Supraponderea și obezitatea sunt definite ca acumulări anormale sau excesive de grăsime ale organismului, care pot afecta starea de sănătate. Acesti termeni se refera la greutati corporale mai mari decat cea considerata “normala” pentru o persoana sanatoasa, in raport cu inaltimea sa. Pentru a clasifica excesul de greutate și obezitatea la adulți se utilizeaza in mod obișnuit Indicele de masă corporală (IMC) [1].

Preobezitatea și obezitatea sunt probleme importante de sănătate publică care au nevoie de o strategie comună, ce include promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase și a unui stil de viață mai activ, precum și tratament și îngrijiri corespunzătoare [1].

Supraponderea se datorează, în general, surplusului de țesutul adipos din organism. Cu toate acestea, exista situatii in care excesul de greutate poate fi atribuit masei musculare suplimentare (spre exemplu in cazul sportivilor, in care masa musculara este mai bine reprezentata) masei osoase, sau excesului de apa (edeme, ascita, etc). Persoanele diagnosticate cu obezitate, au, de obicei, exces de grasime corporala [2].

Prevalenta supraponderii si a obezitatii

Conform OMS, in secolul actual obezitatea are o prevalență egală sau chiar mai mare in raport cu malnutriția și bolile infecțioase. Se considera ca în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, în 2025 peste 50% din populația lumii va fi obeză. Prin urmare, obezitatea este o boală cronică, cu o prevalență foarte mare, care afectează atat bărbați, cat și femei, de toate rasele și vârstele.

Incepand din anul 1980, prevalența obezitatii s-a triplat în multe țări din Regiunea Europeană a OMS , iar numărul persoanelor afectate continuă să crească într-un ritm alarmant. În plus față de provocarea diferitelor dizabilități fizice și a problemelor psihologice, excesul de greutate crește drastic riscul unei persoane de a dezvolta o serie de boli netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul zaharat. In Regiunea Europeană, unul din trei copii de 11 ani este obez și 60% dintre copiii cu supragreutate înainte de pubertate vor fi adulți tineri obezi.

Conform OMS, în anul 2016, prevalența supragreutății la persoanele peste 18 ani în România a fost de 57,7%, la ambele sexe. În anul 2016 România a avut o prevalenţă a obezităţii la adulții de ambe sexe între 20 – 29,9 % [1].

Metode de evaluare a supraponderii si obezitatii

Indicele de masa corporala (IMC) – este definit ca greutatea unei persoane în kilograme împărțită la pătratul înălțimii sale în metri (kg / m2). Pentru adulți, OMS definește excesul de greutate și obezitatea după cum urmează:

  • Supraponderea – IMC mai mare sau egal cu 25;
  • Obezitatea – IMC mai mare sau egal cu 30.

Cu cât valoarea IMC-ului este mai mare, cu atât creste riscul problemelor de sănătate cauzate de excesul de greutate și obezitate [1].

Evaluarea IMC-ului este o metoda ce poate fi utilizata atat pentru barbati cat si pentru femei, cu varste cuprinse intre 18 si 65 ani. In schimb, aceasta nu este o metoda de incadrare a greutatii la copii, femei insarcinate, persoane cu masa musculara mare (sportivi) si varstnici. Nu poate fi folosita nici pentru stabilirea procentului de grasime corporala, a masei musculare sau osoase.

65% of Iranian population overweight, obese - Tehran Times
Valori IMC

Evaluarea dimensiunii taliei – este o metoda importantă in evaluarea cu precadere a obezitatii abdominale, reprezentata de masurarea circumferintei taliei. Grasimea abdominala si viscerala este considerata a fi responsabila de foarte multe probleme de sanatate (in special cardiovasculare), intr-o masura mai mare chiar decat cea localizata in alte zone ale corpului. Se considera ca se afla la risc cardiovascular:

  • Femeile cu o dimensiune a taliei mai mare sau egala cu 88 cm;
  • Bărbații cu o dimensiune taliei mai mare sau egala cu 102 cm.

Acumularea in exces a grasimii in zona abdominala reprezinta un factor de risc important pentru anumite probleme de sănătate, chiar dacă greutatea corporala este in limite normale. De aceea, se considera ca persoanele care au forma corpului androida (sub forma de mar), sunt mai susceptibile de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare sau anumite tipuri de cancer, fata de persoanele cu aceeasi greutate, la care forma corpului este de tip ginoid (sub formă de pară) [2].

Pentru persoanele supraponderale si obeze, dobandirea unei greutati corporale sanatoase si mentinerea ei reprezinta de cele mai multe ori o provocare pe termen lung. Menținerea greutății sănătoase, sau cel putin grija de a nu câștiga mai mult în greutate (in cazul persoanelor supraponderale) poate avea un rol major in scaderea riscului de a dezvolta anumite probleme de sănătate.

Factori  care contribuie la aparitia supraponderii si obezitatii

Obezitatea apare de obicei sub influenta unor anumiti facori de risc, dintre care se pot enumera:

  • Genetica – genele pot afecta cantitatea de grăsime depozitată în organism, precum si zonele in care aceasta este distribuită. Genetica poate juca, de asemenea, un rol în eficiența transformării alimentelor în energie și modul în care organismul consuma caloriile în timpul exercițiilor fizice.
  • Stilul de viață al familiei – s-a observat ca obezitatea tinde apară în familii. Dacă unul sau ambii părinți sunt obezi, riscul de a avea copii supraponderali sau obezi este mai mare, nu neaparat din cauza factorilor genetici, ci mai mai degraba ca rezultat al obiceiurilor alimentare si celor de practicare a activitatii fizice în cadrul familiei.
  • Inactivitatea – sedentarismul determină acumularea caloriilor provenite din alimentație, sub formă de grăsime. Exista insa si anumite probleme medicale, cum este spre exemplu artrita, care sunt insotite de scăderea activității, contribuind la creșterea în greutate.
  • Dieta nesănătoasă – o dietă foarte bogată caloric, care contine puține fructe și legume, dar bogată în alimente fast-food și băuturi hipercalorice, cu porții supradimensionate, contribuie de asemenea la creșterea în greutate.
  • Probleme medicale – la anumite persoane, obezitatea poate avea cauze medicale, cum sunt spre exemplu sindromul Prader-Willi sau sindromul Cushing. Artrita, prin reducerea activității fizice, poate determina creșterea în greutate.
  • Anumite medicamentepot determina creștere în greutate dacă pacientul nu compensează efectul lor prin dietă sau activitate fizica. Acestea includ unele antidepresive, anticonvulsivante, antipsihotice, medicamente pentru diabet, steroizi și beta-blocante.
  • Probleme sociale și economice – menținerea unei greutăți corporale normale este dificilă in lipsa unor conditii pentru desfășurarea activităților fizice. De asemenea, se poate lua in calcul atat lipsa informatiilor in ce priveste modalitățile sănătoase de gătit, cat si situatiile financiare care nu permit oricui sa aiba acces la alimente sanatoase.  În plus, se considera ca persoanele în compania cărora se află pacienții le pot influența greutatea, crescand probabilitatea de a acumula greutate în exces in cazul in care prietenii sau rudele acestora sunt obezi.
  • Vârsta – obezitatea poate apărea la orice vârstă, chiar și la copiii mici. Pe măsură ce se înaintează în vârstă, modificările hormonale și un stil de viață mai puțin activ cresc riscul de obezitate. În plus, masa musculară tinde să scadă odată cu vârsta, ceea ce duce la o scădere a ratei metabolice, cu posibilitatea de a acumula tesut gras in exces daca necesarul caloric nu este adaptat corespunzator.
  • Sarcina – pe parcursul sarcinii, femeia crește în greutate. La anumite femei, scaderea in greutate dupa sarcina poate fi foarte dificila, putand conduce in timp la dezvoltarea obezității.
  • Renunțarea la fumat – este adesea asociată cu creșterea în greutate, ajungându-se uneori la gradul de obezitate. Pe termen lung, renunțarea la fumat reprezintă un beneficiu foarte mare pentru sănătate, motiv pentru care cei care doresc acest lucru, isi pot asuma o supravegrere atenta a greutatii corporale pe parcursul catorva luni, sau sa apeleze la ajutor de specialitate.
  • Microbiomul – echilibrul bacteriilor intestinale poate fi afectat de alimentele consumate (cantitati mari de zahar, carne in cantitati mari, produse fast-food, lipsa vegetalelor, a fibrelor alimentare, etc), contribuind la creșterea în greutate sau dificultati la scaderea in greutate.
  • Lipsa somnului – s-a observat ca atat lipsa cat si excesul de somn pot provoca modificări ale hormonilor care cresc apetitul. Creșterea apetitului determina consumul în exces a unor alimente hipercalorice și hiperglucidice, ceea ce va contribui in timp la creșterea în greutate [3].

In consecinta, obezitatea este o problemă serioasă de sănătate publică deoarece crește riscul unor boli cronice, cum sunt bolile cardiovasculare, diabetul zaharat tip 2, hipertensiunea arterială, bolile coronariene sau anumite forme de cancer etc. În unele cazuri pot aparea chiar și probleme psihologice. Acestea ar trebui sa fie motive suficient de puternice pentru fiecare dintre noi de a incerca sa ne pastram greutatea corporala in limite cat mai sanatoase, iar in cazul in care se intampla ca acestea sa fie depasite, ajungand la suprapondere sau chiar la obezitate, sa recurgem la metode cat mai sigure de scadere in greutate.

Cele mai multe persoane supraponderale sau obeze prezinta unul sau mai mulți factori care le cresc riscul de boli cardiovasculare. Din aceste motive, este necesara scaderea in greutate la persoanele care prezinta:

  • Diabet;
  • Prediabet;
  • Hipertensiune arteriala;
  • Dislipidemie – niveluri crescute de LDL- colesterol, niveluri scăzute de HDL- colesterol, sau un nivel crescut de trigliceride;
  • Dimensiuni mari ale circumferintelor taliei – pentru bărbați, mai mare de 102 cm, iar pentru femei, mai mare de 88 cm.

Programele de scadere in greutate trebuie sa fie individualizate, sa tina cont de toate aspectele care privesc persoana in cauza (greutate actuala, boli asociate, posibile alergii sau intolerante alimentare, starea de sanatate, conditia fizica, conditii sociale, etc), motiv pentru care trebuie initiate si sustinute doar de personal calificat in acest domeniu (medici, dieteticieni, nutritionisti).

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

  1. Europeanobesityday.eu. Ziua europeană împotriva obezității (ZEIO) 18 mai 2019. [Internet] [2019, accesat: 29.04.2020]. La adresa: http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/05/02-Analiza-de-situatie-ZEIO-2019-FINAL-APR.pdf
  2. NIH. Definition & Facts for Adult Overweight & Obesity. [Internet] [February 2018, Cited: 29.04.2020]. La adresa: https://www.niddk.nih.gov/health-information/weight-management/adult-overweight-obesity/definition-facts.  
  3. MayoClinic. Obesity. [Internet] [Feb. 2020, Cited: 29.04.2020]. La adresa: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/obesity/symptoms-causes/syc-20375742