Intoleranța la lactoză reprezinta incapacitatea organismului de a digera lactoza (glucida intalnita in lapte si produsele derivate din acesta), fiind una dintre cele mai frecvente forme de intoleranta alimentara. Aceasta se datoreaza unei cantitati insuficiente de lactaza, enzima responsaliba de metabilizarea (procesarea) lactozei la nivel intestinal. Ca urmare, la un interval de aproximativ 30-120 de minute de la consumul unor alimente care contin lactoza, apar manifestari specifice intolerantei cum sunt crampele abdominale, balonarea, diareea, etc.

Lactoza este zaharidul care confera laptelui integral gustul dulce specific, fiind intalnita si in alte produse lactate. Lactaza este o enzima cu rol esential in digerarea alimentelor bogate in lactoza. Ea este sintetizata si localizata este localizata la nivelul mucoasei intestinale, activitatea sa optima avand loc la pH 6 si temperatura de 37°C. Sinteza lactazei la nivelul organismului este codata de gena LCT.

In urma descompunerii lactozei de catre lactaza rezulta glucoza și galactoza, monomeri ai glucozei (zaharide simple), care sunt absorbiti ulterior în fluxul sanguin prin peretele intestinal. In cazurile in care lactaza lipsește sau este secretata in cantitate insuficienta, lactoza nu poate fi digerată și absorbită. Cantitati mai mari de lactoză nedigerata vor determina acumularea de lichide la nivelul intestinului subțire, provocând diareea apoasă. In intestinul gros, lactoza intra intr-un proces de fermentare sub actiunea bacteriilor, in urma caruia se formeaza gaze care provoacă balonare. flatulență și crampe abdominale.

La sugarii care nu au deficienta congenitala de lactaza, cantitatile de lactaza la nivel intestinal sunt mai mari, permițându-le să digere laptele.

In functie de etiologie, intoleranta la lactoza poate fi:

  • Primara – este predeterminata genetic si consta in reducerea activitatii enzimatice la varsta copilariei, adolescentei sau la adult;
  • Secundara – apare de obicei in boli intestinale: lambliaza, infectii cu rotavirus, disbioze  intestinale, sau dupa rezectii intestinale, fiind caracterizata printr-o activitate enzimatica redusa;
  • Congenitala – definita prin absenta enzimei la nastere – cazuri foarte rare.

Intoleranta primara la lacoza

In majoritatea grupurilor etnice (80% din populatia afro-americana și hispanici, mai mult de 90% din asiatici), nivelul lactazei scade după înțărcare. Aceasta înseamnă că odata cu inaintarea in varsta, atat copiii mai mari, cat și adulții din aceste grupuri etnice nu sunt capabili să digere cantitati mari de lactoză. Cu toate acestea, la aproximativ 80 – 85% din populatia descendenta din Europei de Nord-Vest se mentine producerea de lactaza pe tot parcursul vietii, acesti indivizi fiind capabili să digere laptele și produsele lactate ca adulți.

Prevalenta la nivel global a intolerantei la lactoza [4]

Este foarte important de menționat că această „intoleranță” este considerata a fi starea normală pentru mai mult de 70 % din populația globala, restul, care pastreaza capacitatea de digerare a lactozei beneficiind de o mutatie genetica ce le-a permis „adaptarea” la conditiile noi de alimentatie, prin consum de lapte.

Intoleranța secundara sau temporară la lactoză

Poate sa apara atunci când mucoasa intestinala este inflamata, spre exemplu in prezenta unei infectii intestinale. Acesta este si motivul pentru care in enterocolite, spre exemplu, se evita consumul de lactate. Odată ce starea inflamatorie este tratata, intestinul isi poate recupera functia de digerare a lactozei.

Simptome

Persoanele cu intoleranță la lactoză nu pot tolera de obicei laptele și alte produse lactate care conțin lactoză. Simptomele de intoleranta apar la adulti de obicei după ce consuma 250 – 375 ml de lapte. De cele mai multe ori, persoanele cu intoleranta la lactoza observa ca laptele și anumite produse lactate le cauzează probleme gastrointestinale si evită in mod conștient consumul lor.

La copii, intoleranta la lactoză se manifesta cu diaree și este adesea insotita de intarzieri ale cresterii, atunci când laptele face parte din dieta zilnica.

La adulti, intoleranta la lactoza se manifesta prin balonări, crampe abdominale, diaree apoasă, flatulență, borborisme si greață, la un interval de 30 de minute – 2 ore după consumul unui aliment ce conține lactoză. Diareea severă poate afecta absorbția corespunzatoare a nutrienților de la nivel intestinal, din cauza motilitatii intestinale pronuntate, care scurteaza perioada in care acestia raman in intestin.

Alergia la laptele de vacă

Alergia la laptele de vacă este diferită de intoleranța la lactoză. Spre deosebire de intoleranța la lactoză, persoanele cu alergie la laptele de vacă pot digera laptele în mod corespunzător, in timp ce proteinele din lapte declanșează un răspuns din partea sistemului imunitar. Alergia la laptele de vacă afectează de obicei copiii.

Copiii cu alergie la laptele de vacă dezvoltă, de asemenea, simptome după consumul de lapte sau produse lactate. Acestea sunt diferite fata de cele ale intolerantei la lactoza, constand de obicei in  erupții cutanate, prurit, wheezing (respirație șuierătoare) sau alte manifestari alergice. Uneori, acestea pot fi insotite de simptome ale tractului digestiv, cum ar fi vărsăturile, durerile abdominale și rareori diareea.

Alergia la laptele de vacă este relativ rar intalnita la adulți, manifestandu-se indeosebi prin vărsături și simptome de reflux esofagian.

Diagnostic

Pana nu demult, testul de incarcare cu lactoza si testul hidrogenului expirat erau considerate standard pentru stabilirea diagnosticului de intoleranta la lactoza.

In momentul actual se recurge la testul genetic pentru intoleranta la lactoza, considerat o varianta mult mai simpla pentru pacient deoarece nu este influentat de momentul recoltarii sau de eventuale boli asociate. Acest test genetic poate face diferentierea intre intoleranta primara si cea secundara la lactoza.

Pacientilor care prezinta manifestarile clinice specifice intolerantei la lactoza si care in urma testului genetic primesc un rezultat negativ, li se impune diagnosticul diferential cu alte forme de intoleranta la lapte, cum sunt alergia la lapte si alte produse lactate, alte alergii alimentare, deficitul de diaminoxidaza (DAO) sau boli inflamatorii intestinale.

Tratament

Tratamentul intolerantei la lactoza consta in principal in evitarea laptelui si produselor derivate din alimentatie si suplimentarea cu lactaza.

Dieta de evitare a laptelui si produselor lactate are ca scop diminuarea cantitatii de lactoza ingerata, pentru ameliorarea simptomelor specifice intolerantei la lactoza. Iaurtul este adesea tolerat, deoarece conține în mod natural lactază produsă de Lactobacilli. Brânza conține cantități mai mici de lactoză decât laptele și este adesea tolerată, în funcție de cantitatea consumata. Laptele si alte produse fara lactoză sunt disponibile în momentul actuali pe piata, venind in ajutorul pacientilor care nu doresc sa renunte la produsele lactate.

Continutul aproximativ de lactoza per portie [5]

S-a observat ca majoritatea pacientilor pot tolera cantitati de pana la <12g lactoza (ce corespund la app 240 ml lapte), fara a prezenta simptome.

Pentru cei care doriti sa calculati cantitatea ingerata de lactoza, in functie de alimentele consumate, Food Intolerance Network pune la dispozitie cateva tabele, concepute pe categorii de produse.

Suplimentarea enzimatica consta in administrarea de suplimente care contin lactaza, atunci cand pacientii consuma alimente ce contin lactoza.

Recomandari nutritionale specifice:

  • Se are in vedere acoperirea nutritionala a calciului din surse alimentare: seminte de susan, migdale, smochine, varza, soia (boabe), kale, patrunjel, ardei gras (rosu/verde), rosii, spanac, varza chinezeasca, fasole, andive, portocale.
  • Nu se ingnora statusul vitaminei D – care se poate testa, apoi suplimenta corespunzator.
  • Se recomanda reechilibrarea florei intestinale cu suplimente care contin simbiotice (pre si probiotice).

„…The primary solution to lactose intolerance is withdrawing lactose from the diet either by eliminating dairy products altogether or substituting lactose-free alternatives. However, studies have shown that certain individuals erroneously attribute their GI symptoms to lactose and thus prefer to consume lactose-free products. This has raised the question whether consuming lactose-free products reduces an individual’s ability to absorb dietary lactose and if lactose-absorbers should thus avoid these products. […] In conclusion, endogenous lactase expression does not depend on the presence of dietary lactose, but in susceptible individuals, dietary lactose might improve intolerance symptoms via colonic adaptation. For these individuals, lactose withdrawal results in the loss of colonic adaptation, which might lower the threshold for intolerance symptoms if lactose is reintroduced into the diet.” [6]

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

  1. MERK MANUAL. Proffesional version. [ Internet]  [Last full review/revision October 2019]. La adresa: https://www.merckmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/malabsorption-syndromes/carbohydrate-intolerance, accesat 19.11.2019.
  2. MAYO CLINIC. Lactose intolerance. [Internet] [April 21, 2018]. La adresa: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/lactose-intolerance/diagnosis-treatment/drc-20374238, accesat 19.11.2019.
  3. Today’s Dietetician. Prebiotics’ Role in Treating Lactose Intolerance — What Dietitians Need to Know. [Internet] [July 2017]. La adresa:  https://www.todaysdietitian.com/newarchives/0717p18.shtml, accesat 19.11.2019.
  4. Healthline. Lactose Intolerance 101 — Causes, Symptoms and Treatment. [Internet] [June 24, 2017]. La adresa: https://www.healthline.com/nutrition/lactose-intolerance-101, accesat 19.11.2019.
  5. 23andMe. Lactose Intolerance. [Internet]. La adresa: https://www.23andme.com/en-ca/topics/wellness/lactose-intolerance/, accesat 19.11.2019.
  6. Richard A F. Lactose digestion in humans: intestinal lactase appears to be constitutive whereas the colonic microbiome is adaptable. The American Journal of Clinical Nutrition. Volume 110, Issue 2, August 2019, Pages 273–279.