Reducerea hipertensiunii arteriale cu extract din suc de sfeclă roșie – este subiectul unui articol recent aparut in Journal of Nutrition (septembrie, 2020).

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială (HTA) este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral, boală cardiacă ischemică, boală renală cronică și neurodegenerare, fiind un factor major care contribuie la dizabilitate și mortalitate premature. În anul 2010, la nivel mondial, 28,5% dintre adulții care trăiau în țări cu venituri ridicate și 31,5% în țările cu venituri mici și medii erau înregistrați cu hipertensiune arterială.

In Romania, Studiul SEPHAR III (2016) a relevat o prevalență a hipertensiunii arteriale de 45,1% în rândul populaţiei adulte. Raportat la populația României, înseamnă că în 2016, un estimat de circa 7,4 milioane de persoane aveau hipertensiune arterială [1].

Simptome HTA

Hipertensiunea arterială (HTA) este o condiție cronică, asociată în general cu puține simptome sau chiar cu o absența lor. Există o presupunere greșită că persoanele cu hipertensiune arterială au întotdeauna anumite simptome, deoarece majoritatea pacienților hipertensivi nu prezintă nici un fel de simptome. Când simptomele apar, de obicei tensiunea arterială atinge valori foarte ridicate, fiind considerată o urgență medicală. Simptomele incluse pe lista hipertensiunii arteriale sunt: dureri de cap, amețeală, hemoragii nazale, palpitații [1].

Factori de risc pentru HTA

Factorii de risc pentru hipertensiunea arterială pot fi clasificați în două mari categorii: factori de risc care nu pot fi modificați și factori de risc modifiabili. Din prima categorie fac parte: vârsta, rasa și ereditatea. Factorii de risc modifiabili sunt factori care țin de comportament și stilul de viață. În această categorie se încadrează comportamentul alimentar nesănătos, fumatul, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, obezitatea [1].

Clasificarea tensiunii arteriale

Clasificarea tensiunii arteriale (TA), similară pentru adulţii din toate grupele de vârstă şi necesar a fi utilizată în mod unitar şi în ţara noastră [1]:

  • TA optimă: <120 mmHg TAS şi <80 mmHg TAD;
  • TA normală: 120-129 mmHg TAS şi/sau 80-84 mmHg TAD;
  • TA înalt normală: 130-139 mmHg TAS şi/sau 85-89 mmHg TAD;
  • HTA gradul 1: 140-159 mmHg TAS şi/sau 90-99 mmHg TAD;
  • HTA gradul 2: 160-179 mmHg TAS şi/sau 100-109 mmHg TAD;
  • HTA gradul 3: ≥180 mmHg TAS şi/sau ≥110 mmHg TAD;
  • HTA sistolică izolată: ≥140 mmHg TAs şi <90 mmHg TAD.

Recomandări pentru managementul HTA

Controlul HTA este departe de a fi satisfăcător, iar în Europa HTA rămâne principala cauză controlabilă a bolilor cardiovasculare şi a mortalităţii globale. Din acest motiv, precum şi în urma dovezilor noi acumulate, Societatea Europeană de Cardiologie împreună cu Societatea Europeană de Hipertensiune au elaborat şi publicat la sfârşitul lunii august 2018 ghidul actualizat ESC/ESH: „ESC/ESH Guidelines for the management of arterial hypertension” [2].

De asemenea, anul acesta a avut loc o actualizare a recomandarilor managementului HTA, de catre Societatea Internationala de Hipertensiune (International Society of Hypertension -ISH, 2020) [3].

Intervențiile nutriționale in controlul HTA

Intervențiile nutriționale ar putea juca un rol important în controlul HTA. Pacientii cu hipertensiune pot fi receptivi la consumul unor alimente cu compusi bioactive, sau chiar anumite suplimente alimentare cu rol de scadere a tensiunii arteriale, datorită riscului redus de efecte secundare. Din aceasta privinta, s-au stabilit două dintre punctele de interes dietetic care oferă promisiune în acest: nitratul anorganic și acidul folic (folatul).

Literatura existentă sugerează utilitatea potențială a extractelor de sfeclă roșie și a acidului folic în controlul hipertensiunii arteriale și al funcției endoteliale.

Nitrații dietetici

Nitrații servesc ca substrat in sinteza oxidului nitric (NO). Ei se găsesc în cantități mari în legumele cu frunze verzi și sfecla roșie. In ultimul deceniu, nitratii au devenit subiect de interes datorita potentialului lor antihipertensiv [4].

Acidul folic (folatul)

Folatul a atras, de asemenea, atenția ca potențial agent dietetic de reducere a tensiunii arteriale. S-a demonstrat că acidul folic îmbunătățește funcția endotelială și reduce tensiunea arterială. Aceste efecte sunt susținute de imbunatațirea activitații NO-sintetazei, reducerea stresului oxidativ și de reducerea nivelului homocisteinei. Având în vedere că nitrații dietetici și acidul folic acționează prin mecanisme diferite, se consideră ca prin administrarea lor impreună s-ar obține efecte cumulative sau sinergice asupra tensiunii arteriale [4].

Din acest punct de vedere, incurajarea consumului de alimente bogate in nitrati si folati ar putea contribui la controlul tensiunii arteriale.

Studiu: Use of beetroot juice extract for hypertension treatment in low- and middle-income countries

Siervo și colegii săi au realizat un studiu pentru a verifica ipoteza impactului anumitor factori alimentari in controlul HTA. Rezultatele au fost publicate în numărul din septembrie 2020 al revistei The Journal of Nutrition.

Studiul – placebo, dublu orb, randomizat, a înrolat persoane de vârstă mijlocie și mai în vârstă (n=47) din Tanzania, pentru o perioada de 60 de zile. Subiectii s-au impartit in 3 grupe, cu interventii diferite:

  1. Suc de sfeclă roșie cu cantitate mare de nitrat (~ 400 mg) combinat cu 5 mg acid folic;
  2. Suc de sfeclă roșie cu cantitate mare de nitrat și placebo;
  3. Suc de sfeclă roșie fără nitrați și placebo.

S-au efectuat determinări clinice ale tensiunii arteriale la momentul inițial, precum și în zilele 30 și 60. Probele de plasmă și salivă prelevate de la subiecti au indicat faptul că tratamentul a fost respectat intr-o proporție mai mare de 90%.

Rezultate

Tensiunea arterială sistolică a fost redusă la maxim în urma tratamentului cu sucul de sfeclă roșie cu conținut ridicat de nitrați. Efectul acestuia asupra HTA fost mai mare decât în cazul sucului de sfeclă roșie cu conținut ridicat de nitrați, asociat cu acid folic. 

Tensiunile arteriale diastolice au fost reduse doar prin tratamentul cu suc de sfeclă roșie cu continut ridicat in nitrați. 

Autorii au concluzionat că sucul de sfeclă roșie cu conținut ridicat de nitrați poate servi ca terapie pentru reducerea hipertensiunii arteriale. Se sugerează in continuare că sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a evalua oportunitatea de a gestiona HTA (reducerea hipertensiunii arteriale) cu ajutorul acestor mijloace dietetice [4].

Rețete cu sfeclă roșie

Câteva rețete cu sfeclă roșie care, alături de tratamentele instituite de medicul specialist, ar putea fi utile in reducerea hipertensiunii arteriale:

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

  1. INSP.GOV.RO. Ziua Internațională a hipertensiunii arteriale 17 mai 2019. Analiza de situatie. Accesat 10.11.2020. 
  2. ESC/ESH Guidelines for the management of arterial hypertension, The Task Force for the management of arterial hypertension of the European Society of Cardiology (ESC) and the European Society of Hypertension (ESH) European Heart Journal (2018) 39, 3021–3104.
  3. Unger T, Borghi C, Charchar F, et al. 2020 International Society of Hypertension global hypertension practice guidelines. J Hypertens. 2020 Jun;38(6):982-1004.
  4. Hoffman DJ. Use of beetroot juice extract for hypertension treatment in low- and middle-income countries.  Journal of Nutrition, Volume 150, Issue 9, 1 September 2020, Pages 2233–2234.