Urmareste pe

Necesarul energetic

energia-1

 

Necesarul energetic (NE) reprezinta cantitatea de energie rezultata din alimentatie, necesara pentru echilibrarea cheltuielilor energetice, mentinerea compozitiei si greutatii corpului, in conditiile asigurarii optime a activitatii fizice, cresterii si dezvoltarii, sustinerii sarcinii, lactatiei si a starii de sanatate. [1]

Necesarul energetic al organismului uman depinde de: cheltuiala de energie a organismului, starea fiziologică si condiţiile de mediu. [2]

Rata metabolismuli bazal (RMB) este cheltuiala minima de energie compatibila cu viata. Ea se masoara in pozitie de clinostatism, in conditii standard de repaus fizic, digestiv, mental, neutralitate termica. Se exprima pe unitate de timp (minut, ora, 24 ore)

Celtuiala energetica totala (CET) sau necesarul energetic total (NET) reprezinta energia consumata de un individ in 24 de ore.

Nivelul de activitate fizica (NAF) este necesarul energetic total pe 24 de ore exprimat ca multiplu de metabolism bazal (MMB).

Se calculeaza dupa formula: NAF = NET/RMB pe 24 ore.[1]

Necesarul energetic total (NET) al organismului este alcatuit din trei componente: metabolismul bazal (MB), energia activitatii fizice (EAF) si efectul termic al alimentelor (ETA).

Organismul uman isi procura energia din metabolizarea alimentelor.

Balanta energetica se reprezinta prin ecuatia:
Aport energetic = cheltuiala energetica + energia depozitata

In aceasta situatie:

  • daca valoarea energiei depozitate este egala cu 0, balanta este perfect echilibrata iar greutatea corporala este optima;
  • daca aportul energetic este mai mare decat cheltuielile, balanta devine pozitiva, surplusul de energie se depoziteaza la nivelul tesutului adipos, rezultand supraponderea sau obezitatea;
  • daca nivelul energetic furnizat de alimentatie, sau pierderile sunt mai mari decat aportul, balanta energetica devine negativa cu rezultat denutritia sau malnutritia. [1]

Metabolismul bazal (MB)

Reprezinta necesarul energetic minim, compatibil cu supravietuirea. El reprezinta cheltuiala energetica pentru sustinerea functiilor fiziologice esentiale: respuratie, functia cardiaca, reglarea termica, functia sistemului nervos simpatic, activitatea cerebrala, functiile celulare, sinteza si actiunea enzimatica si hormonala.

Nivelul energetic corespunzator metabolismului bazal asigura functiile vitale ale individului pe o perioada de 24 de ore, in conditii de repaus fizic total, digestiv si mental, in neutralitate termica.

MB reprezinta 45-70% din totalul energetic al organismului. [1]

Formula utilizata in practica pentru calcularea metabolismului bazal:

Ecuatia lui Harris-Benedict:

  • Femei: MB(kcal/zi) = 655 + (9,5 x G) + (1,8 x h) – (4,7 x a)
  • Barbati: MB(kcal/zi) = 66,5 + (13,7 x G) + (5 x h) – (6,8 x a)

unde:
G =  greutatea in kg
h = inaltimea in cm
a = varsta in ani [1]

Efectul temic al alimentelor (ETA)
Defineste energia consumata pentru alimentatie si reprezinta aproximativ 10% din totalul energetic. Se mai numeste si termogeneza indusa de alimente sau actiunea dinamica specifica.

Energia necesara activitatii fizice (EAF) are doua componente:

  • termogeneza sau energia asociata exercitiului fizic voluntar (EEF)
  • termogeneza non-exeecitiu fizic (ENEF), asociata activitatilor zilnice spontane: domestice (mers pe jos, urcat-coborat scari, spalat, calcat, etc), ocupationale, sau de petrecere a timpului liber. [1]

Masurarea cheltuielii energetice    
Cheltuiala de energie a organismului, necesarul energetic şi valoarea energetică a alimentelor se exprimă in kilocalorii (kcal).

Caloria este unitatea de masura a energiei furnizata de o anumita cantitate dintr-un aliment (in general de 100g).

Caloria (cal) reprezinta o unitate de măsură, egală cu cantitatea de căldură necesară pentru a ridica temperatura unui gram de apă, aflată la presiune atmosferică normală, de la 14,5 la 15,5°C.
1kcal=1000cal

In Sistemul International, unitatea de masura a energiei este Joule-ul, in nutritie folosindu-se kiloJoule-ul sau kilocaloria (kcal)

1 joule reprezinta energia mecanica necesara pentru deplasarea unei mase de 1 kg pe distanţa de 1 metru cu o forţă de un Newton.

Un newton este forţa imprimată unei mase de un kilogram de către o acceleraţie de un metru pe secundă. [1,2]

Echivalenţa între kilocalorie si kilojouli:

1 kcal = 4,184 kJ
1 kJ   = 0,239 kcal

Calculul necesarului energetic
Aportul energetic pentru un individ reprezinta cantitatea de energie necesara pentru mentinerea starii de sanatate si greutatii optime, precum si pentru efectuarea diferitelor activitati fizice sau compensarea cheltuielii de energie.

In calcularea aportului caloric se tine cont de metabolismul bazal, inaltime, greutate, activitate fizica, precum si de cheltuielile de energie specifice unor situatii fiziologice particulare (crestere, sarcina, alaptare).

Greutatea ideala (Gi) se poate calcula dupa formula:

Barbati: Gi = 50 + 0,75 x (I – 150) + (V -20 ) / 4
Femei:   Gi = [50 + 0,75 x (I – 150) + (V – 20) / 4] x 0,90

Unde
Gi = greutatea ideala
I = inaltimea in cm
V =  varsta in ani

Necesarul caloric este mai mare la varste tinere decat la cele mai inaintate.

Barbatii, datorita masei musculare mai mare, au un necesar caloric mai mare decat femeile. La femei necesarul energetic este mai mare in perioada de sarcina si alaptare.

Necesarul energetic al sugarilor si copiilor este mai crescut decat la adulti.

Tabel 1. Recomandări privind aportul energetic prin dietă [2]

Categoria

Vârsta în ani/starea   fiziologică

Greutatea

Înălţimea

Metab. bazal

Aport energetic prin   alimentaţie

[kg]

[cm]

[kcal/zi]

[kcal*/kg]

[kcal/zi]

Sugari

0,0 – 0,5

6

60

320

108

650

0,5 – 1,0

9

71

500

98

850

Copii

1 – 3

13

90

740

102

1300

4 – 6

20

112

950

90

1800

7 – 10

28

132

1130

70

2000

Bărbaţi (adolescenţi +   adulţi)

11 – 14

45

157

1440

55

2500

15 – 18

66

176

1760

45

3000

19 – 24

72

177

1780

40

2900

25 – 50

79

176

1800

37

2900

51 +

77

173

1530

30

2300

Femei (adolescente +   adulte)

11 – 14

46

157

1310

47

2200

15 – 18

55

163

1370

40

2200

19 – 24

58

164

1350

38

2200

25 – 50

63

163

1380

36

2200

51 +

65

160

1280

30

1900

Graviditate

Trim. I

+ 0

Trim. II

+ 300

Trim. III

+ 300

Lactaţie

1 – 6 luni

+ 500

6 – 12 luni

+ 500

* între o activitate foarte uşoară şi una foarte grea, coeficientul de variaţie este ±20%.

Ca atare, stabilirea aporturilor energetice recomandate are semnificaţie doar pentru un grup de persoane, la nivel individual ţinându-se seama de vârstă, de stadiul de dezvoltare, de viteza de creştere si în mod deosebit de activitatea fizică desfăşurată.

Valoarea energetica a unui aliment este data de continutul sau in nutrienti calorigeni. Cele mai multe alimente contin un amestec de proteine, hidrati de carbon (carbohidrati) si lipide.

Pentru aprecierea valorii calorice a unui aliment se ia in calcul valoarea energetica a fiecarui macronutrient prezent, in functie de ponderea sa in alimentul respectiv. [1,2]

Tabel 2. Valorile energetice ale unor nutrienti calorigeni [1,2]

1 g principiu calorigen

kcal

kJ

hidraţi de carbon

4,1

16,8

proteine

4,1

16,8

lipide

9,3

37,8

Desi nu este considerat nutrient, alcoolul furnizeaza si el energie: 1g alcool pur elibereaza 7,1kcal.

Proportiile optime intre nutrientii calorigeni, in conditiile unui aport caloric echilibrat sunt:

Glucide – 50-55%
Proteine – 15-20%
Lipide – 30-35% [1].

Bibliografie:

  1. Hancu N., Roman G., Veresiu I.A., Diabetul zaharat, nutritia si bolile metabolice, Tratat 1, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2010; p 3.
  2. Miere D., Cimia si igiena alimentelor, cap.1 Necesarul energetic al organismului uman,Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”,Cluj-Napoca, 2002; p 3-16
  3. http://www.ms.gov.ro/documente/1%20echilibru%20energetic%20si%20stare%20nutritie_8319_6026.pdf
Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.