Proiectul de actualizare continuă The Continuous Update Project (CUP) este un program în curs de desfășurare, care se ocupa cu analiza cercetarii globale a modului în care dieta, nutriția și activitatea fizică afectează riscul de cancer și supraviețuirea pacientului oncologic. La nivel mondial, acesta reprezinta o resursă științifică de încredere, care furnizeaza informatii in legatura cu orientările și politicile actuale privind modalitatile de preventie și supraviețuire in cancer.

Al treilea raport al acestui proiect, Diet, Nutrition, Physical Activity and Cancer: a Global Perspective, elaborat în 2018, a avut ca obiectiv evaluarea cercetărilor efectuate in ultimul deceniu, bazate pe identificarea modalităţilor de prevenţie a cancerului precum şi legăturile dintre dietă, nutriție, activitate fizică și cancer. Rezultatele acestui studiu s-au concretizat in asocierea celor mai comune forme de cancer cu probabilitatea unor factori de a influenta cresterea sau scaderea riscului pentru un anumit tip studiat [1].

Tabel: Cele mai cunoscute tipuri de cancer şi factorii care pot influenţa evoluţia acestora (adaptat după WCRF) [1]

Tipul de cancer

Tipuri de factori si influenta acestora asupra riscului de cancer

 

 

Care cresc riscul

Care scad riscul Care ar putea creşte riscul

Care ar putea sa scada riscul

Cancerul de vezică urinară Apa potabilă contaminata cu arsen Cresterea consumului de legume și fructe

Cresterea consumului de ceai

Cancerul de sân

(pre menopauza)

Consumul de băuturi alcoolice

Statura înaltă

Greutatea mare la naştere.

Efectuarea de exercitii fizice

Supraponderea sau obezitatea la adulţii tineri (cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani)

Supraponderea sau obezitatea la adulţii la vârsta adultă înainte de menopauză

Alăptarea.

Consumul de legume non-amidonoase 

Alimentele ce conţin carotenoide

Consumul de produse lactate

Dietele bogate în calciu

Activitatea fizică

Cancerul de sân

(post menopauza)

Supraponderea sau obezitatea pe tot parcursul maturităţii

Creșterea în greutate la vârsta adultă

Statura înaltă

Consumul băuturilor alcoolice

Activitatea fizică

Alăptarea

Supraponderea sau obezitatea la adulţii tineri (cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani)

Consumul de legume non-amidonoase – pentru cancerul de sân

Alimentele ce conţin de carotenoide

Consumul de alimente bogate în calciu

Cancerul cervical Supraponderea sau obezitatea.
Cancerul colorectal Consumul de carne roşie

Consumul de carne procesată

Consumul de băuturi alcoolice

Supraponderea sau obezitatea

Statura înaltă

Activitatea fizică

Consumul de cereale integrale

Consumul de alimente care conțin fibre dietetice

Consumul de produse lactate

Administrarea de suplimente cu calciu.

Consumul redus de legume

Consumul redus de fructe

Consumul de alimente care conțin fier  heminic

Consumul de alimente care conțin vitamina C

Consumul de pește

Vitamina D

Consumul de suplimente multivitaminice

 

Cancerul pulmonar Apa potabilă contaminata cu arsen

La actualii şi foştii fumători care consumă suplimente alimentare cu beta-caroten în doze mari.

Consumul de carne roșie, carne procesată și băuturi alcoolice. La fumătorii care consumă legume și fructe

Consumul de alimente care conțin retinol, beta-caroten sau carotenoizi

La fumători, consumul de alimente ce conțin vitamina C

La persoanele care nu au fumat niciodată, care consumă alimente ce conțin izoflavone

Activitatea fizică

Cancerul ovarian Statura înaltă

Supraponderea sau obezitatea

Alăptarea
Cancerul pancreatic Supraponderea sau obezitatea

Statura înaltă.

Consumul de carne roșie

Consumul de carne procesată

Consumul de alimente care conțin acizi grași saturați

Consumul de băuturi alcoolice

Consumul de alimente și băuturi care conțin fructoză.

Cancerul de prostată Excesul de greutate sau obezitatea

Talia înalta

Consumul de beta-caroten (în dietă sau ca suplimente) este puțin probabil să aibă un efect substanțial asupra riscului de cancer de prostată.

Consumul crescut de produse lactate

Dietele bogate în calciu

Conc. plasmatică mică de alfa-tocoferol

Conc. plasmatice scăzute de seleniu.

Cancerul de piele Apa potabilă contaminată cu arsen

Statura înaltă

Beta-carotenul (ca suplimente cu doze mari) nu are efect substanțial asupra riscului de cancer non-melanom.

Consumul de băuturi alcoolice pentru melanomul malign și  carcinomul bazocelular

Talia înalta

Greutatea mare la naștere 

Consumul de cafea pentru melanom la femei si pentru carcinomul bazocelular la bărbați și femei
Cancerul gastric Consumul de băuturi alcoolice

Consumul de alimente conservate cu sare

Supraponderea sau obezitatea

Consumul de carne sau pește la grătar

Consumul de carne procesată

Consumul scăzut de fructe.

Consumul de citrice 

 

Strategiile nutriţionale pentru pacienţii oncologici

Recomandarile Ghidului ESPEN 2017, in ce priveste strategiile de abordare a pacientului oncologic constau în:

  • Urmărirea stării nutriționale a fiecărui pacient, încă de la iniţierea tratamentului oncologic;
  • Identificarea cât mai precoce a semnelor sau simptomelor anorexiei, cașexiei și sarcopeniei;
  • Măsurarea cu atenție a masei musculare cu ajutorul tehnologiilor imagistice (tomografie computerizată) pentru depistarea precoce a malnutriției / sarcopeniei;
  • Utilizarea biomarkerilor specifici pentru evaluarea severităţii cancerului, corelaţi inflamației sistemice (de exemplu CRP și albumina);
  • Utilizarea calorimetriei indirecte pentru a estimarea necesarului energetic de repaus (REE – resting energy expenditure) pentru a personaliza necesarul energetic şi cel proteic;
  • Utilizarea suportului nutriţional şi metabolic ca parte vitală a tratamentului oncologic; unele strategii noi se dovedesc promițătoare în scăderea inflamației și restabilirea masei corporale slabe;
  • Evaluarea funcției fizice pentru monitorizarea şi ghidarea reabilitării fizice [2].

Modalităţile de abordare nutriţională a pacienţilor se individualizează în funcţie de: istoricul medical, pofta de mâncare, tipul şi stadiul de cancer, precum şi de răspunsul specific al fiecăruia la tratamentul oncologic. Unii pacienți pot experimenta o evolutie a bolii prin trecerea de la precasexie la cașexie, până la cașexia refractară la tratament, într-o perioadă foarte scurtă. Cașexia poate fi redusă sau atenuată prin intervenţii nutriţionale care să răspundă nevoilor specifice pacienţilor în diferite stadii ale bolii [2].

Nevoile nutriționale ale pacientului oncologic

Inițierea tratamentului nutrițional eficient al pacientului oncologic depinde de estimarea cheltuielilor totale de energie (TEE – total energy expenditure), reprezentată de suma cheltuielilor energetice de repaus (REE) şi a celor asociate activității fizice (AF).

Utilizarea formulelor standard pentru calcularea necesarului energie poate fi inexactă datorită modificărilor catabolice și diferențelelor metabolice care pot surveni intre tipurile de cancer. REE tinde să fie crescută la pacienții cu stadii avansate de cancer, aceştia confruntându-se cu o creștere a stării de oboseală și scăderea activităţii şi forţei fizice, care limitează REE. Din acest motiv, calorimetria indirectă este recomandată ca fiind cea mai corectă modalitate de estimare a REE, putând fi luată în considerare pentru toţi pacienţii cu cancer.

La pacienții cu malnutriţie protein calorică gravă, alimentarea se iniţiază treptat, pe parcursul câtorva zile, monitorizându-se cu atenție nivelul fosfaţilor și al electroliților, pentru evitarea sindromului de realimentare [3].

Consilierea și suportul nutrițional în cancer

Consilierea nutrițională este metoda cea mai indicată şi cel mai des utilizată pentru gestionarea pacienților oncologici, cu un tract gastrointestinal funcțional [4]. Un nutriţionist–dietitian poate oferi consiliere individualizată pe baza estimării REE al pacientului, a stilului de viață, starii de boală, consumului curent și preferinţele alimentare. Consilierea trebuie să ţină cont de prezența și severitatea anumitor simptome, cum ar fi anorexia, greața, disfagia, balonarea, crampele abdominale, diareea sau constipația.

Suportul nutrițional oral include alimente normale sau fortificate (prin mese sau gustări) și suplimente nutriționale orale (ONS) destinate corectării deficiențelor nutriționale atunci când pacienții prezintă risc nutrițional. S-a observat ca prin utilizarea ONS s-au obţinut îmbunătățiri ale rezultatelor nutriționale: creșterea în greutate, creșterea IMC-ului și îmbunatăţirea scorurilor testului validat de evaluare a nutriției (Patient-generated subjective global assessment, PG-SGA) [5].

Studiile sunt limitate și rămân încă neconcludente în ceea ce privește eficacitatea administrării strategiilor nutriţionale orale pentru gestionarea pierderii în greutate la pacienții oncologici. Limitările sunt atribuite spectrului larg de alterări fiziopatologice din cancer, care necesită individualizarea strategiilor nutriţionale în funcţie de deficienţele gastrointestinale sau reglarea componetelor metabolice asociate caşexiei.

Autor: Letitia Mates

 

 

Bibliografie

  1. ***Diet, Nutrition, Physical Activity and Cancer: a Global Perspective. [Internet]. 2018 [Citat 13 februarie 2019]. La adresa: https://www.wcrf.org/dietandcancer/contents.
  2. Arendsab V. Baracosc H. Bertzab F. Bozzettid P.C. et al. ESPEN expert group recommendations for action against cancer-related malnutrition. Clin Nutr. 2017 Oct;36(5):1187-1196.
  3. Stanga Z, Brunner A, Leuenberger M, Grimble RF et al. Nutrition in clinical practice-the refeeding syndrome: illustrative cases and guidelines for prevention and treatment. Eur J Clin Nutr 2008;62(6):687e94
  4. Guinan EM, Doyle SL, O’Neill L, Dunne MR, Foley EK, O’Sullivan J, et al. Effects of a multimodal rehabilitation programme on inflammation and oxidative stress in oesophageal cancer survivors: the ReStOre feasibility study. Support Care Cancer 2017;25(3):749e56.
  5. Lee JL, Leong LP, Lim SL. Nutrition intervention approaches to reduce malnutrition in oncology patients: a systematic review. Support Care Cancer 2016;24(1):469e80.