Nutritie COVID-19

Terapia nutrițională în managementul COVID-19 reprezintă subiectul unui review publicat recent în “Kompass Nutrition & Dietetics”, care tratează relația dintre nutriție, sistemul imunitar și patologia COVID-19.

In acest studiu s-au evaluat: influența nutrienților și a unor molecule bioactive din alimente asupra activității sistemului imunitar, influența COVID-19 asupra stării nutriționale a pacienților și recomandările dietetice pentru pacienții spitalizați. S-a considerat că starea nutrițională deficitară a pacienților a fost determinată de anorexie, greață, vărsături, diaree, hipoalbuminemie, hipermetabolism și pierderile excesive de azot. In ce priveste suportul nutrițional oferit pacienților cu COVID-19 in perioada de spitalizare, nu au fost disponibile multe informații. Cu toate acestea, a fost acceptat faptul că terapia nutrițională ar trebui integrată în standardele de tratament ale COVID-19.

Aportul optim de nutrienți, în principal al celor care joacă roluri cruciale în sistemul imunitar, ar trebui asigurat printr-o dietă diversificată și echilibrată. Cu toate acestea, pentru a reduce riscul și consecințele infecțiilor, necesarul organismului in anumiți micronutrienți poate depăși dozele recomandate uzual, deoarece infecțiile, alături de alți factori de stres, pot afecta statusul nutrițional al pacienților [1].

Pentru gestionarea nutrițională a pacienților în stare critică sunt disponibile ghiduri publicate recent [2-4].

Terapia nutrițională în managementul COVID-19” [1]

Rezumat

Mai mulți compuși bioactivi naturali interacționează cu receptorul enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2), poarta de acces a coronavirusululi SARS-CoV-2 în celule. In plus, compușii bioactivi naturali pot reduce răspunsul inflamator indus de SARS-CoV-2. Din această perspectivă, anumiți compuși bioactivi sunt considerați in momentul de față instrumente cu potențial în managementul nutrițional al pacienților cu COVID-19.

La nivel celular, SARS-CoV-2 se leagă de receptorii enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2) care determină un răspuns inflamator. În consecință, persoanele infectate pot rămâne asimptomatice sau pot prezenta mai multe simptome ce pot varia de la moderate, până la mai severe. Unele dintre acestea afectează în mod direct sau indirect aportul alimentar, necesarul de nutrienți sau cel energetic. Spre exemplu: febra, oboseala, tusea uscată, anosmia/disgeuzia (lipsa mirosului/gustului), pneumonia cu dispnee, precum și durerile musculare, si cele articulare, durerile de cap, diareea, greața sau vărsăturile. Studiul de fața a evaluat nutrienții și compușii alimentari care afectează sistemul imunitar și interacționează cu receptorii ACE2, precum și a celor implicați în tratamentul pacienților cu COVID-19 [5,6].

Rezultate

  • Proteinele cu valoare biologică ridicată, acizii grași (omega-3), vitaminele A și C, fibrele alimentare, seleniul și cuprul prezintă efecte antiinflamatorii;
  • Lipidele polare* au efect antitrombotic;
  • Vitaminele A, C și D protejează împotriva infecțiilor respiratorii;
  • Vitamina E, fierul și zincul îmbunătățesc funcția imunitară;
  • Vitaminele C, A și E, și acizii grași omega-3 prezintă efecte antioxidante;
  • Trebuie evitat consumul de carbohidrați cu un indice glicemic mare (dulciuri, produse alimentare indulcite, zahar, miere, etc), deoarece contribuie la menținerea stării inflamatorii;
  • Suplimentarea este necesară atunci când este compromis aportul alimentar recomandat, dar rămâne controversată pentru pacienții care nu au deficite;
  • Bolile cronice, malnutriția sau boala COVID-19 în sine pot compromite satisfacerea nevoilor nutriționale;
  • Obezitatea și adipozitatea excesivă, dar mai ales masa musculară scăzută sunt factori de risc pentru pacienții cu COVID-19;
  • Se recomandă analiza nutrițională individualizată a pacienților, în care să se evalueze în mod corect eventualele deficiențe și necesități nutriționale;
  • Compușii bioactivi naturali din plante și alimente marine, și anume resveratrolul, acidul eicosapentaenoic (EPA), acidul docosahexaenoic (DHA), capsaicina și curcumina au fost asociați cu efecte antiinflamatorii. Cu toate acestea, administrarea acestor componente necesită mai multe cercetări.
  • În cele din urmă, având în vedere legătura importantă dintre microbiota intestinală și imunitate, probioticele și prebioticele au arătat un efect protector, fiind considerați compuși promițători în terapia dietetică a pacienților cu COVID-19 [5,7].

*Lipidele polare includ în principal fosfolipide și sfingolipide, componente structurale ale țesuturilor neuronale. Acestea se găsesc din abundență în alimentele din dieta mediteraneană, avand efecte puternice anti-inflamatorii și antitrombotice împotriva acțiunii factorului de activare a trombocitelor (PAF). PAF este mediator fosfolipidic puternic al inflamației care joacă un rol semnificativ în toate etapele aterosclerozei. Lipidele bioactive prezente în diverse alimente pot inhiba activitățile pro-inflamatorii ale PAF [8]. Necesarul zilnic este stabilit deocamdată doar pentru doi nutrienți care fac parte din grupul lipidelor polare, și anume colina și DHA [9].

Efectele mai multor nutrienți asupra infecției cu COVID-19 [5].

Statusul nutrițional al pacienților

Având în vedere faptul că boala COVID-19 afectează în special grupele de vârstă mai înaintate, aflate deja la risc de malnutriție, la acești pacienți se recomandă realizarea unui screening și evaluarea stării nutriționale folosind instrumente standardizate.

Condițiile de mediu și cele personale (palatabilitatea alimentelor, dificultăți de înghițire, mobilitate redusă a tractului gastro-intestinal, disgeuzie etc.) pot compromite, de asemenea, starea nutrițională a pacienților [10,11].

Nutriția enterală și parenterală trebuie luată în considerare ori de câte ori alimentarea pe cale orală nu este posibilă. Pacienții non-critici ar trebui să urmeze o dietă sanatoasă, suplimentată eventual cu anumiți compuși nutritivi ca vitaminele D, E sau folati [5,7].

Pentru alimentarea enterală sau parenterală sunt utilizate formulele bogate în proteine și conținut scăzut de glucoză. In cazul pacientilor pacienții grav bolnavi, în prima săptămână este recomandată o dietă hipocalorică. Cu toate acestea, pe termen lung, pacienții nu trebuie să recurgă la diete hiper- sau hipocalorice. În aceste cazuri este necesară suplimentarea cu micronutrienți [5].

Terapia nutrițională în managementul COVID-19Concluzie

Studierea componentelor dietetice și a compușilor bioactivi specifici pentru gestionarea COVID-19 este extrem de importantă. Aceasta ar trebui să se concentreze asupra modificărilor care apar în necesarul de nutrienți și a impactului asupra sistemului imunitar al pacienților din diferite grupe de vârstă. Se consideră că terapia nutritională este o componentă esențială în tratamentul și recuperarea cu succes a pacienților cu COVID-19.

Recomandări nutriționale pentru pacienții COVID-19 non-critici, spitalizați [10]

Recomandări nutriționale pentru pacienții COVID-19 non-critici, spitalizați. Obiectivele nutriționale ar trebui să fie atinse cu prudență și lent, din cauza sindromului de realimentare. GLIM: Global Leadership Initiative on Malnutrition; MST: Malnutrition Screening Tool; MUST: Malnutrition Universal Screening Tool [10].

Pentru mai multe informații, accesați:

Letitia Mates

Bibliografie:

  1. Medeiros de Morais C: Nutritional Therapy in COVID-19 Management. Komp Nutr Diet 2021;1:10-12. doi: 10.1159/000512853.
  2. Thibault, R., Seguin, P., Tamion, F. et al. Nutrition of the COVID-19 patient in the intensive care unit (ICU): a practical guidance. Crit Care 24, 447 (2020).
  3. Martindale, Robert & Patel, Jayshil & Taylor, Beth & Arabi, Yaseen & Warren, Malissa & McClave, Stephen. (2020). Nutrition Therapy in Critically Ill Patients with Coronavirus Disease (COVID‐19). Journal of Parenteral and Enteral Nutrition. 44. 10.1002/jpen.1930.
  4. Chapple LS, Fetterplace K, Asrani V, et al. Nutrition management for critically and acutely unwell hospitalised patients with coronavirus disease 2019 (COVID-19) in Australia and New Zealand. Aust Crit Care. 2020;33(5):399-406. doi:10.1016/j.aucc.2020.06.002.
  5. Fernández-Quintela A., Milton-Laskibar I., Trepiana J., Gómez-Zorita S., Kajarabille N., Léniz A., et al. Key aspects in nutritional management of COVID-19 patients. Jcm. 2020;9(8):2589.
  6. Lisi L, Lacal PM, Barbaccia ML, Graziani G. Approaching coronavirus disease 2019: Mechanisms of action of repurposed drugs with potential activity against SARS-CoV-2. Biochem Pharmacol. 2020;180:114169.
  7. Laviano A, Koverech A, Zanetti M. Nutrition support in the time of SARS-CoV-2 (COVID-19). Nutrition. 2020;74:110834.
  8. Lordan R., Nasopoulou C., Tsoupras A., Zabetakis I. (2018) The Anti-inflammatory Properties of Food Polar Lipids. In: Mérillon JM., Ramawat K. (eds) Bioactive Molecules in Food. Reference Series in Phytochemistry. Springer, Cham. https://doi.org/10.1007/978-3-319-54528-8_95-1.
  9. Lu Zheng, Mathilde Fleith, Francesca Giuffrida, Barry V O’Neill, Nora Schneider, Dietary Polar Lipids and Cognitive Development: A Narrative Review, Advances in Nutrition, Volume 10, Issue 6, November 2019, Pages 1163–1176
  10. Cervantes-Pérez, E., Cervantes-Guevara, G., Martínez-Soto Holguín, M.C. et al. Medical Nutrition Therapy in Hospitalized Patients With SARS-CoV-2 (COVID-19) Infection in a Non-critical Care Setting: Knowledge in Progress. Curr Nutr Rep. 9(4): 309-315, 2020 12.
  11. Calder PC, Carr AC, Gombart AF, Eggersdorfer M. Reply to „Overstated Claims of Efficacy and Safety. Comment On: Optimal Nutritional Status for a Well-Functioning Immune System Is an Important Factor to Protect against Viral Infections. Nutrients. 2020;12(4):1181.