exemple: desloratadina, cetirizina;
  • Un medicament bronhodilatator, in caz de criza de tip astm. Exemplu: salbutamol;
  • Adrenalina, (injectabil, seringa sau stilou preumplut), insotita de reteta prescrisa de medic.

Trusa de urgenta trebuie verificata in permanenta de parintii copilului alergic. Parintii isi asuma responsabilitatea verificarii periodice a termenului de expirare al medicamentelor din trusa, si inlocuirii celor perimate. O copie a protocolului de ingrijire de urgenta trebuie sa existe deasemenea in trusa de urgenta.

Copilul cu alergii trebuie sa fie atent la riscurile la care se expune, trebuie sa cunoasca cateva reguli de conduita si felul in care sa actioneze daca intra in contact cu un alergen.

Autor: Viorica Negreanu, farmacist cu competenta in nutritie

Bibliografie:

  1. Procopisin. L, Rotaru. L, Culesin.T, Gorelco. T, Ciocan. R, 2014, Alergia Alimentara, Protocol Clinic National, Ministerul Sanatatii, Chisinau.
  2. Moraru D., Moraru E. 2007, Entitati si manifestari digestive in alergia alimentara gastrointestinala la sugar si copil. Revista romana de pediatrie. Iasi
  3. Corina Cazan – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Clinica de Pediatrie Sibiu, Proiect finantat de CNCS-UEFISCDI, Scoala de studii avansate Nr. PN-II-IDEI-SSA-2012-2-004
  4. “Alergia alimentara”, accesat aprilie 2015 la adresa: http://www.eurekasante.fr/maladies/chez-les-enfants/allergie-alimentaire.html