Dermatita atopica este o afectiune inflamatorie a pielii, insotita de senzatie intensa de prurit (mancarime). Ea are o evolutie cronica. Cele mai multe cazuri de dermatita atopica (pana la 85%), apar incepand cu primul an de viata, pana la varsta de 5 ani . Dermatita atopica tinde sa se vindece pana la varsta adulta, persistand doar la 1-3% dintre adulti.

Se estimeaza ca aproximativ 20% dintre copii sunt afectati de dermatita atopica, procentul acestora fiind in crestere, mai ales in tarile dezvoltate [1,2].

Factorii implicati in aparitia dermatitei atopice pot fi:

  • Alimentari: laptele de vaca, oua, alune, arahide, soia, peste, fructe de mare, cacao, etc.;
  • Alergeni din aer: polenul, acarienii, praful de casa;
  • Infectiosi: Pytirosporum ovale, Staphylococcus aureus;
  • Factori de contact: parfumuri, detergenti, sapunuri dure, agenti de curatare care contin alcool, substante astringente (care usuca pielea);
  • Imbracamintea din lana si materiale sintetice;
  • Temperaturile extreme;
  • Stresul emotional [1,2]

Simptome

Cel mai important simptom al dermatitei atopice este pruritul. Acesta declanseaza un cerc vicios, conducand prin scarpinare la o hiperreactivitate a pielii cu scaderea sensibilitatii la stimuli, care va conduce din nou la aparitia senzatiei de mancarime.

Un semn clinic foarte important il constituie pielea uscata.

Dermatita atopica se manifesta clinic in 3 etape, in functie de varsta:

  • Intre 1-2 luni si 2 ani se manifesta faza infantila a dermatitei, caracterizata prin leziuni papuloveziculoase si zone zemuinde, situate la nivelul capului (obraji), gatului, trunchiului sau pe brate;
  • Intre 4 si 10 ani – dermatita copilariei – leziunile sunt mai putin umede si sunt localizate mai ales la pliurile coatelor, genunchilor sau gatului;
  • La adolescenti si adulti leziunile sunt uscate si se situeaza la pliurile coatelor si genunchilor sau in jurul ochilor [2].

Localizarile leziunilor din dermatita atopica in functie de varsta [9]

Posibile complicatii

In evolutia dermatitei atopice pot sa apara frecvent complicatii, de cele mai multe ori cutanate. Acestea se datoreaza unor infectii bacteriene, virale sau fungice, aparute pe fondul unei sensibilitati crescute ale pielii, caracteristice acestei boli.

Regimurie alimentare neadecvate pot determina stagnarea din crestere a copiilor.

Dermatita atopica poate avea un impact negativ asupra dezvoltarii emotionale a copilului, atat datorita simptomelor suparatoare ale acesteia (senzatia de prurit, privarea de somn, etc) dar si a privarii de alimente care pot contribui la mentinerea si agravarea dermatitei [2].

Tratament

Tramentul dermatitei atopice vizeaza:

  • Evitarea factorilor care declanseaza si mentin inflamatia pielii si pruritul. Acestia pot fi: diversi alergeni, din aer sau alimentari, detergenti, parfumuri, haine, etc.;
  • Controlul pruritului: acesta se poate realiza prin administrarea de antihistaminice intern sau prin aplicarea de produce locale antipruriginoase – la recomandare medicala;
  • Reducerea inflamatiei – corticosteroizi (Ex. Locoid, Advantan), sau compusi imunomodulatoare (Protopic, Elidel);
  • Controlul anxietatii;
  • Refacerea integritatii pielii:
    • Prin administrarea de produse care contin vitamine din clasa B, vitaminele A, D, E, C, biotina, magneziu, zinc sau sulf;
    • Pot fi eficiente baile caldute in tarate, cu efect calmant asupra pielii si de refacere a barierei naturale a acesteia;
    • Este necesar ca pe parcursul zilei, pielea afectata sa fie acoperita de un strat de unguent (galbenele, Cicaderma, Cicatrizin) care sa mentina umiditatea pielii si sa grabeasca vindecarea prin scaderea inflamatiei locale. Atentie la zonele expuse la soare: aceste unguente pot produce reactii de fotosensibilizare! [2].

Rolul alimentatiei in dermatita atopica

In situatia in care se face legatura directa intre anumite tipuri de alimente si aparitia sau exacerbarea manifestarilor din dermatita, se recurge la evitarea acestora din alimentatie, pe o perioada limitata de timp. Aceste alimente se vor inlocui cu altele, cu proprietati asemanatoare, urmand sa fie reintroduse treptat in alimentatie. Este bine ca acest lucru, mai ales in cazul copiilor mici, sa se desfasoare la indrumarea si sub supravegherea unui medic sau nutritionist acreditat.

Intoleranta la laptele de vaca

Spre exemplu, intoleranta la laptele de vaca este una dintre cele mai raspandite cauze de dermatita atopica, mai ales in randul copiilor. Daca se confirma aceasta intoleranta, se va inlocui laptele de vaca si se va avea in vedere faptul ca in perioadele de acutizare a bolii si alte alimente pot contribui la exacerbarea simptomelor: soia, alune, ciocolata, oua, fructe de mare, rosii, capsune, etc. Reintroducerea acestora in alimentatie se va face treptat (Ex. un aliment pe saptamana), dupa disparitia simptomelor [3,4].

Produsele din magazine sunt de cele mai multe ori conditionate cu ajutorul aditivilor alimentari (corectori de gust, miros, culoare sau substante conservante). S-a observat ca urmatorii aditivi alimentari sunt incriminati in aparitia si exacerbarea manifestarilor din dermatitele atopice:

  • Tartrazina (E102);
  • Benzoatul de sodiu (E211);
  • Bisulfitul de sodiu (E223);
  • Glutamatul de sodiu (E621).

Cateva recomandari in ce priveste alimentatia [2-5]

Consumati alimente proaspete

Nu se consuma alimentele prelucrate, semipreparate sau conservate: carnatii, salamurile, pateurile, muraturile. Atentie la alimentele condimentate!

Asigurati-va ca primiti suficiente grasimi in alimentatie

  • Se evita consumul grasimilor trans sau hidrogenate (margarinele), dar si alimentele care sunt preparate cu acestea (produse de patiserie si cofetarie), chips-uri, pizza.
  • Se consuma de preferinta grasimi vegetale (uleiul extravirgin de masline) sau grasimea/uleiul de peste, bogate in acizi grasi omega-3.
  • Pentru persoanele care nu au alergii/intolerante la nuci, seminte si alune: surse vegetale de acizi grasi omega-3 por fi: semintele de in, de chia, sau canepa, dar si nucile (normale, Caju, Macadamia). Acestea se introduc in alimentatie dupa incetarea fazei acute a bolii.
  • Suplimentarea acizilor grasi omega-3 in alimentatia femeii insarcinate precum si a celei care alapteaza, determina scaderea incidentei dermatitei atopice la nou-nascuti [7].

Beti suficienta apa in timpul zilei

  • Pentru a mentine un nivel corespunzator de hidratare a pielii se recomanda consumul a unei cantitati de aproximativ 35 ml de apa/kilogram corp/zi.
  • Evitati sucurile din comert datorita aditivilor alimentari care pot priva organismul de minerale esentiale!

Consumati zilnic cantitati insemnate de legume si fructe proaspete, de preferinta biologice

  • 500 de grame de legume zilnic, sub forma de salate, dar si piureuri sau supe.
  • 3 portii de fructe pe zi (o portie = un mar, o para, 2-3 prune, o ceasca de struguri sau fructe de padure, etc). Se evita urmatoarele fructe, care pot accentua manifestarile dermatitei: citricele, bananele, ciresele, piersicile si ananasul.

Asigurati-va aportul necesar de proteine din alimentatie, pentru refacerea structurii pielii

Proteinele necesare organismului pot proveni din: leguminoase (fasole, mazare, linte, naut), cereale si pseudocereale – in lipsa alergiilor sau intolerantelor – vezi intoleranta la gluten/boala celiaca, cu atentionari la produsele din grau, orz, ovaz si secara, carne, peste, fructe de mare, lactate si oua, care, la randul lor pot agrava manifestarile din dermatita atopica.

In perioada de acutizare a bolii se evita produsele din soia, care pot accentua starea de boala!!

Alimentatia trebuie sa fie bogata in vitamine din grupul B

Vitaminele din grupul B contribuie la refacerea integritatii epiteliilor. Alimente ce contin vitamine B: seminte, leguminoase (linte, fasole neagra), oua, pestele gras, quinoa, legume cu frunze verzi (se recomanda varza si varza si andivele si nu spanacul, datorita continutului acestuia in amine biogene), varza de Bruxelles, broccoli si sparanghel.

Alimentatia zilnica trebuie sa acopere necesarul de zinc

Zincul este o substanta minerala cu rol important in tratarea refacerea structurii pielii.

Alimente care contin zinc: leguminoasele, nuci, alune si seminte (atentie la ultimele 3 exemple, pot agrava manifestarile din faza acuta a bolii!).

Se asigura prin alimentatie aportul necesar de vitamina A si D, implicate in refacerea epiteliala

Cea mai mare cantitate de vitamina A se regaseste in produse animale, in special in ficat, produse lactate (atentie la laptele de vaca!), peste si galbenusul de ou. Cu toate acestea, organismul uman este capabil sa sintetizeze vitamina A din alimentele vegetale care contin compusi carotenoidici, precursori ai vitaminei A. Beta-carotenul, precursor de vitamina A se regaseste in: morcovi, rosii, ardei gras rosu, salata verde, cartofi dulci, broccoli, varza, conopida, oregano, fasole verde, spanac, mazare, papaya, prune, caise, patrunjel, etc.

Vitamina D se regaseste in mod natural in doar cateva alimente, reprezentate in mare parte de grasimi animale (in cea mai mare parte marine: somon, macro, uleiul de ficat de cod, ton sau sardine. Suplimentarea vitaminei D (prin suplimente alimentare), poate determina o scadere semnificativa a manifestarilor din dermatita atopica.

Deoarece vitaminele A si D sunt liposolubile (uleioase), ele sunt asimilate mult mai bine si in cantitati optime daca sunt insotite de uleiuri, fiind recomandate cele presate la rece, nerafinate (masline, in, canepa) [6].

Dioxidul de siliciu ajuta la refacerea structurii pielii

Dioxidul de siliciu se gaseste in mei, ovaz sau urzici. Urzicile contin si ele amine biogene (histamina) care determina accentuarea starii de boala!

Cel putin in perioada acuta a bolii, consumati zilnic afine

Fructele de afin contin antocianidine, substante antioxidante din clasa flavonoidelor. Acestea protejeaza organismul de radicali liberi si intervin in procesul de formare a prostaglandinelor, substante responsabile de reactiile inflamatorii.

Consumul zilnic a cel putin o ceasca de afine pe zi asigura organismului o scadere a starii inflamatorii, beneficiind in acelasi timp si de efectul de anihilare a radicalilor liberi.

Aveti in vedere posibile dezechilibre ale florei intestinale

Dezechilibrele florei bacteriene intestinale cresc riscul aparitiei dermatitelor atopice la copii. Din acest motiv s-a incercat imbogatirea formulelor de lapte praf cu probiotice la copiii care nu sunt alaptati la san.

Uneori s-a dovedit utila suplimentarea cu probiotice, in incercarea de a tine sub control dermatita atopica.

Alergiile si intolerantele alimentare

Depistarea alergiilor si intolerantelor alimentare face parte din incercarea de a tine sub control menifestarile din dermatita atopica.

Organismul poate prezenta reactii de intoleranta la anumite alimente care, confirmate in urma testelor de intoleranta, pot fi retrase pentru o perioada din alimentatie si reintroduse treptat.  Aceasta actiune se impune mai ales in fazele acute grave ale bolii, in care privarea de alimente care declanseaza si intretin dermatita poate sa tina sub control manifestarile neplacute ale bolii [3].

Alimente cu potential alergen

Concluzii

Dermatita atopica este o boala complexa care trebuie abordata:

  • Din interior – tinand cont de factorii declansatori ai bolii, dar si de alimentatia sau suplimentele alimentare care ajuta la tratarea simptomelor acesteia;
  • Din exterior – scopul fiind reducerea inflamatiei si refacerea structurii pielii si mucoaselor, dar si diminuarea pruritului.

In dermatita atopica se folosesc:

  • Produse dermatocosmetice, concepute special pentru astfel de probleme. Acestea trebuie sa fie cat mai „curate”, lipsite de parfumuri, detergenti, parabeni sau alte substante care pot intretine starea de boala;
  • Medicamente orale sau locale specifice, doar la recomandare medicala;
  • Suplimente alimentare (complexe vitaminice sau asociate cu minerale), doar la sfatul medicului sau farmacistului;
  • Dietele restrictive din dermatitele atopice, doar sub supravegherea unui dietetician sau medic nutritionist!

Autor: Letitia Mates

Update articol: 07.06.2020

Bibliografie:

  1. American Academy of Dermatology. Atopic dermatitis. [Internet] [Cited: 07.06.2020].
  2. Mayo Clinic. Atopic dermatitis (eczema). [Internet] [March 06, 2018; Cited: June 07,2020].
  3. Kwon J, Kim J, Cho S, Noh G, Lee SS., Characterization of food allergies in patients with atopic dermatitis. Nutr Res Pract. 2013 Apr;7(2):115-21.
  4. Kim J, Kwon J, Noh G, Lee SS., The effects of elimination diet on nutritional status in subjects with atopic dermatitis. Nutr Res Pract. 2013 Dec;7(6):488-94.
  5. Pourpak Z, Farhoudi A, Mahmoudi M et al, The role of cow milk allergy in increasing the severity of atopic dermatitis. Immunol Invest. 2004 Feb;33(1):69-79.
  6. Amestejani M, Salehi BS, [..], Behzadi AH. Vitamin D supplementation in the treatment of atopic dermatitis: a clinical trial study. J Drugs Dermatol 2012; 11(3):327-30.
  7. Furuhjelm C, Warstedt K, [..], Duchén K. Allergic disease in infants up to 2 years of age in relation to plasma omega-3 fatty acids and maternal fish oil supplementation in pregnancy and lactation. Pediatr Allergy Immunol 2011; 22(5):505-14.
  8. Abrahamsson TR, Jakobsson HE, [..], Jenmalm MC. Low diversity of the gut microbiota in infants with atopic eczema. J Allergy Clin Immunol 2011; 129(2):434-40, 440.e1-2.
  9. Pine Belt Dermatiology. The Many Forms of Atopic Dermatitis & A Treatment Plan For It. [Internet] [Accesed 07.06.2020].