Majoritatea pacientilor oncologici recurg la administrarea de suplimente alimentare cu intentia de a imbunatati rezultatele terapiei standard, de a reduce reactiile adverse ale acesteia sau de a ajuta la tratarea bolii. In functie de tipul de malignitate si de sexul pacientilor, se considera ca 30%–90% din ei isi suplimenteaza dieta cu agenti antioxidanti si micronutrienti imunomodulatori, de cele mai multe ori fara sa instiinteze medicul curant.

Suplimentele la care recurg cel mai des pacientii oncologici contin de obicei compusi antioxidanti, antiinflamatori si anticatabolici, precum si alte tipuri de compusi, cum sunt spre exemplu vitamina D sau extracte din ginseng, guarana, vasc, ghimbir sau aloe vera.

Antioxidanţii în tratamentul oncologic

Mai multe studii clinice randomizate au demonstrat că administrarea antioxidanților în timpul tratamentului chimioterapic pot scădea eficacitatea tratamentului [1,2].

Antioxidanții sunt compuși organici sau anorganici, naturali sau de sintetiza, care au capacitatea de a preveni, întârzia sau eradica stresul oxidativ al unei molecule [3,4].

Antioxidanţi naturalilicopen, resveratrol, acid ascorbic, a-tocoferol, capsaicina, curcumina, usturoi și quercetina. [5-7].

Antioxidanţi sinteticibutil hidroxitoluen (BHT), butil hidroxianisol (BHA) și 6-etoxi-1,2-dihidro-2,2,4-trimetilchinolin. Rezultatele studiilor preclinice si clinice arata ca antioxidanții sintetici nu oferă o protecție adecvată împotriva stresului oxidativ [8].

Studiile epidemiologice sugerează că o dietă bogată în antioxidanți precum flavonoide, carotenoizi, tocoferoli, vitamina C, polizaharide, aminoacizi și derivații lor, are rol de protectie împotriva afecțiunilor degenerative. Cu toate acestea, administrarea suplimentelor alimentare ce contin compusi antioxidanti nu este recomandata pe parcursul tratamentelor oncologice, fiind necesare studii suplimentare pentru elucidarea mecanismelor de actiune si a potentialului lor de interactiune cu anumiti compusi chimioterapeutici! [9,10].

Produse anti-catabolice și antiinflamatoare utilizate în cancer

La pacienții oncologici, inflamația sistemică inhibă utilizarea nutrienților și promovează catabolismul, conducand la degradarea masei musculare. O alimentație adecvata din punct de vedere caloric și proteic nu reuşeşte să reducă inflamația sistemică. Din acest motiv, strategiile nutriționale actualizate sugerează necesitatea administrarii la pacientii oncologici a unor produse cu compuşi anti-catabolici și antiinflamatori. Dintre acestia s-au propus spre utilizare: aminoacizii esentiali, arginina, acetil-L carnitina, glutamina si uleiul de peste.

Aminoacizi esențiali (EAA) sau dozele mari de leucină – s-a observat ca administrarea unor suplimente nutriţionale orale ce conţin aceşti compuşi poate îmbunătăți sinteza proteinelor musculare, chiar și in context inflamator, deși rezultatele studiilor nu au fost suficient de elocvente [11].

Arginina și nucleotidele sunt compusi cu potential de susținere a imunității, utilizati in formulele de nutriţie enterală la pacienții care au suferit intervenţii chirurgicale și radiologice. La administrarea  formulelor enterale imunomodulatoare la pacienții oncologici supuși unor intervenții chirurgicale, s-au observat ameliorări ale răspunsului imunitar și reducerea infecțiilor postoperatorii [12,13].

Acetil-L-carnitina este un supliment alimentar utilizat de pacienții oncologici pentru ameliorarea stării de oboseală. Deoarece s-a observat ca acetil-L-carnitina este eficienta în prevenirea și tratarea neuropatiei diabetice, se recomanda pacientilor oncologici in contextul neuropatiei periferice induse de chimioterapie. Acetil-L-carnitina este produsă în țesutul muscular și ficat, regasindu-se si in anumite alimente, cum sunt spre exemplu carnea, carne de pasăre, pește și unele produse lactate [12].

Glutamina a fost utilizată ca supliment oral pentru tratamentul cașexiei la pacienţii oncologici aflati în stadiu avansat de boala, sau pentru tratamentul efectelor secundare ale chimioterapiei. Cercetari recente sugerează ca glutamina ar avea rol în creșterea și dezvoltarea celulelor tumorale. Sunt necesare studii suplimentare pentru a rezolva aceste ambiguitati si pentru a stabili cu exactitate ce rol poate avea glutamina in tratamentul casexiei la pacientii oncologici. Surse alimentare de glutamină sunt considerate: carnea de vită, porc sau pui, peștele, ouăle, laptele, produsele lactate, grâul si varza [13].

Uleiul de pește este considerat o foarte valoroasa sursă de acizi grași omega-3, fiind recomandat în prezent pentru stimularea apetitului, cresterea densităţii calorice alimentare, creşterea masei musculare şi a greutăţii corporale la pacienții cu cancer in stadiu avansat, cu risc de malnutriție. Mecanismul prin care uleiul de peste poate scadea inflamatia sistemica corelata cu caşexia din cancer nu este inca pe deplin elucidat. S-au observat insa reduceri ale progresiei tumorale la asocierea uleiului de peste (2g/zi) cu tratamentul chimioterapic la pacienți cu cancer colorectal avansat [14].

In concluzie, meta-analizele unor trialuri controlate, randomizate au arătat că paciențiilor cu intervenții chirurgicale majore (inclusiv pentru cancer) li s-au redus ratele complicațiilor infecțioase și perioada de spitalizare la administrarea unui suport nutriţional cu componente ce îmbunătăţesc răspunsul imun, faţă de alimentaţia izocalorică, izonitrogenă standard [15]. Deşi rezultatele acestor studii sunt promiţătoare, sunt necesare investigatii suplimentare care să furnizeze rezultate semnificative din punct de vedere clinic.

Alte suplimente utilizate in cancer

Aloe vera – gelul de Aloe vera se obtine din frunzele suculente ale plantei perene, Aloe vera (Liliaceae). De obicei se utilizeaza sub forma de aplicatii locale, ca gel, cremă sau loţiuni, însă se poate administra şi oral. În oncologie este utilizat pentru vindecarea rănilor chirurgicale, precum si pentru prevenirea sau tratarea dermatitei induse de radiații [16].

Ghimbirul – rizomul plantei Zingiber officianale, este utilizat atat ca ingredient in bucatarie, cat si plantă medicinală (recomandat pentru dureri gastrice, greaţă, diaree). La pacienţii cu cancer se utilizează ca adjuvant în chimioterapie pentru tratarea efectelor secundare ale acesteia, cum sunt greata sau voma. Nu se recomandă perioperator sau la pacienţii cu tulburări de coagulare [17].

Ginsengul –  se utilizează două tipuri comune de ginseng: asiatic (Panax ginseng) și american ginseng (Panax quinquefolius). În cancer, este utilizat pentru înlăturarea stării de oboseală. Dintre efecte secundare se pot enumera: dureri de cap, sensibilitate a sânilor, menstruaţii neregulate, stare de neliniște, creşterea ritmului cardiac, hipoglicemie, reacții alergice și probleme gastrointestinale [16].

Guarana – supliment din Paullinia cupana, ce conţine cafeină, teobromină, teofilină, taninuri, saponine, catechine, epicatechine, proantocianidine, precum şi alţi compuşi în concentrații minore. În oncologie este utilizată pentru reducerea stării de oboseală [13].

Vâscul – este o plantă parazită din familia Santalacea. Există trei tipuri principale de vâsc: vâsc european (Viscum album), coreean (Viscum album var. coloratum) și american (Phoradendron leucarpum). Se utilizează în forme injectabile în terapia cancerului, ca imunostimulent si antineoplazic [18].

Soia  – (Glycine max) este o plantă de cultură din familia
Fabaceae (leguminoase). Boabele de soia joacă un rol important în industria alimentară, datorita compozitiei lor speciale ( 39 % proteine, 17 % lipide). Datorită conţinutului ridicat în izoflavone, soia se utilizează în oncologie pentru ameliorarea simptomelor climaterice (cancerele hormon dependente) [16].

Vitamina D – în adiţie față de rolul său recunoscut în sănătatea musculo-scheletala, studiile efectuate în ultimul deceniu  au sugerat o asociere între concentrațiile serice scăzute de 25-hidroxivitamina D (25 (OH) D) cu o serie de afecțiuni non-scheletale, printre care cancerul, hipertensiunea arterială, diabetul, declinul cognitiv asociat vârstei, boala Parkinson, scleroza multiplă sau artrita [19].

În prezent, majoritatea țărilor din Europa își stabilesc propriile recomandări privind necesarul de nutrienţi. În situaţia vitaminei D, acestea se bazează de obicei pe asigurarea unor niveluri serice adecvate pentru susținerea sănătății osoase (de regula intre 400-600 mcg/zi) și nu iau în considerare potentialul sau de preventie in anumite boli cronice (cancer, diabetul sau boli autoimune), deoarece nu se cunosc inca toate aspectele implicarii vitaminei D in aceste patologii [20].

Mecanismele prin care se considera ca vitamina D reduce riscul de cancer și contribuie la cresterea supraviețuirii in randul bolnavilor cu cancer includ efectele asupra diferențierii, proliferării și apoptozei celulare. S-a observat ca actioneaza prin reducerea procesului de angiogeneza peritumorala şi metastazare. Responsabilă de aceste actiuni este forma activă a vitaminei, 1,25 dihidroxivitamina D (calcitriolul), prin reglarea expresiei anumitor gene [21].

Vitamina D mediază acțiunea sa biologică prin receptorul vitaminei D (VDR). Se presupune ca anumite polimorfisme VDR ar avea un rol crucial în aparitia mai multor tipuri de cancer prin afectarea metabolismului vitaminei D şi a răspunsului celular la vitamina D. In momentul actual, cateva studii epidemiologice corelează aceste polimorfisme cu anumite cancere de sân, prostată sau colorectale [22].

Avertisment!

Nu asociati suplimente alimentare pe parcursul tratamentelor oncologice (chimioterapie, radioterapie, sau orice alta terapie alopata) fara sa va anuntati medicul si echipa medicala care va supravegheaza deoarece, pe langa faptul ca eficienta multora dintre ele nu a fost inca dovedita, ar putea interactiona cu tratamentele standard, inducand efecte adverse grave sau scaderea eficacitatii tratamentului!

Nu intrerupeti niciodata tratamentele prescrise de medic la sfatul niciunui „intelept” care considera ca suplimentele alimentare, dietele „minune”, sau orice fel de terapie neconventionala va poate vindeca de cancer. Pana in acest moment nu exista informatii ca ar exista asa ceva!

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

  1. Ashay J, Atul J, Teenu S, Bhupinder S et al. Administration of antioxidants în cancer: debate of the decade. Drug Discov Today. 2018 Apr;23(4):763-770.
  2. Poljsak B, Šuput D, Milisav I. Achieving the balance between Q6 ROS and antioxidants: when to use the synthetic antioxidants. Oxid. Med. Cell. Longev. 2013, 956792, P.11.
  3. Jain A. et al. Nano-constructed carriers loaded with antioxidant: boon for cardiovascular system. Curr. Pharm. Des. 21, 4456–4464.
  4. Weseler A.R., Bast A. Oxidative stress and vascular function: implications for pharmacologic treatments. Curr. Hypertens. Rep. 2010; 12, 154–161.
  5. Jain A. et al. Fabrication and functional attributes of lipidic nanoconstructs of lycopene: an innovative endeavour for enhanced cytotoxicity in MCF-7 breast cancer cells. Colloids Surf. B 2017; 152, 482–491.
  6. Jain A.K. et al. Co-encapsulation of tamoxifen and quercetin in polymeric nanoparticles: implications on oral bioavailability, antitumor efficacy, and druginduced toxicity. Mol. Pharm. 2013; 10, 3459–3474.
  7. El-Chaghaby G.A. et al. Evaluation of the antioxidant and antibacterial properties of various solvents extracts of Annona squamosa L. leaves. Arab. J. Chem. 2014; 7, 227–233.
  8. Poljsak B. et al. Achieving the balance between ROS and antioxidants: when to use the synthetic antioxidants. Oxid. Med. Cell. Longev. 2013, 956792.
  9. Pokorný J. Are natural antioxidants better and safer than synthetic antioxidants? Eur. J. Lipid Sci. Technol. 2017; 109, 629–642
  10. Swarnakar N.K. et al. Effect of co-administration of CoQ10-loaded nanoparticles on the efficacy and cardiotoxicity of doxorubicin-loaded nanoparticles. RSC Adv.2013; 3, 14671.
  11. Engelen M.P., A.M. Safar, T. Bartter, F. Koeman, N.E. Deutz. High anabolic potential of essential amino acid mixtures in advanced nonsmall cell lung cancer. Ann Oncol, 26 (9) (2015), pp. 1960-1966
  12. Manzanares C, Martín FJ, Amo SM, Casanova RD. A randomized controlled trial of preoperative oral immunonutrition in patients undergoing surgery for colorectal cancer: hospital stay and health care costs. Cir Cir. 2017 Sep – Oct;85(5):393-400.
  13. Qiang H, Hang L, Shui SY. The curative effect of early use of enteral immunonutrition in postoperative gastric cancer: a meta-analysis. Minerva Gastroenterol Dietol. 2017 Sep;63(3):285-292.
  14. Camargo Cde Q, Mocellin MC, Pastore Silva Jde A, Fabre ME, Nunes EA, Trindade EB. Fish oil supplementation during chemotherapy increases posterior time to tumor progression in colorectal cancer. Nutr Cancer. 2016;68(1):70-6.
  15. Marimuthu K, Varadhan KK, Ljungqvist O, Lobo DN. A meta-analysis of the effect of combinations of immune modulating nutrients on outcome in patients undergoing major open gastrointestinal surgery. Ann Surg. 2012 Jun;255(6):1060-8.
  16. ***Integrative Medicine: About Herbs, Botanicals and Other Products. Memorial Sloan Kettering Cancer Center.[Internet]. 2016 [Citat 12 iunie 2018]. La adresa:  https://www.mskcc.org/cancer-care/diagnosis-treatment/symptom-management/integrative-medicine/herbs.
  17. Cohen MR. The New Chinese Medicine Handbook: An Innovative Guide to Integrating Eastern Wisdom with Western Practice for Modern Healing. Beverly, MA: Fairwinds Press; 2015.
  18. Horneber MA, Bueschel G, Huber R, Linde K, Rostock M. Mistletoe therapy in oncology. Cochrane Database Syst Rev. 2008;2:CD003297.
  19. Autier P, Boniol M, Pizot C, et al. Vitamin D status and ill health: a systematic review. The Lancet. Diabetes & Endocrinology. 2014;2:76–89.
  20. Grant W. A Review of the Evidence Supporting the Vitamin D-Cancer Prevention Hypothesis in 2017. Anticancer Research February 2018 vol. 38 no. 2 1121-1136.
  21. Health Council of the Netherlands. 2012. Evaluation of dietary reference values for vitamin D. The Hague: Health Council of the Netherlands, publication no. 2012/15E.
  22. Rai V, Abdo J, Agrawal S, Agrawal DK. Vitamin D Receptor Polymorphism and Cancer: An Update. Anticancer Research August 2017 vol. 37 no. 8, 3991-4003.