Nutritia personalizata

Nutriția personalizată poate fi o definită ca abordarea nutritională care utilizează informații privind caracteristicile individuale pentru a dezvolta o mai bună consiliere, produse sau servicii nutriționale specifice [1]. Acest tip de nutriție „vine in ajutorul persoanelor în realizarea unei schimbări de durată a comportamentului alimentar, care este benefic pentru sănătate” [2].

Nutriția personalizată se suprapune parțial cu câțiva termeni asociați, cum sunt nutriția de precizie, nutrigenomica, nutrigenetica sau genomica nutrițională. Acești termeni sunt definiți astfel:

  • Nutriția de precizie – termen care se referă la elaborarea unei conduite nutriționale specifice necesităților fiecărui individ, în scopul de a preveni sau trata dereglări metabolice sau boli asociate unei alimentații nesănătoase. Prin aceasta abordare se urmăreste stabilirea nevoilor nutriționale optime fiecărei persoane, pentru a-i imbunătăți șansele de a fi sănătos sau de a reduce anumite dereglări metabolice (diabetul zaharat de tip 2, hipercolesterolemia, hiperuricemia, etc).
  • Nutrigenetica – un aspect al nutriției personalizate care studiază diferitele răspunsuri fenotipice (de ex. greutatea, tensiunea arterială, nivelurile plasmatice de colesterol sau glucoză) la o dietă specifică (de exemplu, diete cu conținut scăzut de grăsimi/carbohidrati, dieta mediteraneană, etc), în funcție de genotipul individual.
  • Nutrigenomica implică caracterizarea modificărilor genetice apărute sub acțiunea anumitor nutrienți și consecințele metabolice ale acestora.
  • Exposomul reprezintă cumulul factorilor de mediu (de ex. stresul, activitatea fizică și dieta) la care este expusă o persoană, cu risc asupra sănătății.
  • Epigenomica este o ramură a genomicii care se ocupă de modificările epigenetice (metilare, modificări la nivelul histonelor sau microARN) care influențează expresia și funcția materialului genetic al unui organism.
  • Metabolomica reprezintă studiul și analiza metaboliților (de obicei limitați la molecule mici, <900 daltoni) produși de o celulă, țesut sau organism.
  • Microbiomica este studiul microbiomului uman, totalitatea microbilor în medii specifice (de ex. microbiota intestinală) [1].

Obiectivul nutriției personalizate

Obiectivul general al nutriției personalizate este de a conserva sau de a îmbunătăți starea de sănătate utilizând informații genetice, fenotipice, medicale, nutriționale și alte informații relevante despre indivizi pentru a oferi orientări mai specifice in ce priveste alimentația sănătoasă, dar si alte produse sau servicii nutriționale.

Alimentația personalizată se aplică în egală măsură pacienților și persoanelor sănătoase care pot avea sau nu o susceptibilitate genetică crescută față de anumite boli.

Nutriția personalizată poate fi aplicată în două domenii largi:

  • Pentru gestionarea dietetică a persoanelor cu boli specifice sau care au nevoie de sprijin nutrițional special – de exemplu, în timpul sarcinii sau la persoane ina varsta;
  • In scopul dezvoltarii unor intervenții mai eficiente pentru îmbunătățirea sănătății publice [1].

Aceasta abordare urmarește atât maximizarea beneficiilor, cât și reducerea efectelor adverse ce pot sa apară în urma modificărilor dietetice individuale. Dieta personalizată, poate fi utilizată, de asemenea, pentru a atinge anumite obiective personale, cum sunt orientarea spre anumite preferințe alimentare, atingerea dimensiunii sau formei dorite a corpului sau sporturile competitive [3].

Bazele conceptuale ale nutriției personalizate

Alimentația personalizată se bazează pe conceptul conform căruia, individualizarea consilierii, a produselor sau serviciilor nutriționale sunt mult mai eficiente decât abordările generalizate.

Personalizarea alimentatiei se poate baza pe:

  • Dovezi biologice ale răspunsurilor diferențiale la alimente/nutrienți dependenți de caracteristicile genotipice sau fenotipice;
  • Analiza comportamentului actual, a preferințelor, a barierelor și obiectivelor pentru realizarea ulterioară a intervențiilor, care motivează și permit fiecărei persoane să facă modificări adecvate modelului său alimentar [1].

Personalizarea bazată pe caracteristicile biologice individuale

Diferențele în răspunsul individual la componentele dietetice au fost bine documentate, timp de aproape un secol [4-6].

Alimentația personalizată se poate integra in programele de sănătate publică, atât în direcția prevenirii, cât și a atenuării bolilor existente.

Răspunsul populației la alimente este variabil și imbracă mai multe forme. Acestea includ răspunsuri diferite in ce priveste nivelul colesterolului plasmatic la aportul de grăsimi saturate, alergii alimentare sau intoleranțe (de exemplu, intoleranță la lactoză sau sensibilitate la gluten), sau forme mai severe, cum sunt fenilcetonuria și alte erori înnăscute ale metabolismului.

Consilierea nutrițională personalizată ia in calcul identificarea unor factori cheie, cum ar fi vârsta (copil, adolescent, adult, senior), stadiul vieții (perioada de sarcina, alăptare etc.), sexul, IMC, starea de sănătate sau boală, etnia și mediile culturale sau religioase care dictează anumite diete, precum și adaptarea recomandărilor nutriționale la toate aceste aspecte [1].

Nutrigenetica și nutriția personalizată

Nutrigenetica a fost definită ca „disciplina care studiază răspunsul fenotipic diferit la dietă, în funcție de genotipul fiecărui individ” [7]. Este un exemplu clasic în încercarea de a caracteriza răspunsul unei persoane la o intervenție dietetică bazată pe factori genetici [8].

Nutrigenetica a evoluat de la utilizarea unui polimorfism uninucleotidic (SNPSingle Nucleotide Polymorphism) al genei candidat în examinarea interacțiunii cu un nutrient specific (de exemplu, grăsimi saturate) la o abordare mai amplă, a întregului genom, pentru a analiza interacțiunile acestuia cu anumite modele dietetice [9].

Mai recent, noile tehnologii au permis studierea concomitentă a mai multor factori endogeni și exogeni pentru a prezice răspunsul la intervenția nutrițională. Acestea includ epigenomica, metabolomica, microbiomica și mediul individual, cunoscute sub denumirea generică de exposom [10,11].

Importanța testării genetice în nutriția personalizată

Recomandările nutriționale actuale sunt generale și se bazează în mare parte pe dovezi probabilistice. Dar, asa cum s-a observat pana acum, în ce privește alimentația, nu există un singur set de măsuri care să se potrivească tuturor („one-size-fits-all”).

Abordarea nutrițională personalizată urmărește adaptarea recomandărilor dietetice în funcție de necesitățile individuale, atât din punct de vedere caloric si nutritiv, cât si din perspectiva prevențională, având la bază date obtinute în urma testărilor genetice. Există dovezi semnificative ale interacțiunilor gene-nutrienți într-o serie de afecțiuni cronice, cum sunt bolile cardiovasculare, diabetul și obezitatea, nutrigenetica având un rol important în îmbunătățirea rezultatelor obținute în urma intervențiilor nutriționale pentru pacienți.

Obezitatea și nutriția personalizată

Spre exemplu, în ce priveste genele care influențează obezitatea, pentru o interpretare cat mai corectă a predispozitiei personale, se calculează scorul de risc genetic. Acesta reprezintă suma riscului de obezitate conferită de mai multe variatii genetice identificate pe baza testului genetic. S-a demonstrat că dieta (în special aportul de grăsimi și energie) interacționează cu scorurile de risc genetic, modificand riscul de obezitate.

In obezitate, genele implicate în interacțiunile cu nutrienții din dieta includ: FTO, MC4R, APOA2, PLIN și PPARG. Se consideră că prima genă identificată, cu influență asupra obezității este gena FTO. Variația genetică comună în FTO este puternic asociată cu creșterea indicelui de masă corporală (IMC), pe cand gena MC4R este implicată în reglarea apetitului. De asemenea, au fost demonstrate interacțiuni intre aportul crescut de grăsimi saturate și gena APOA2 (care codifică o apolipoproteină, cu implicatii și în riscul cardiovascular) și variațiile de la nivelul PPARG (care codifică un factor de transcripție nuclear). Un polimorfism comun în PLIN este implicat în reglarea depozitării lipidelor în adipocite [12-13].

Aceste date demonstrează dificultatea în abordarea generală pentru gestionarea greutății și, în special, pierderea în greutate. Individualizarea recomandărilor nutritionale pe baza testărilor nutrigenetice aduce beneficii importante, atat in preventia anumitor boli considerate de risc, cat si în redobandirea stării de sănătate.

Avantajele nutriției personalizate

  • Variabilitatea interindividuală ca răspuns la factorii alimentari este un fenomen real;
  • Din ce in ce mai multe studii arată că personalizarea dietei conduce la rezultate mult mai bune decat recomandarile dietetice generale;
  • Personalizarea dietei poate favoriza o schimbare susținută a comportamentului;
  • Abordarea nutrițională personalizată contribuie la dezvoltarea medicinei personalizate sau de precizie, de o mare importanță pentru sănătatea publică [1].

Concluzii

Nutriția personalizată utilizează informații privind caracteristicile individuale pentru a dezvolta consiliere nutrițională, produse sau servicii specifice pentru a ajuta pacienții să realizeze o schimbare dietetică durabilă a comportamentului, benefică pentru sănătate.

Nutriția personalizată se bazează pe conceptul conform căruia consilierea, produsele sau serviciile nutriționale individualizate sunt mai eficiente decât abordările generale, tradiționale.

Personalizarea nutriției se poate baza pe dovezi biologice ale răspunsurilor diferențiale la alimente, respectiv nutrienți, care depind de caracteristicile genotipice sau fenotipice și/sau pe baza comportamentului, preferințelor și obiectivelor personale. Din această perspectivă, testarea nutrigenetică oferă informații care pot fi implementate în planul mutrițional al pacientului, cu beneficii majore pentru sănătatea lui.

Bibliografie

  1. Ordovas JM, Ferguson LR, Tai ES, Mathers JC. Personalised nutrition and health. BMJ. 2018;361:bmj.k2173. Published 2018 Jun 13.
  2. Gibney M, Walsh M, Goosens J. Personalized nutrition: paving the way to better population health. In: Eggersdorfer M, Kraemer M, Vordaro JB, et al, eds. Good nutrition: perspectives for the 21st century. Karger Publishers, 2016: 235-48. 
  3. Pickering C, Kiely J. Are the current guidelines on caffeine use in sport optimal for everyone? Inter-individual variation in caffeine ergogenicity, and a move towards personalised sports nutrition. Sports Med 2018;48:7-16.
  4. Miller JZ, Weinberger MH, Daugherty SA, Fineberg NS, Christian JC, Grim CE. Blood pressure response to dietary sodium restriction in healthy normotensive children. Am J Clin Nutr 1988;47:113-9.
  5. Morris C, O’Grada C, Ryan M, et al. Identification of differential responses to an oral glucose tolerance test in healthy adults. PLoS One 2013;8:e72890. 10.1371/journal.pone.0072890.  
  6. Sweeney JS. Dietary factors that influence the dextrose tolerance test: a preliminary study. Arch Intern Med 1927;40:818-30.
  7. Corella D, Ordovas JM. Nutrigenomics in cardiovascular medicine. Circ Cardiovasc Genet 2009;2:637-51.
  8. Corella D, Coltell O, Mattingley G, Sorlí JV, Ordovas JM. Utilizing nutritional genomics to tailor diets for the prevention of cardiovascular disease: a guide for upcoming studies and implementations. Expert Rev Mol Diagn 2017;17:495-513.
  9. Frazier-Wood AC. Dietary patterns, genes, and health: challenges and obstacles to be overcome. Curr Nutr Rep 2015;4:82-7.
  10. Carlsten C, Brauer M, Brinkman F, et al. Genes, the environment and personalized medicine: we need to harness both environmental and genetic data to maximize personal and population health. EMBO Rep 2014;15:736-9. 10.15252/embr.201438480 .
  11. Siroux V, Agier L, Slama R. The exposome concept: a challenge and a potential driver for environmental health research. Eur Respir Rev 2016;25:124-9.
  12. Corella D, Peloso G, Arnett DK, et al. APOA2, dietary fat, and body mass index: replication of a gene-diet interaction in 3 independent populations. Arch Intern Med 2009;169:1897-906. 10.1001/archinternmed.2009.
  13. Corella D, Tai ES, Sorlí JV, et al. Association between the APOA2 promoter polymorphism and body weight in Mediterranean and Asian populations: replication of a gene-saturated fat interaction. Int J Obes (Lond) 2011;35:666-75. 10.1038/ijo.2010.187