Interesul crescand pentru interventiile nutritionale specifice in oncologie a facut posibila evaluarea efectelor pe care le-ar putea avea restrictia calorica si postul asupra starii de sanatate a pacientilor.

Restrictia calorica

In literatura se gasesc date care coreleaza restricţia calorică (RC) cu reducerea riscului de afectiuni specifice înaintarii în vârstă cum sunt cancerul, diabetul, bolile cardiovasculare şi neurodegenerative în modelele experimentale. Cateva studii translaționale recente au evaluat rolul restricţiei calorice ca terapie adjuvantă in eficientizarea efectelor chimioterapiei, radioterapiei și imunoterapiilor [1].

In general, se consideră că o reducere calorică cronică a consumului energetic cu aproximativ 30% fără apariția malnutriției este o intervenție dietetică eficientă, care reduce în mod semnificativ adipozitatea și inflamația și îmbunătățește profilul metabolic la om și la rozătoare. Studiile preclinice efectuate pe modele de mamifere demonstrează că RC prelungește durata de viață, ameliorează factorii de risc și întârzie debutul bolilor specifice inaintarii in varsta, inclusiv cancerul, diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și neurodegenerative. Ca răspuns la scăderea aportului caloric apar anumite modificări metabolice exprimate prin cresterea sensibilitatii la insulină, normalizarea glicemiei, diminuarea semnalizarii factorului de creștere si scaderea starii inflamatorii [1].

Postul alimentar și dietele cu aport scăzut de carbohidrați s-au dovedit a fi eficiente în reducerea reacțiilor adverse și îmbunătățirea răspunsului la chimioterapie și radioterapie pe modele animale. Cu toatea cestea, sunt necesare mai multe studii preclinice pentru a determina în ce tipuri de cancer, în ce etape ale acestuia și în ce combinații, RC se poate dovedi eficienta. In acest sens, studiile viitoare ar trebui să ia în considerare riscul de cașexie al pacienţilor oncologici inrolati, precum si starea lor imunologică si metabolică (în special în cazul pacienților cu diabet zaharat) [2].

Restricţia calorică cronică este contraindicată la pacienții oncologici cu risc de scădere în greutate, cașexie și imunosupresie!

Figura. Mecanismele prin care restricția calorică influenteaza răspunsul la terapia oncologica [1]

Postul

La om, postul se realizează prin abstinenţă de la mâncare sau ingerarea unor cantități minime de alimente și băuturi calorigene pe parcursul unor perioade care de obicei variază de la 12 ore la 3 săptămâni. Multe grupuri religioase practica postul: musulmanii, creștinii, evreii, budiștii și hindușii. Aceste perioade se repetă în mod tradițional în anumite zile ale săptămânii sau anului calendaristic. Postul se diferentiaza de restricția calorică prin faptul ca in RC are loc o reducere a consumului caloric zilnic cu aproximativ 20% – 40%, mentinandu-se frecvența meselor.

In urma unui trial randomizat care a evaluat efectele a 3 tipuri de diete ce imitau postul la 100 de subiecți sănătoși s-a evidentiat o scadere semnificativa statistic a factorilor de risc specifici bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat, îmbătrânirii, dar si a nivelurilor IGF-1 (Insulin-like growth factor 1) [3].

Înfometarea este în schimb o insuficiență nutrițională cronică, utilizată în mod obișnuit ca substitut al noţiunii de post, dar şi pentru defini forme extreme de post, care pot duce la degradarea starii de sanatate sau chiar moarte [4,5].

Postul în cancer

Se consideră ca postul ar putea avea efecte pozitive în prevenirea și tratamentul cancerului. Studiile efectuate pe animale sunt promiţătoare, însă aplicabilitatea clinică a acestei metode este redusă [5].

Postul asociat chimioterapiei

Cele mai multe dintre studiile disponibile privind starea de repaus alimentar sau restricțiile calorice la cancer sunt studii preclinice, in vitro sau pe modele animale. Acestea au asociat repausul alimentar cu potentarea efectele genei p53, cu rol in inducerea apoptozei în celule de cancer mamar şi de piele. De asemenea, s-a arătat că postul are capacitatea de a creste eficacitatea inhibitorilor tirozin kinazei. Efectul sau a fost sinergic cu al Sorafenibului, atat  în inhibarea creșterii celulare din carcinomul hepatocelular, cat si absorbției glucozei, normalizând în același timp nivelurile de expresie ale genelor modificate în mod obișnuit de acest medicament [6].

Un raport al unei serii de cazuri fără valoare ştiinţifică a arătat că 10 pacienți cu diferite tipuri de cancer supuși chimioterapiei nu au prezentat efecte secundare cauzate de postul însuși, altele decât foamea și starea de amețeala. Mai mult, la 6 dintre acești pacienți s-a evidentiat reducerea starii de oboseala și a efectelor secundare gastrointestinale pe tot parcursul perioadei de post [7].

Concluzii

In general, se consideră că atitudinea față postul aplicat pacienților cu cancer trebuie să fie una foarte prudentă, acesta fiind asociat unor riscuri cu implicatii majore asupra starii lor de sanatate.

Unul dintre acestea il constituie riscul de malnutriție și sarcopenie, care pot fi agravate de episoade repetate sau prelungite ale postului. Malnutritia si sarcopenia in cancer sunt puternic asociate cu cresterea toxicitatii tratamentului, scaderea raspunsului la tratament, afectarea calității vieții și inrautatirea prognosticului în cele mai frecvente tipuri de cancer.

Un alt risc este legat de posibilitatea de dezinformare a pacienţilor cu cancer, in ce priveste adoptarea anumitor diete foarte restrictive caloric sau care imita postul. Ei pot fi supusi riscului de a lua decizii gresite sub influenta unor informatii eronate sau trunchiate, din surse neavizate. Acesta este motivul pentru care este impetuos necesar ca pacientul oncologic sa urmeze indeaproape sfaturile medicului oncolog si al echipei medicale de care apartine. Interventiile nutritionale in cancer se fac doar de catre personal medical avizat (medici sau nutritionisti dieteticieni, cu pregatire speciala in ce priveste abordarea nutritionala a pacientului oncologic) [8,9].

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

  1. O’Flanagan CH, Smith LA, McDonell SB, Hursting SD. When less may be more: calorie restriction and response to cancer therapy. BMC Med. 2017 May 24;15(1):106.
  2. Longo VD, Fontana L. Calorie restriction and cancer prevention: metabolic and molecular mechanisms. Trends Pharmacol. Sci. Feb, 2010; 31(2):89-98.
  3. Wei M, Brandhorst S, Shelehchi M, Mirzaei H et al. Fasting-mimicking diet and markers/risk factors for aging, diabetes, cancer, and cardiovascular disease.Sci Transl Med. 2017 Feb 15;9(377).
  4. Valter D.L, Mark P.M. Fasting: Molecular Mechanisms and Clinical Applications . Cell MetabolismVolume 19, Issue 2, 4 February 2014;181-192.
  5. Hartman A.L, Rubenstein J.E, Kossoff E.H. Intermittent fasting: A “new” historical strategy for controlling seizures? Epilepsy Res. 2013 May;104(3):275-9.
  6. Lo Re O, Panebianco C, Porto S, Cervi C et al. Fasting inhibits hepatic stellate cells activation and potentiates anti-cancer activity of Sorafenib în hepatocellular cancer cells. J Cell Physiol. 2018;233(2):1202–12.
  7. Safdie FM, Dorff T, Quinn D, Fontana L et al. Fasting and cancer treatment în humans: a case series report. Aging. 2009;1:988–1007.
  8. Aapro M, Arends J, Bozzetti F, Fearon K. Early recognition of malnutrition and cachexia în the cancer paţient: a position paper of a European School of Oncology Task Force. ESMO (European School of Medical Oncology). Ann Oncol. 2014;25:1492–9.
  9. Arends J, Bachmann P, Baracos V, Barthelemy N et al. ESPEN guidelines on nutrition în cancer patients. Clin Nutr. 2017;36:11–48.