Dieta ketogenică este un nou curent care a acaparat majoritatea mijloacelor mediatice, fiind promovata in cele mai multe cazuri fara suport stiintific ca „panaceu universal”, ce trateaza boli grave precum diabetul, boala Alzheimer sau cancerul si care ajuta la scaderea garantata si extrem de rapida in greutate. Nimic nou pana acum, insa ce inseamna cu adevarat aceasta dieta, cui i se poate recomanda, de catre cine, care sunt potentialele efecte adverse si caror persoane le este contraindicata?

Scurt istoric

Dieta ketogenica a fost concepută în anul 1920 de către un grup de cercetatori din cadrul Johns Hopkins Medical Center, avand ca obiectiv principal tratamentul epilepsiei prin controlul crizelor epileptice, in special la copii.

Russel Wilder a folosit pentru prima dată dieta ketogenica pentru a trata epilepsia, în 1921. De asemenea, lui i se atribuie inventarea si utilizarea termenului „dietă ketogenică ”. Timp de aproape un deceniu, aceasta a fost utilizata ca dietă terapeutică in cadrul epilepsiei pediatrice, fiind utilizată pe scară largă până la încetarea popularității sale odată cu introducerea agenților antiepileptici. Dieta ketogenica a revenit in atentia medicilor si a publicului larg destul de recent, ca formulă rapidă de pierdere în greutate. In acest sens, reprezinta un concept relativ nou, care sa dovedit a fi destul de eficient, cel puțin pe termen scurt.

In ce consta dieta ketogenică ?

Specificul acestei diete consta in continutul foarte scăzut in carbohidraţi (în principiu, 20-50 g/zi), mediu de proteine si foarte crescut in lipide. Raţionamentul dietei se bazează pe faptul că un organism aflat în deficit caloric va tinde să utilizeze rezervele proprii de energie în locul celei oferite de carbohidraţi atunci când dieta zilnică include o cantitate foarte mică de glucide (alcătuită în mare parte din fibre) şi o cantitate mai mare de grăsimi [1].

Deoarece dieta ketogenica necesita cantitati mari de lipide, la stabilirea planului nutritional se are in vedere ca fiecare masa zilnica sa contina grasimi. Ca exemplu, pentru un necesar caloric zilnic de 2000 kcal, ar fi nevoie de aproximativ 165 g de grăsimi, 75 de grame de proteine si 40 g de carbohidrați. Cu toate acestea, raportul exact al macronutrientilor se individualizeaza in functie de caz si necesitati.

Figura 1. Alimente recomandate in dieta ketogenica [11]

In ce priveste aportul de lipide, in acest tip de dieta este permis consumul unor grăsimi nesaturate sănătoase cum ar fi migdale, nuci, semințe, avocado sau ulei de măsline, dar se promoveaza si este incurajat consumul de grasimi saturate cum sunt uleiurile de palmier sau nucă de cocos, untul si untul de cacao, în cantități mari.

Din perspectiva surselor proteice, nu se face deosebire intre alimentele proteice slabe si cele care contin grasimi saturate, cum ar fi carne de vită, carne de porc și slănină.

Sursele de carbohidrati permise in aceasta dieta sunt fructele și legumele. Deoarece toate fructele sunt bogate în carbohidrați, se prefera de obicei fructele de pădure, în porții mici. Legumele sunt limitate la cele cu frunze verzi, cum ar fi spanacul, salata verde sau kale, conopida, broccoli, varza de Bruxelles, sparanghel, ardei gras, ceapă, usturoi, ciuperci, castraveți, țelină și dovlecei de vară. Pentru exemplificare, o ceașcă de broccoli tocat contine aproximativ șase g de carbohidrați.

Cum functioneaza dieta ketogenică ?

In mod normal, carbohidrații reprezinta principala sursa de energie la nivel celular. Organismul converteşte carbohidraţii în glucoză, care este ulterior transportată către organele interne, muşchi şi creier [1]. In lipsa lor, datorită reducerii aportului la mai puțin de 50 g pe zi, are loc o scadere semnificativa a secretiei de insulină, iar organismul intră într-o stare catabolică. Epuizarea depozitelor de glicogen forțeaza organismul să treacă prin anumite modificări metabolice. Scaderea disponibilitatii carbihidratilor la nivel celular determina activarea a două procese metabolice: gluconeogeneza și ketogeneza [2,3].

Gluconeogeneza este procesul prin care organismul isi sintetizeaza glucoza endogena la nivel hepatic, utilizand ca substrat acidul lactic, glicerolul (constituenti ai moleculei de triacilglicerol – componenta lipidica) si aminoacizi glucogeni rezultati in urma catabolismului proteic (alanina și glutamina). Gluconeogeneza este unul din mecanismele principale prin care organismul reuseste sa mentina nivelul glicemiei si sa evite hipoglicemiile. In acest scop, mai sunt utilizate si alte mijloace, cum ar fi spre exemplu glicogenoliza (degradarea glicogenului) și catabolismul acizilor grași.

Atunci când disponibilitatea glucozei scade în continuare, producția endogenă de glucoză nu este în măsură să țină pasul cu nevoile organismului. Ca urmare, are loc initierea procesului de cetogeneza pentru a oferi organismului o sursă alternativă de energie sub forma corpilor cetonici, cu capacitatea de a înlocui glucoza ca sursă primară de energie.

În timpul cetogenezei, datorită feedback-ului scăzut al glicemiei, are loc o scadere a secreției de insulină, fapt care determina reducerea brusca a semnalelor de depozitare a grăsimilor și a glucozei. Alte modificări hormonale pot contribui la creșterea procesului de degradare a lipidelor in urma caruia se produc acizi grasi. Acizii grași sunt metabolizati la nivel hepatic în acetoacetat care este transformat ulterior în beta-hidroxibutirat și acetonă. Ca urmare a cumularii acestor corpi cetonici în organism pe parcursul unei diete ketogenice, are loc instalarea asa-numitei stari de „cetoză nutritionala”, care se pastreaza atata timp cat organismul este lipsit de carbohidrați. Se considera ca aceasta stare ar fi destul de sigura, deoarece corpii cetonici sunt produsi în concentrații mici, care nu ar aduce modificari ale pH-ului sanguin. Starea de „cetoză nutritionala” diferă de cetoacidoză, care este starea metabolica în care corpii cetonici sunt produsi în concentrații extrem de mari si au capacitatea de a modifica pH-ul sanguin spre starea acidotică (condiție care poate pune viața în pericol) [4].

Figura2. Interacțiunea dintre sinteza corpilor cetonici (cetogeneză) în ficat și utilizarea corpilor cetonici(cetoliză) în țesuturi non-hepatice (muscular) [12]

Corpii cetonici sintetizati pot fi ușor utilizati pentru producerea de energie de către inimă, țesutul muscular și rinichi. De asemenea, ei pot traversa bariera hematoencefalica pentru a oferi creierului o sursă alternativă de energie. Aderența și eficacitatea dietelor ketogenice pot fi monitorizate prin măsurarea β-hidroxibutiratului seric și urinar [5].

Care sunt potentialele efecte adverse ale dietei ketogenice?

Pana in acest moment se reconoaste eficienta dietelor ketogenice în controlul convulsiilor, în inducerea scaderii în greutate si in anumite forme de cancer, insa acestea pot fi insotite de anumite efecte secundare, atribuite in special aportului mare de lipide.

Se pare ca efectele pe termen scurt, până la 2 ani ale dietei ketogenice sunt bine raportate și stabilite. Cu toate acestea, implicațiile asupra sănătății pe termen lung nu sunt bine cunoscute din cauza literaturii limitate [6-8]. Cele mai frecvente efecte secundare ale dietei ketogenice pe termen scurt includ simptome precum: greața, vărsături, cefalee, oboseală, amețeli, insomnie, constipație, dificultati de toleranță la efort.

Efectele adverse pe termen lung includ steatoza hepatică, hipoproteinemie, litiaza renala și deficiențe de vitamine și minerale. In literatura sunt specificate urmatoarele manifestari [9,10]:

  • Letargie, greață și vărsături datorate intoleranței la dietă, în special la copii
  • Copiii pot fi predispuși la hipoglicemie din cauza scăderii aportului de glucoză și a senzaţiei de greață;
  • La copii – efectele adverse apar dupa aproximativ un an de dietă și includ hipertrigliceridemie, atenuarea creșterii (scăderea nivelului factorului de creștere asemănător insulinei-1) și scăderea progresivă a conținutului osos mineral 
  • Disconfortul gastrointestinal este un efect secundar comun la adulți datorită conținutului ridicat de grăsimi din dietă;
  • Creșterea substanțială și progresivă a nivelului de colesterol la pacienți după aproximativ un an de dietă;
  • Afectare renală datorată excreției crescute de azot;
  • Deficiențe de minerale: seleniu, cupru și zinc, fiind necesară suplimentarea adecvată a acestora pe parcusul dietei.
  • Dereglari ale ciclului mentrual.

Precauții și contraindicații ale dietei ketogenice

Persoanele diagnosticate cu diabet care urmeaza tratament insulinic sau cu agenți hipoglicemianti orali pot suferi hipoglicemii severe la initierea acestui tip de dieta, fara ajustarea corespunzatoare a tratamentului prescris.

Dieta ketogenica este contraindicată la pacienții cu pancreatită, insuficiență hepatică, tulburări ale metabolismului lipidic, deficiență primară de carnitină, deficit de palmitoiltransferază sau transolcaza a carnitinei, porfirie sau deficiență de piruvat kinază.

Persoanele care urmează o dietă ketogenica pot avea surpriza unui etilotest fals pozitiv. Datorită cetonemiei, acetona din organism poate fi uneori redusă la izopropanol prin alcool dehidrogenaza hepatică, care poate da un rezultat fals pozitiv al respirației alcoolice [4].

Concluzii

Dieta ketogenica este considerata ca alternativă in tratamentul anumitor afecțiuni (epilepsie, boala Alzheimer, unele forme de cancer, etc) sub supraveghere medicala, iar daca este corect implementata, pe termen scurt, poate accelera scaderea în greutate. Cea mai mare problema a acestei abordari ramane in continuare cantitatea mare de grasimi asociata cu carnea rosie si alte alimente grase, procesate și sărate, recunoscute ca fiind promotori ai inflamatiei, respectiv ai patologiei cronice.

Pe de alta parte, inca nu se cunosc indeajuns de bine efectele pe termen lung ale dietei ketogenice, cel mai probabil din cauza lipsei de aderenta a pacientilor la conditiile stricte impuse de aceasta. Mai trebuie amintit si de mult-discutatul efect „yo-yo”, fluctuatia rapida a pierderii in greutate fiind asociata cu cresterea mortalitatii.

Acestea ar fi argumentele pentru care acest tip de dieta trebuie implementat doar de catre personal medical calificat, in consens cu medicul curant, dupa evaluarea corecta a riscurilor la care este expus pacientul si pentru perioade cat mai scurte de timp, in scopul minimizarii acestor riscuri.

In concluzie, aceasta dieta, la fel ca multe altele intens mediatizate, vine la pachet cu anumite riscuri care nu sunt deloc de neglijat, chiar si la adoptarea ei pe termen scurt. De aceea, sfatul meu este ca daca veti considera ca o astfel de dieta va poate ajuta, chiar si la scaderea in greutate, cereti consiliere de la personal medical specializat, pentru a va putea individualiza si supraveghea in mod corect aceasta interventie. In schimb, modificarea obiceiurilor alimentare pe termen lung, care sa includa o dietă echilibrată, neprocesată, bogată în fructe și legume intens colorate, pește, cereale integrale, nuci, semințe, ulei de măsline, multă apă, precum si activitate fizica practicata cu regularitate, pare să aibă cele mai bune garantii pentru o viață lungă, mai sănătoasă si mai radianta.

Autor: Letitia Mates

Referinte:

  1. Daniela D. W., Sepideh A.-G., Barbara K. Ketogenic diet în cancer therapy. Aging (Albany NY). Aging (Albany NY). 2018 Feb 11; 10(2):164-165.
  2. Jagadish S, Payne ET, Wong-Kisiel L, Nickels KC, Eckert S, Wirrell EC. The Ketogenic and Modified Atkins Diet Therapy for Children With Refractory Epilepsy of Genetic Etiology. Pediatr. Neurol. 2019 May; 94:32-37. [PubMed]
  3. Mohorko N, Černelič-Bizjak M, Poklar-Vatovec T, Grom G, Kenig S, Petelin A, Jenko-Pražnikar Z. Weight loss, improved physical performance, cognitive function, eating behavior, and metabolic profile in a 12-week ketogenic diet in obese adults. Nutr Res. 2019 Feb; 62:64-77. [PubMed]
  4. Masood W, Uppaluri KR. Ketogenic Diet. [Updated 2019 Mar 21]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2019 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499830/
  5. Nettleton JA, Jebb S, Risérus U, Koletzko B, Fleming J. Role of dietary fats în the prevention and treatment of the metabolic syndrome. Ann. Nutr. Metab. 2014; 64(2):167-78.
  6. Ma S, Suzuki K. Keto-Adaptation and Endurance Exercise Capacity, Fatigue Recovery, and Exercise-Induced Muscle and Organ Damage Prevention: A Narrative Review. Sports (Basel). 2019 Feb 13;7(2) [PMC free article] [PubMed]
  7. Oh R, Uppaluri KR. StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing; Treasure Island (FL): Jan 28, 2019. Low Carbohydrate Diet. [PubMed]
  8. Broom GM, Shaw IC, Rucklidge JJ. The ketogenic diet as a potential treatment and prevention strategy for Alzheimer’s disease. Nutrition. 2019 Apr;60:118-121. [PubMed]
  9. Nangia S, Caraballo R.H, Kang H.C, Nordli D.R, Scheffer I.E. Is the ketogenic diet effective in specific epilepsy syndromes? Epilepsy Research. 2012; 100(3):252–257.
  10. Hayashi A, Kumada T, Nozaki F, Hiejima I, et al. Changes in serum levels of selenium, zinc and copper in patients on a ketogenic diet using Keton formula. No to Hattatsu. Brain and Development. 2013; 45(4):288–293.
  11. Diet Doctor. (October 15, 2019). A ketogenic diet for beginners, from: https://www.dietdoctor.com/low-carb/keto  
  12. Ward, Colin. Ketone body metabolism [internet]. 2015 Nov 18; Diapedia 51040851169 rev. no. 29. Available from: https://doi.org/10.14496/dia.51040851169.29