Importanta nutritiei si activitatii fizice in cancer

Importanta dietei, nutritiei si activitatii fizice in cancer este evaluata in mod continuu in cadrul unor programe vaste de cercetare, din care face parte si proiectul Diet, Nutrition, Physical Activity and Cancer: a Global Perspective (2018).

The Continuous Update Project (CUP)

Importanta dietei, nutritiei si activitatii fizice in cancer este evidentiata in mod continuu prin intermediul unor programe de cercetare, desfasurate la nivel mondial.

Proiectul de actualizare continuă The Continuous Update Project (CUP) este un program în curs de desfășurare, care se ocupa cu analiza cercetarii globale a modului în care dieta, nutriția și activitatea fizică afectează riscul de cancer și supraviețuirea pacientului oncologic. La nivel mondial, acesta reprezinta o resursă științifică de încredere, care furnizeaza informatii in legatura cu orientările și politicile actuale privind modalitatile de preventie și supraviețuire in cancer.

Al treilea raport al acestui proiect, Diet, Nutrition, Physical Activity and Cancer: a Global Perspective, elaborat în 2018, a avut ca obiectiv evaluarea cercetărilor efectuate in ultimul deceniu, bazate pe identificarea modalităţilor de prevenţie a cancerului precum şi legăturile dintre dietă, nutriție, activitate fizică și cancer. Rezultatele acestui studiu s-au concretizat in asocierea celor mai comune forme de cancer cu probabilitatea unor factori de a influenta cresterea sau scaderea riscului pentru un anumit tip studiat [1].

Cele mai cunoscute tipuri de cancer şi factorii care pot influenţa evoluţia acestora (adaptat după WCRF) [1]

Tipul de cancerFactori si influenta acestora asupra riscului de cancer
 Care cresc riscul Care scad risculCare ar putea creşte riscul

Care ar putea sa scada riscul

Cancerul de vezică urinarăApa potabilă contaminata cu arsen Cresterea consumului de legume și fructe;

Cresterea consumului de ceai

Cancerul de san (pre menopauza) Consumul de băuturi alcoolice; Statura înaltă; Greutatea mare la naştere. Efectuarea de exercitii fizice; Supraponderea sau obezitatea la adulţii tineri (cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani); Supraponderea sau obezitatea la adulţii la vârsta adultă înainte de menopauză; Alăptarea.  Consumul de legume non-amidonoase; 

Alimentele ce conţin carotenoide; Consumul de produse lactate; Dietele bogate în calciu; Activitatea fizică.

Cancerul de san (post menopauza) Supraponderea sau obezitatea pe tot parcursul maturităţii;
Creșterea în greutate la vârsta adultă;
Statura înaltă;
Consumul băuturilor alcoolice.
Activitatea fizică; Alăptarea; Supraponderea sau obezitatea la adulţii tineri (cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani). Consumul de legume non-amidonoase – pentru cancerul de sân;
Alimentele ce conţin de carotenoide;
Consumul de alimente bogate în calciu.
Cancerul cervical  Supraponderea sau obezitatea. 
Cancerul colorectal Consumul de carne roşie;
Consumul de carne procesată;
Consumul de băuturi alcoolice; Supraponderea sau obezitatea; Statura înaltă.
Activitatea fizică; Consumul de cereale integrale;
Consumul de alimente care conțin fibre dietetice;
Consumul de produse lactate;
Administrarea de suplimente cu calciu.
Consumul redus de legume; Consumul redus de fructe;
Consumul de alimente care conțin fier  hemic.
Consumul de alimente care conțin vitamina C;
Consumul de peșteVitamina D;
Consumul de suplimente multivitaminice.

 

Cancerul pulmonarApa potabilă contaminata cu arsen;
La actualii şi foştii fumători care consumă suplimente alimentare cu beta-caroten în doze mari.
 Consumul de carne roșie, carne procesată și băuturi alcoolice.La fumătorii care consumă legume, fructe; Consumul de alimente care conțin retinol, beta-caroten sau carotenoizi; La fumători, consumul de alimente ce conțin vitamina C;
La persoanele care nu au fumat niciodată, care consumă alimente ce conțin izoflavone; Activitatea fizică.
Cancerul ovarian Statura înaltă;

Supraponderea sau obezitatea

  Alăptarea
Cancerul pancreaticSupraponderea sau obezitatea;
Statura înaltă.
 Consumul de carne roșie;
Consumul de carne procesată;
Consumul de alimente care conțin acizi grași saturați;
Consumul de băuturi alcoolice;
Consumul de alimente și băuturi care conțin fructoză.
 
Cancerul de prostatăExcesul de greutate sau obezitatea;
Talia înalta;
Consumul de beta-caroten (în dietă sau ca suplimente) este puțin probabil să aibă un efect substanțial asupra riscului de cancer de prostată.
 Consumul crescut de produse lactate;
Dietele bogate în calciu;
Conc. plasmatică mică de alfa-tocoferol;
Conc. plasmatice scăzute de seleniu.
Cancerul de pieleApa potabilă contaminată cu arsen; Statura înaltă;
Beta-carotenul (ca suplimente cu doze mari) nu are efect substanțial asupra riscului de cancer non-melanom.
 Consumul de băuturi alcoolice pentru melanomul malign și  carcinomul bazocelular;
Talia înalta;
Greutatea mare la naștere. 
Consumul de cafea pentru melanom la femei si pentru carcinomul bazocelular la bărbați și femei
Cancerul gastric Consumul de băuturi alcoolice;
Consumul de alimente conservate cu sare; Supraponderea si obezitatea.
 Consumul de carne sau pește la grătar; Consumul de carne procesată;
Consumul scăzut de fructe.
Consumul de citrice 

Strategiile nutriţionale pentru pacienţii oncologici

Importanta dietei, nutritiei si activitatii fizice in cancer se reflecta in strategiile nutriţionale pentru pacienţii oncologici.

Recomandarile Ghidului ESPEN 2017, in ce priveste strategiile de abordare a pacientului oncologic constau în:

  • Urmărirea stării nutriționale a fiecărui pacient, încă de la iniţierea tratamentului oncologic;
  • Identificarea cât mai precoce a semnelor sau simptomelor anorexiei, cașexiei și sarcopeniei;
  • Măsurarea cu atenție a masei musculare cu ajutorul tehnologiilor imagistice (tomografie computerizată) pentru depistarea precoce a malnutriției / sarcopeniei;
  • Utilizarea biomarkerilor specifici pentru evaluarea severităţii cancerului, corelaţi inflamației sistemice (de exemplu CRP și albumina);
  • Utilizarea calorimetriei indirecte pentru a estimarea necesarului energetic de repaus (REE – resting energy expenditure) pentru a personaliza necesarul energetic şi cel proteic;
  • Utilizarea suportului nutriţional şi metabolic ca parte vitală a tratamentului oncologic; unele strategii noi se dovedesc promițătoare în scăderea inflamației și restabilirea masei corporale slabe;
  • Evaluarea funcției fizice pentru monitorizarea şi ghidarea reabilitării fizice [2].

Modalităţile de abordare nutriţională a pacienţilor se individualizează în funcţie de: istoricul medical, pofta de mâncare, tipul şi stadiul de cancer, precum şi de răspunsul specific al fiecăruia la tratamentul oncologic. Unii pacienți pot experimenta o evolutie a bolii prin trecerea de la precasexie la cașexie, până la cașexia refractară la tratament, într-o perioadă foarte scurtă. Cașexia poate fi redusă sau atenuată prin intervenţii nutriţionale care să răspundă nevoilor specifice pacienţilor în diferite stadii ale bolii [2].

Nevoile nutriționale ale pacientului oncologic

Inițierea tratamentului nutrițional eficient al pacientului oncologic depinde de estimarea cheltuielilor totale de energie (TEE – total energy expenditure), reprezentată de suma cheltuielilor energetice de repaus (REE) şi a celor asociate activității fizice (AF).

Utilizarea formulelor standard pentru calcularea necesarului energie poate fi inexactă datorită modificărilor catabolice și diferențelelor metabolice care pot surveni intre tipurile de cancer. REE tinde să fie crescută la pacienții cu stadii avansate de cancer, aceştia confruntându-se cu o creștere a stării de oboseală și scăderea activităţii şi forţei fizice, care limitează REE. Din acest motiv, calorimetria indirectă este recomandată ca fiind cea mai corectă modalitate de estimare a REE, putând fi luată în considerare pentru toţi pacienţii cu cancer.

La pacienții cu malnutriţie protein calorică gravă, alimentarea se iniţiază treptat, pe parcursul câtorva zile, monitorizându-se cu atenție nivelul fosfaţilor și al electroliților, pentru evitarea sindromului de realimentare [3].

Consilierea și suportul nutrițional în cancer

Consilierea nutrițională

Este metoda cea mai indicată şi cel mai des utilizată pentru gestionarea pacienților oncologici, cu un tract gastrointestinal funcțional [4]. Un nutriţionist–dietitian poate oferi consiliere individualizată pe baza estimării REE al pacientului, a stilului de viață, starii de boală, consumului curent și preferinţele alimentare. Consilierea trebuie să ţină cont de prezența și severitatea anumitor simptome, cum ar fi anorexia, greața, disfagia, balonarea, crampele abdominale, diareea sau constipația.

Suportul nutrițional oral

Include alimente normale sau fortificate (prin mese sau gustări) și suplimente nutriționale orale (ONS) destinate corectării deficiențelor nutriționale atunci când pacienții prezintă risc nutrițional. S-a observat ca prin utilizarea ONS s-au obţinut îmbunătățiri ale rezultatelor nutriționale: creșterea în greutate, creșterea IMC-ului și îmbunatăţirea scorurilor testului validat de evaluare a nutriției (Patient-generated subjective global assessment, PG-SGA) [5].

Studiile sunt limitate și rămân încă neconcludente în ceea ce privește eficacitatea administrării strategiilor nutriţionale orale pentru gestionarea pierderii în greutate la pacienții oncologici. Limitările sunt atribuite spectrului larg de alterări fiziopatologice din cancer, care necesită individualizarea strategiilor nutriţionale în funcţie de deficienţele gastrointestinale sau reglarea componetelor metabolice asociate caşexiei.

Importanta dietei, nutritiei si activitatii fizice in cancer este un aspect aflat in continua evaluare si monitorizare la nivel global, avandu-se in vedere strategii nutritionale menite atat sa previna cancerul, dar si sa contribuie la tratamentul acestuia.

Autor: Letitia Mates

Bibliografie

  1. ***Diet, Nutrition, Physical Activity and Cancer: a Global Perspective. [Internet]. 2018 [Citat 13 februarie 2019]. La adresa: https://www.wcrf.org/dietandcancer/contents.
  2. Arendsab V. Baracosc H. Bertzab F. Bozzettid P.C. et al. ESPEN expert group recommendations for action against cancer-related malnutrition. Clin Nutr. 2017 Oct;36(5):1187-1196.
  3. Stanga Z, Brunner A, Leuenberger M, Grimble RF et al. Nutrition in clinical practice-the refeeding syndrome: illustrative cases and guidelines for prevention and treatment. Eur J Clin Nutr 2008;62(6):687e94
  4. Guinan EM, Doyle SL, O’Neill L, Dunne MR, Foley EK, O’Sullivan J, et al. Effects of a multimodal rehabilitation programme on inflammation and oxidative stress in oesophageal cancer survivors: the ReStOre feasibility study. Support Care Cancer 2017;25(3):749e56.
  5. Lee JL, Leong LP, Lim SL. Nutrition intervention approaches to reduce malnutrition in oncology patients: a systematic review. Support Care Cancer 2016;24(1):469e80.