Surse alimentare folat

Folatul, acidul folic sau vitamina B9 sunt denumiri sub care se regăsesc acidul folic sau derivații naturali ai acestuia.

Acidul folic este forma sintetică majoră găsită în alimentele fortificate și suplimentele alimentare. Alte forme sintetice includ acidul folinic și acidul levomefolic. Acidul folic nu are activitate biologică, decât dacă este transformat în folați.

Folatul

Folatul este forma naturală a acidului folic sau vitamina B9. Este solubil în apă, regăsindu-se în mod natural în mai multe alimente. Folatul ajută la sinteza ADN-ului și ARN-ului, fiind implicat în metabolismul proteinelor. El joacă un rol cheie în metabolizarea homocisteinei, un aminoacid care poate avea efecte nocive asupra sănătătii, in cazul in care ajunge la concentrații prea mari in sange. Folatul este, de asemenea, necesar pentru producerea de hemoglobina, avand un rol critic in perioadele de creștere rapidă, cum sunt spre exemplu sarcina și dezvoltarea fetală.

Folații naturali se regăsesc atât în alimente, cât și în organismul uman, în diferite forme metabolic active. Formele găsite în alimente sau în organism sunt menționate de regulă ca „folati” (5-metil-THF – cunoscut sub numele de L-5- MTHF, 5-MTHF, L-metilfolat, și metilfolat), în timp ce forma din suplimente sau alimente fortificate este menționată ca „acid folic” [1].

Atunci când sunt consumați, folații alimentari sunt hidrolizați la nivel intestinal la monoglutamat, supus ulterior transportului activ prin mucoasa intestinală. Înainte de a intra în fluxul sanguin, enzima dihidrofolatreductaza reduce monoglutamatul la tetrahidrofolat (THF) și o transformă fie în forme de metil, fie în forme de formil. Principala formă de acid folic în plasmă este 5-metil-THF [2].

Necesarul zilnic de folați, doze recomandate și doze maxime tolerate

Necesarul zilnic estimat

  • Necesarul zilnic pentru bărbați și femei cu vârsta mai mare de 18 ani este de 400 mcg DFE;
  • Femeile insărcinate și cele care alăptează necesită 600 mcg DFE, respectiv 500 mcg DFE;
  • Persoanele care consumă alcool în mod regulat, ar trebui să aibă un aport de cel puțin 600 mcg DFE de acid folic pe zi, deoarece alcoolul ii poate afecta absorbția [2].

In tabelul urmator sunt prezentate dozele zilnice recomandate (DZR) de folat, exprimate in mcg Echivalenți de Folat Alimentar (Dietary Folate Equivalents (DFEs):

  • 1 mcg DFE = 1 mcg folat alimentar;
  • 1 mcg DFE = 0,6 mcg acid folic din alimente fortificate sau suplimente alimentare consumate cu alimente;
  • 1 mcg DFE = 0,5 mcg acid folic din suplimente alimentare administrate pe stomacul gol;
  • Pentru acid folic suplimentar sub formă de 5-metil-THF nu au fost stabiliți în mod oficial factorii de conversie DFE .

Doza zilnică recomandată pentru acidul folic este exprimată in micrograme (mcg) Echivalenti de folat dietetic (DFEDietary Folate Equivalent).

VarstaBărbațiFemeiSarcinăLactație
0-6 luni*65 mcg DFE*65 mcg DFE*
7–12 luni*80 mcg DFE*80 mcg DFE*
1–3 ani150 mcg DFE150 mcg DFE
4–8 ani200 mcg DFE200 mcg DFE
9–13 ani300 mcg DFE300 mcg DFE
14–18 ani400 mcg DFE400 mcg DFE600 mcg DFE500 mcg DFE
19+ ani400 mcg DFE400 mcg DFE600 mcg DFE500 mcg DFE
Tabel. Doze zilnice recomandate pentru folat [2]

Doze maxime tolerate

La adulți s-a stabilit ca doza maximă tolerată 1000 mcg pentru acidul folic provenit din alimente fortificate sau suplimente (nu include folatul din alimente) [2].

VârsteLimita maximă zilnică de acid folic
0-6 luniNu este stabilită*
7-12 luniNu este stabilită*
1-3 ani300 micrograme
4-8 ani400 micrograme
9-13 ani600 micrograme
14-18 ani800 micrograme
Adulți1,000 micrograme
Tabel. Limite maxime zilnice de acid folic [2]

*Laptele matern, laptele de formulă și alimentele ar trebui să fie singurele surse de acid folic pentru sugari.

Surse de folat

Alimente

Folatul este prezent în mod natural într-o mare varietate de alimente, inclusiv legume (în special legume cu frunze verzi închise), fructe și sucuri de fructe, nuci, fasole, mazăre, fructe de mare, ouă, produse lactate, carne, păsări de curte și cereale. Spanacul, ficatul, sparanghelul și varza de Bruxelles se numără printre alimentele cu cele mai ridicate niveluri de acid folic [3].

Multe țări au stabilit programe obligatorii de fortificație a acidului folic pentru a reduce riscul de defecte de tub neural (NTDs): 140-150 mcg acid folic/100 g la pâine îmbogățită, cereale, făină, făină de porumb, paste, orez, și alte produse din cereale.

AlimenteMicrograme
(mcg) DFE per
portie
Procent din
NZ*
Ficat de vițel, app. 90 g21554
Spanac, fiert, ½ cană13133
Mazăre, fiartă, ½ cană10526
Cereale de mic dejun, fortificate, 25% din NZ10025
Orez alb, fiert,  ½ cană9022
Sparanghel, fiert, 4 bucăti8922
Varză de Bruxelles, fiartă, ½ cană7820
Spaghete fortificate, fierte, ½ cană7419
Salată verde , 1 cană6416
Avocado, ½ cană5915
Spanac, proaspăt, 1 cană5815
Broccoli, fiert, ½ cană5213
Frunze de mustar brun, fierte, ½ cană5213
Paine albă, fortificată, 1 felie5013
Mazăre verde, fiartă, ½ cană4712
Fasole, fiartă, ½ cană4612
Germeni de grau, 2 linguri4010
Suc de rosii, ¾ cană369
Crabi, app. 90 g369
Suc de portocale, ¾ cană359
Frunze de nap, fierte, ½ cană328
Arahide, 30 g277
Portocala, mica,  1 bucata297
Papaya, proaspăt, ½ cană277
Banană, medie, 1 bucată246
Drojdie, ¼ lingurit236
Ou fiert, mare, 1 bucă226
Pepene, ½ cană174
Fasole conservă, ½ cana154
Peste, halibut, app. 90 g123
Lapte 1% , 1 cană123
Carne de vită, fiartă, app. 90 g72
Piept de pui, fiert, app. 90 g3
Tabel. Surse alimentare de folat si acid folic [3]

* NZ = Necesarul Zilnic estimat (400 mcg DFE pentru adulți și copii cu vârsta de 4 ani și mai mari)

Suplimente alimentare

Acidul folic este disponibil în multivitamine și vitamine prenatale, suplimente care conțin alte vitamine din complexul B, precum si suplimente care conțin doar acid folic.

Dozele uzuale variază intre 680-1360 mcg DFE (400 la 800 mcg acid folic) în suplimente pentru adulți și 340-680 mcg DFE (200 la 400 mcg acid folic) în multivitaminele pentru copii [4].

Suplimente alimentare care conțin 5-metil-THF (metilfolat – formă redusă de acid folic) sunt, de asemenea, disponibile. Pentru anumite persoane, suplimentarea cu 5-metil-THF ar putea fi mai benefică decât cu acid folic (in cazul polimorfismelor MTHFR) [2].

Deficitul de acid folic

Deficiența izolată de acid folic este mai puțin frecventă. Deficitul de acid folic coexistă de obicei cu alte deficiențe nutriționale, asociate dietei, alcoolismului și malabsorbției intestinale. Anemia megaloblastică este semnul clinic primar al deficitului de acid folic sau de vitamina B12. Simptomele sale includ slăbiciune, oboseală, dificultăți de concentrare, iritabilitate, dureri de cap, palpitații și dificultăți de respirație.

Deficitul de acid folic poate produce, de asemenea, durere si ulcerații superficiale la nivelul limbii și mucoasei bucale, modificări de pigmentare a pielii, părului sau unghiilor, simptome gastro-intestinale și cresterea concentrațiilor serice de homocisteină.

Femeile cu nivele insuficiente de acid folic prezintă un risc crescut de a naște sugari cu defectele de tub neural (neural tube defects – NTDs). Statusul inadecvat al acidului folic matern a fost, de asemenea, asociat cu greutatea scăzută la naștere a sugarilor, nașterea prematură și întârzierea creșterii fetale [2].

Grupurile aflate la riscul deficienței de folati

Persoanele alcoolice

Persoanele alcoolice sunt identificate frecvent cu nivele insuficiente de acid folic. În plus, alcoolul interferă cu absorbția acidului folic, ii accelerează metabolismul și ii crește excreția renală. Chiar și consumul moderat de alcool de 240 ml vin roșu pe zi sau 80 ml vodcă pe zi timp de 2 săptămâni poate reduce semnificativ concentrațiile serice de acid folic la bărbații sănătoși (deși nu la niveluri sub limita adecvata de 3 ng/ml) [5].

Femeile in perioada fertilă

Toate femeile care planifică o sarcină trebuie să aibă un aport adecvat de acid folic/folat pentru a reduce riscul de NTD și alte defecte congenitale. Doza recomandată este de 400 mcg/zi acid folic din suplimente alimentare și/sau alimente fortificate, în plus față de folatul furnizat de o dietă variată [6].

Femeile insărcinate

În timpul sarcinii, cererile de acid folic cresc datorită rolului său în sinteza acizilor nucleici. Pentru a satisface această nevoie, necesarul de folat este mai crescut în timpul sarcinii: 600 mcg DFE/zi. Colegiul American de Obstetricieni și Ginecologie recomandă femeilor insarcinate administrarea unui supliment prenatal cu vitamine, pentru asigurarea necesarului de acid folic și alte substanțe nutritive pentru sarcina [7].

Persoanele cu malabsorbție intestinală

Mai multe afecțiuni medicale cresc riscul deficiențelor de acid folic. Persoanele cu malabsorbție intestinală, cum sunt boala celiacă sau bolile inflamatorii intestinale, ar putea asimila mai puțin acid folic. Spre exemplu, aproximativ 20-60% dintre pacienții cu boală inflamatorie intestinală au deficit de acid folic. Scăderea secreției de acid gastric asociată cu gastrita atrofică, chirurgia gastrică și alte afecțiuni pot reduce, de asemenea, absorbția acidului folic [8].

Persoanele cu polimorfisme MTHFR

Persoanele cu polimorfismul 677C>T, la nivelul genei metilentetrahidrofolat reductază (MTHFR) prezintă o capacitate mai scazută de conversie a folatului la forma sa activă, 5-MTHF, deoarece enzima metilentetrahidrofolat reductaza necesară acestei conversii este mai puțin activă [9].

Aproximativ 25% din hispanici, 10% din caucazieni și asiatici și 1% din afro-americani au polimorfism homozigot 677C>T MTHFR [10]. Acest polimorfism conduce la o disponibilitate mai mica a 5-MTH, in consecință, la reducerea potențialului de metilare, ceea ce va determina cresterea niveleleor serice de  homocisteina și a riscului de NTDs [11].

Deși se pare ca  beneficiul suplimentării cu acid folic la persoanele cu acest polimorfism genetic este neconcludent, ele ar putea beneficia de suplimentarea cu 5-metil-THF (forma „activa” a acidului folic) [9].

Folatul și influența acestuia asupra sănătății

S-a observat ca folatul ar putea juca un rol important in tulburarile de spectru autist, cancer, bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral, demență, boala Alzheimer, depresie, defectele de tub neural, defecte cardiace și alte anomalii congenitale.

Tulburările de spectru autist

Tulburările de spectru autist (Autism spectrum disorder – ASD) sunt afecțiuni caracterizate prin dificultăți de comunicare și interacțiune cu alte persoane, interese limitate și comportamente repetitive.

S-a constatat că prin suplimentarea preconcepțională cu acid folic ar putea reduce sau atenua riscul de ASD in urma expunerii prenatale la anumite medicamente și substanțe chimice toxice. Mecanismul acestor potențiale beneficii este necunoscut, dar ar putea fi legat de rolul acidului folic în metilarea ADN-ului, implicată in dezvoltarea neuronală [12-13].

Cancerul

Mai multe studii epidemiologice au sugerat o asociere inversă între aportul de acid folic și riscul de cancer colorectal, pulmonar, pancreatic, esofagian, gastric, cervical, ovarian, cancer de sân, vezica urinară, precum și alte tipuri de cancer [14-15]. Deocamdată nu s-a stabilit natura exactă a efectului acidului folic asupra carcinogenezei, dar se presupune că folatul ar putea influența dezvoltarea cancerului prin rolul său în metabolismul “unui singur atom de carbon” și efectele ulterioare asupra replicării ADN-ului și diviziunii celulare.

Dovezile indică, de asemenea, că folatul ar putea juca un rol dublu în inițierea și progresia cancerului [16]. Cu alte cuvinte, folatul ar putea suprima anumite tipuri de cancer în stadiile incipiente, în timp ce doze mari de acid folic administrate in prezența unor leziuni preneoplazice ar putea promova apariția și progresia cancerului [2].

În general, dovezile de până în prezent indică faptul că aportul adecvat de folat dietetic poate reduce riscul pentru anumite forme de cancer. Cu toate acestea, efectele acidului folic suplimentar asupra riscului de cancer sunt neclare, în special în rândul persoanelor cu antecedente de adenoame colorectale sau alte forme de cancer.

Din aceste motive, este necesară extinderea si aprofundarea studiilor pentru a înțelege pe deplin modul în care folatul dietetic și suplimentele cu acid folic afectează riscul de cancer, precum și dacă efectele lor diferă in functie de calendarul de expunere [2].

Bolile cardiovasculare și accidentul vascular cerebral

Nivelele serice mari de homocisteină sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare. Folatul și alte vitamine B sunt implicate în metabolismul homocisteinei. In momentul actual este investigată ipoteza conform căreia acești micronutrienți reduc riscul de boli cardiovasculare prin scăderea nivelului de homocisteină serică [16].

În general, dovezile disponibile sugerează că suplimentarea cu acid folic singur sau în combinație cu alte vitamine B reduce riscul de accident vascular cerebral, în special la populațiile cu un status deficitar de acid folic, dar nu afectează alte obiective cardiovasculare [2].

Demența senilă, funcția cognitivă și boala Alzheimer

Majoritatea studiilor observaționale efectuate până în prezent au arătat asocieri pozitive între nivelurile serice crescute de homocisteină și incidența atât a bolii Alzheimer, cât și a demenței senile [17,18]. Se presupune că homocisteina in exces ar putea avea un efect negativ asupra creierului prin numeroase mecanisme. Acestea includ: ischemia cerebrovasculară care duce la moartea celulelor neuronale, activarea kinazelor tau care duc la formarea ghemurilor neurofibrilare (in care predomină proteinele tau) și inhibarea reacțiilor de metilare [104]. Anumite studii observaționale au constatat, de asemenea, corelații între concentrațiile serice scăzute de acid folic și o scădere a funcției cognitive, cu cresterea riscului de demență și boală Alzheimer [19].

În ciuda acestor dovezi, cele mai multe studii clinice nu au arătat că prin suplimentarea cu acid folic ar putea fi afectată funcția cognitivă, dezvoltarea demenței senile sau a boalii Alzheimer, chiar dacă in urma suplimentarii are loc o scadere a nivelurilor de homocisteina. In continuare, sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a înțelege mai bine efectele suplimentarii cu acid folic asupra funcției cognitive și declinului ognitive [2].

Depresia

In unele studii, statusul deficitar de acid folic a fost corelat cu depresia și răspunsul slab la antidepresive. Mecanismele implicate in aceste procese sunt neclare, dar ar putea fi legate de rolul acidului folic în reacțiile de metilare la nivelul creierului, sinteza neurotransmițătorilor și metabolismul homocisteinei. Cu toate acestea, factorii secundari legați de depresie, cum sunt obiceiurile alimentare nesănătoase și alcoolismul ar putea contribui, de asemenea, la asocierea observată dintre nivelul scăzut de acidu folic și depresie [20].

Conform orientărilor British Association for Psychopharmacology [21] și Canadian Network for Mood and Anxiety Treatments [22], suplimentarea cu 5-metil-THF ar putea fi eficientă ca adjuvant la tratamentul cu SSRI (Selective Serotonin Reuptake Inhibitor), recomandat in tulburările depresive.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin asocierea dintre statusul acidului folic și depresie. Deși cateva dovezi sugerează că suplimentarea cu anumite forme și doze de acid folic ar putea constitui un tratament adjuvant util pentru tulburările depresive, sunt necesare mai multe studii a confirma aceste constatări. În plus, multe dintre dozele de acid folic utilizate în studiile de depresie depășesc limentele maxime admise, administrarea lor fiind necesară doar sub supraveghere medicală.

Defectele de tub neural

Defectele de tub neural (Neural Tube Defects – NTDs) se pot amnifesta prin malformații ale coloanei vertebrale (spina bifida), ale craniului sau la nivelul creierului (anencefalie). Acestea sunt cele mai frecvente malformații congenitale majore ale sistemului nervos central și rezultă din eșecul tubului neural de a se închide la capătul superior sau inferior în zilele 21-28 după concepție. Rata de prevalență a acestor boli în Statele Unite este de 5,5-6,5 la 10.000 nașteri.

Datorită rolului său în sinteza ADN-ului și a altor componente celulare, folatul este deosebit de important în timpul fazelor de creștere celulară rapidă. Deși mecanismul nu a fost pe deplin stabilit, in urma studiilor clinice s-a arătat că prin aportul periconceptional adecvat de acid folic poate fi prevenită o proporție substanțială a defectelor de tub neural [23].

Riscurile asociate excesului de acid folic

Cantități mari de acid folic pot corecta anemia megaloblastică, dar nu și leziunile neurologice care pot rezulta din deficitul de vitamina B12. Prin urmare, se considera că aportul crescut de suplimente de acid folic ar putea „masca” deficienta de vitamina B12 până la nivelul in care consecințele sale neurologice devin ireversibile. Exista ingrijorari in ce priveste potențialul unor cantități mari de acid folic de a precipita sau exacerba anemia și simptomele cognitive asociate deficienței de vitamina B12.

De asemenea, au fost exprimate preocupări cu privire la faptul că aportul crescut de acid folic ar putea accelera progresia leziunilor preneoplazice, crescând riscul de cancer colorectal și, eventual, al altor tipuri de cancer la anumite persoane. În plus, aportul preconcentional de acid folic in doze zilnice de 1.000 mcg sau mai mari, a fost asociat cu scoruri mai mici ale mai multor teste de dezvoltare cognitivă la copii cu vârste cuprinse între 4-5 ani decât la copiii ale caror mame care au luat 400-999 mcg.

Aportul de acid folic care depășesc capacitatea organismului de a-l reduce la THF coduce la cresterea nivelelor serice de acid folic nemetabolizat, corelată cu reducerea numarului si a activitatii celulelor natural killer (Nk) si afectarea sistemul imunitar.

S-a emis si ipoteza că acidul folic nemetabolizat ar putea fi legat de tulburări cognitive în rândul adulților în vârstă. Aceste potențiale consecințe negative asupra sănătății nu sunt bine înțelese și justifică continuarea cercetărilor [24-26].

Interacțiuni ale acidului folic cu medicamentele

Suplimente de folate pot interacționa cu mai multe medicamente. Câteva exemple sunt prezentate mai jos.

Metotrexatul

Metotrexatul, medicament utilizat in tratamentul cancerului și a bolilor autoimune, este un antagonist al acidului folic. Pacienții oncologici care urmeaza tratament cu metotrexat ar trebui să consulte medicul oncolog înainte de a-si administra suplimente cu acid folic, datorita potentialului de interactiune al acestora cu efectele metotrexatului. Cu toate acestea, suplimentele cu acid folic ar putea reduce efectele secundare gastro-intestinale ale metotrexatului recomandat in artrita reumatoida sau psoriazis [27-28].

Medicamentele antiepileptice

Medicamentele antiepileptice, cum sunt fenitoina, carbamazepina, și valproatul sunt utilizate in tratamentul epilepsiei, bolilor psihice sau a altor afecțiuni medicale. Aceste medicamente pot reduce nivelurile serice de acid folic [29]. În plus, suplimentele cu acid folic ar putea reduce nivelele serice ale acestor medicamente, motiv pentru care, la prescrierea lor, medicii trebuie sa aibă in vedere acest potential de interacțiune [30].

Sulfasalazina

Sulfasalazina este un medicament utilizat în principal pentru tratamentul colitei ulcerative. Acest compus inhibă absorbția intestinală a acidului folic, putand induce deficit de acid folic. Pacienții aflați sub tratament cu sulfasalazină trebuie să consulte medicul curant in legătură cu cresterea aportului de acid folic alimentar, sau administrarea unui supliment de acid folic [31].

Folatul și alimentația sănătoasă


Conform ultimelor orientări dietetice pentru americani (2015-2020) Dietary Guidelines for Americans: Nevoile nutriționale ar trebui să fie îndeplinite în primul rând din alimente. … Alimentele în forme nutritiv-dense conțin vitamine și minerale esențiale și, de asemenea, fibre dietetice și alți compuși naturali care pot avea efecte pozitive asupra sănătății. În unele cazuri, alimentele fortificate și suplimentele alimentare pot fi utile în furnizarea de unul sau mai mulți nutrienți care altfel ar fi consumate în cantități mai mici decat cele recomandate.”

Bibliografie: