IBS

Rolul nutriției în sindromul de intestin iritabil este un subiect care face parte dintr-un proiect mai amplu, „Rolul nutriției în bolile gastrointestinale cronice”.

Sindromul de intestin iritabil (Irritable bowel syndrome – IBS) este o boală gastrointestinală funcțională care afecteză calitatea vieții pacienților, cu o prevalență globală estimată de aproximativ 5-20% [1].

Diagnostic – Criteriile Roma IV

Conform criteriilor de diagnostic Roma IV, sindromul de intestin iritabil este definit astfel: durere abdominală recurentă (în medie, cel puțin o zi pe săptămână în ultimele trei luni) asociată cu două sau mai multe dintre următoarele:

  • Este legată de defecație;
  • Asociată cu o modificare în frecvența scaunului;
  • Asociată cu o modificare în forma (consistența) scaunului;
  • Simptomele sunt prezente de cel puțin 6 luni, rezultând patru subtipuri de bolnavi cu sindrom de colon iritabil: a. cu constipație; b. cu diaree; c. formă mixtă; d. neclasificat [2].

Fiziopatologie

Fiziopatologia acestei boli nu este încă în întregime clară, dar se pare că unele dintre cele mai importante elemente în dezvoltarea simptomelor pot fi: modificările microbiotei intestinale, hipersensibilitatea și/sau intoleranța la unele alimente, permeabilitatea intestinală crescută, inflamația mucoasei intestinale și utilizarea prelungită a antibioticelor [1,2].

Peste 2/3 dintre pacienții cu IBS sunt convinși că simptomele lor sunt asociate consumului anumitor alimente, cum ar fi laptele și produsele derivate, ceea ce îi determină să le evite. Pană acum însă, nu s-a găsit nicio corelație semnificativă specifică la pacienții care au raportat anumite alimente sau compuși nutriționali ca declanșatori ai simptomelor intestinale. Cu toate acestea, unele alimente par a fi asociate cu generarea de simptome [3].

Oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și polioli (FODMAP)

Au fost elaborate mai multe teorii în încercarea de a explica modul în care nutriția poate influența IBS, inclusiv reducerea absorbției fibrelor și carbohidraților, obezitatea, prezența intoleranțelor alimentare sau alergiile.

Printre diferitele ipoteze și studii efectuate pană in prezent, cele mai promițătoare sunt cele care au corelat declanșarea simptomelor gastro-intestinale cu consumul de alimente care conțin oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și polioli (FODMAP), mai greu absorbite:

  • Cei mai mulți astfel de compuși se regăsesc în unele fructe, leguminoase, produse lactate și îndulcitori artificiali;
  • Pot exacerba simptomatologia bolii in urma fermentării lor la nivel intestinal și efectelor osmotice;
  • Ajung la nivelul colonului, unde, în urma fermentației sub actiunea florei bacteriene, determină producerea de gaze urmată de distensie abdominală.

Studii recente au arătat ca interacțiunea dintre alimentele cu continut ridicat FODMAP și microbiota intestinală are efect asupra celulelor stem intestinale și numărului de celule endocrine gastro-intestinale. Această interactiune a fost asociată cu nivele crescute ale markerilor serici Neurogenina 3 și Cromogranina A [4,5].

Rolul nutriției în sindromul de intestin iritabil – Dieta low-FODMAP

O dietă bazată pe alimente cu conținut scăzut de FODMAP („low-FODMAP”) pare să inducă o îmbunătățire semnificativă a simptomelor la 2/3 dintre pacienții cu IBS, cu timpi de răspuns de până la 1-2 săptămâni. Mai multe studii observaționale efectuate pe dieta low-FODMAP în ultimii ani arată că această dietă poate reduce semnificativ durerile abdominale, flatulența și diareea. Pe de altă parte, nu s-au găsit dovezi clare în legătură cu ameliorarea simptomelor pe baza creșterii cantității totale de fibre și a consumului redus de gluten [6,7].

AlimenteConținut scăzut FODMAP (Alimente incluse)Conținut crescut FODMAP (Alimente excluse)
LegumeMorcovi, țelină, porumb, germeni de fasole, ardei capia, ardei gras, broccoli, castravete, vinete, fasole verde, cartofi, spanac, roșii, dovlecei, sfeclă rosie fiartă, spanac, kale, salată verdeVarză de Bruxelles, sparanghel, conopidă, varză, usturoi, praz, ciuperci, ceapă, mazăre, porumb dulce, cartofi dulci, soia, sfeclă roșie crudă
FructeBanane, căpșuni, zmeură, afine, portocale, mandarine, struguri, pepeni galben, lămâie, kiwi, fructul pasiuniiMere, sos de mere, caise, mure, cireșe, nectarine, pere, piersici, prune, pepene verde, grapefruit, fructe uscate, avocado
Fructe oleaginoase și semințeNuci braziliene, macadamia, semințe de Chia, arahide, nuci, semințe dovleac, semințe susan, semințe de floarea soarelui, nuci de pământMigdale, fistic, caju
CerealeOrez, ovăz, mei, quinoa, tapioca, hriscăGrâu, secară, amarant, faina de migdale, cus-cus, granola, musli, gris, paine integrala, paine multicereale, paine cu seminte, paste, pesmet
Lactate și ouăUnt, feta, mozzarella, parmezan, iaurt și lapte fără lactoză;
Brânzeturi cu conținut scăzut de lactoză;
Bautură vegetală de migdale, nucă de cocos, orez;
Ouă
Lapte de vacă, capră și oaie, lapte praf, kefir, smântână, lapte bătut, cremă de brânză moale, înghețată
Carne, pește și fructe de mareCurcan, pui, miel, porc, vită; Creveti, crab, homar, midii, stridii;
Cod, somon, ton, păstrăv.
Cârnați, salamuri, carne procesată;
Carne ce conține pudre de usturoi, ceapă;
Carne marinată, cu sosuri.
BăuturiSucuri din fructe și legume din alimente permise;
Ceaiuri slabe: alb, negru sau din plante, ceai din mentă.
Băuturi răcoritoare, băuturi sportive, sucuri din legume/fructe nepermise;
Ceaiuri concentrate, apă de cocos, „lapte” de soia.
ÎndulcitoriZaharină, aspartam, acesulfam, stevia, sucraloză, zahărSirop de agave, fructoză, sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză, inulină, izomalt, martitol, manitol, sorbitol, xylitol
Tabel. Alimente incluse sau excluse în dieta cu conținut scăzut FODMAP – adaptat după [1]

Un aspect important este faptul că spre deosebire de alte diete de excludere, dieta low-FODMAP, permite pacientului să consume alimente din fiecare dintre grupele alimentare de bază, minimizând riscul deficiențelor nutriționale, atunci când este aplicată în mod corespunzător.

O meta-analiză recentă a efectelor pe care dieta low-FODMAP le poate avea în reducerea simptomelor din bolile gastrointestinale funcționale a constatat rezultate semnificative în ameliorarea simptomelor gastrointestinale individuale în rândul pacienților cu IBS, cum sunt balonarea, flatulența, durerile abdominale, greața și constipația [8].

Rolul nutriției în sindromul de intestin iritabil – Abordarea dietetică

În prezent, dietele de excludere nu sunt indicate ca abordări de primă linie în gestionarea IBS, mai ales la copii.

Principalele recomandări nutriționale actuale constau în:

  • Adoptarea unei alimentații diversificate, cu respectarea orarului meselor zilnice (cele trei mese principale și una-două gustări, in funcție de situație). Se evită ingerarea unor cantități mari de mâncare la aceeași masă, precum și luarea mesei inaintea orei de culcare. Se recomandă mestecarea cu atenție a mâncării;
  • Evitarea aportului crescut de fibre alimentare insolubile (tărâțe din cereale, varză, etc) și orientarea spre fibre solubile (psyllium, semințe de in măcinate);
  • Hidratarea corespunzătoare: 1,5-3 l lichide pe zi, conform recomandărilor nutriționale actuale (apa plată, supe, băuturi decafeinizate, ceaiuri, etc). Se evită consumul de apă și băuturi carbogazoase;
  • Evitarea laptelui și a produselor lactate de către persoanele diagnosticate cu intoleranță la lactoză;
  • Evitarea consumului de alcool, cafeină, alimente picante și a cantităților mari de grăsimi [7].

In acest sens, s-a demonstrat că:

  • Alcoolul modifică motilitatea, absorbția și permeabilitatea intestinală;
  • Cafeina crește secreția de acid gastric și motilitatea intestinală, cu apariția colicilor.
  • Capsaicina conținută în alimentele picante accelerează tranzitul intestinal și stimulează senzațiile de durere viscerală;
  • Consumul de grăsimi (>50 g pe zi) este asociat cu reducerea motilității intestinului subțire și senzația de distensie abdominală – trebuie evitat! [1,7].

Cu toate acestea, în cazurile în care simptomele persistă în ciuda obiceiurilor alimentare corecte, ar trebui luată în considerare o abordare de a doua linie. In acest caz, pe baza dovezilor actuale, dieta low-FODMAP pare a fi cea mai adecvată abordare [9].

Letitia Mates

Bibliografie:

  1. Corsello A, Pugliese D, Gasbarrini A, Armuzzi A. Diet and Nutrients in Gastrointestinal Chronic DiseasesNutrients. 2020;12(9):2693. Published 2020 Sep 3.
  2. Lacy BE, Patel NK. Rome Criteria and a Diagnostic Approach to Irritable Bowel Syndrome. J Clin Med. 2017 Oct 26;6(11):99.
  3. Cancarevic I., Rehman M., Iskander B., Lalani S., Malik B.H. Is There a Correlation Between Irritable Bowel Syndrome and Lactose Intolerance? Cureus. 2020;12:e6710. 
  4. Ford A.C., Lacy B.E., Talley N.J. Irritable bowel syndrome. N. Engl. J. Med. 2017;376:2566–2578.
  5. El-Salhy M., Hatlebakk J.G., Hausken T. Diet in Irritable Bowel Syndrome (IBS): Interaction with Gut Microbiota and Gut Hormones. Nutrients. 2019;11:1824.
  6. Werlang M.E., Palmer W.C., Lacy B.E. Irritable Bowel Syndrome and Dietary Interventions. Gastroenterol. Hepatol. 2019;15:16–26.
  7. Cozma-Petrut A., Loghin F., Miere D., Dumitrascu D.L. Diet in irritable bowel syndrome: What to recommend, not what to forbid to patients! World J. Gastroenterol. 2017;23:3771–3783.
  8. Marsh A., Eslick E.M., Eslick G.D. Does a diet low in FODMAPs reduce symptoms associated with functional gastrointestinal disorders? A comprehensive systematic review and meta-analysis. Eur. J. Nutr. 2016;55:897–906
  9. Algera J., Colomier E., Simrén M. The dietary management of patients with irritable bowel syndrome: A narrative review of the existing and emerging evidence. Nutrients. 2019;11:2162.