Surse de vitamina C

Vitamina C, cunoscuta sub denumirea de „acid ascorbic”, este una dintre vitaminele solubile in apa. Spre deosebire de majoritatea mamiferelor si a celorlalte animale, organismul uman nu este capabil sa sintetizeze aceasta vitamina, fiind nevoiti in acest fel sa o procuram din alimentatie.

De ce este vitamina C esentiala pentru organismul uman?

Vitamina C este recunoscuta indeosebi pentru potentialul sau antioxidant. Datorita solubilitatii sale in apa, ea este prezenta atat in plasma, cat si in tesuturi, unde protejeaza de oxidare si degradare molecule indinspensabile pentru organism, cum sunt proteinele, lipidele, carbohidratii si acizii nucleici (ADN si ARN) [1,2].

Radicalii liberi

Factorii pro-oxidativi sunt radicalii liberi reprezentati in special de speciile reactive de oxigen (ROS). Din punct de vedere chimic, radicalii liberi sunt atomi, ioni sau molecule cu electroni liberi, caracterizati printr-o reactivitate chimica deosebita si tendinta de a ataca alte molecule pentru a le sustrage electronul necesar stabilizarii. In acest proces, radicalii genereaza la randul lor specii reactive care capteaza alti electroni, participand la reactii in lant, de aditie si substitutie radicalica. Aceasta actiune in lant va determina destabilizarea celulelor prin atacul asupra lipidelor si proteinelor de la nivelul membranei celulare sau ADN-ului mitocondrial, producand mutatii sau chiar moarte celulara.

Radicalii liberi sunt produsi in mod normal in organism in urma reactiilor metabolice de celulele sistemului imunitar sau prin expunerea la substante toxice, respectiv poluanti (fumul de tigara, medicamete chimioterapice, etc).

Vitamina C – cofactor in procese enzimatice

Vitamina C indeplineste si un foarte important rol de cofactor in numeroase procese enzimatice, cum ar fi biosinteza de colagen, carnitina sau catecolamine (acetilcolina, dopamina, adrenalina, serotonina, etc). Intarzierea vindecarii ranilor sau starile de letargie pot fi consecinte ale deficientei, manifestate prin producerea de cantitati insuficiente de colagen sau substante cu rol neurotransmitator (catecolamine) [1].

Vitamina C contribuie la cresterea biodisponibilitatii fierului din alimente, potentand absorbtia fierului non-hem la nivel intestinal.

portocala-1

Deficienta de vitamina C

Scorbutul este cunoscut ca deficienta severa de vitamina C. Inca de la sfarsitul anilor 1700, marinarii britanici erau sfatuiti sa consume portocale sau lamai pe parcursul lungilor calatorii pe mare, pentru a evita aceasta boala care le putea fi fatala.

Simptomele scorbutului cuprind: cicatrizarea deficitara si tarzie a ranilor, sangerari subcutanate, invinetirea tegumentelor la lovituri usoare, pierderea dintilor si a parului, dureri articulare etc. Aceste simpotome se coreleaza cu lipsa de colagen care determina atrofierea vaselor de sange, a tesuturilor adiacente sau a oaselor.

Starea accentuata de oboseala, una din manifestarile timpurii ale scorbutului este legata de scaderea cantitatii de carnitina (substanta necesara producerii de energie din tesutul adipos) sau a sintezei de norepinefrina (noradrenalina) [3,4].

Dozele zilnice recomandate (DZR)

Pentru stabilirea DZR, s-a luat in calcul necesarul acesteia in mentinerea constanta a nivelului de neutrofile (polimorfonucleare, leucocite), pentru a oferi o suficienta actiune antioxidanta si pentru o eliminare renala cat mai redusa.

In cazul fumatorilor, necesarul de vitamina C este mai crescut decat la restul adultilor, cu 35 mg/zi, datorita stresulului oxidativ indus de toxinele din fumul de tigara [2,4].

Categorii de varstaVarstaBarbati (mg/zi)Femei (mg/zi)
Nou-nascuti0-6 luni4040
Nou-nascuti7-12 luni5050
Copii1-3 ani1515
Copii4-8 ani2525
Copii9-13 ani4545
Adolescenti14-18 ani7565
Adulti> 19 ani9075
Fumatori> 19 ani125110
Sarcina < 18 ani80
Sarcina> 19 ani85
Alaptare< 18 ani115
Alaptare> 19 ani120
Doze zilnice recomandate de Vitamina C [3]

Persoane cu risc de hipovitaminoza C

Insuficiența de vitamina C poate apărea la aportul unor cantitati mai mici decat cele recomandate (DZR), dar peste cantitatea necesară pentru a preveni deficiența excesivă (aproximativ 10 mg/ zi):

  • Fumătorii și fumătorii pasivi – rezultatele studiilor arată în mod constant că fumătorii au niveluri plasmatice ale vitaminei C și ale leucocitelor mai mici decât nefumătorii, datorita stresului oxidativ crescut. Din acest motiv, s-a ajuns la concluzia că fumătorii au nevoie de suplimentarea cu 35 mg vitamina C fata de nefumători [4].
  • Persoanele cu varietate alimentară limitată – fructele și legumele sunt cele mai bune surse de vitamina C. Astfel, printr-o dietă variată, in care se consuma zilnica cantitati adecvate de legume si fructe, majoritatea oamenilor ar trebui să poată satisface DZR, sau cel puțin suficienta pentru a preveni scorbutul [4].
  • Persoanele cu malabsorbție și anumite boli cronice – unele afecțiuni pot reduce absorbția și / sau pot crește necesarul ei pentru ca organismul sa functioneza la parametri optimi. Persoanele cu malabsorbție intestinală severă sau casexie, precum si anumiti pacienti cu cancer ar putea avea nevoie de cantitati mai mari decat restul populatiei. Concentrații scăzute de vitamina C pot apărea, de asemenea, la pacienții cu boală renală în stadiu final (hemodializă cronică) [4].

Rolul profilactic al vitaminei C

S-a observat ca pentru evitarea deficientei si aparitiei scorbutului, doza necesara in preventia bolilor cronice este in general mai mare decat cea recomandata zilnic.

Pana in acest moment nu s-a evidentiat o asociere directa intre aportul suplimentar de vitamina C si preventia anumitor boli cronice. Acest lucru este valabil in atat cazul afectiunilor cardiovasculare (ateroscleroza, infarctul miocardic si hipertensiunea arteriala), cat si a anumitor tipuri de cancer (gastric, de san sau colon), boala Alzheimer sau cataracta [3,4].

In ce priveste afectiunile cardiovasculare, rezultatele studiilor efectuate pana acum sunt inca contradictorii. Desi in urma unei meta-analize s-a ajuns la concluzia ca suplimentarea cu vitamina C (500-2000 mg/zi) reduce semnificativ nivelul seric al LDL-colesterolului si trigliceridelor, un studiu efectuat pe parcursul a 8 ani, a aratat ca administrarea zilnica de 500 mg vitamina C nu a avut efect in preventia evenimentelor cardiovasculare, infarctului miocardic sau mortalitatii cardiovasculare [3,4].

Vitamina C si imunitatea

Se cunoaste ca vitamina C stimuleaza atat producerea cat si activitatea leucocitelor, in special a neutrofilelor, limfocitelor si fagocitelor. Acestea acumuleaza vitamina C in cantitati mari, protejandu-se in acest fel de actiunea stresului oxidativ. S-a aratat ca vitamina C poate creste nivelele de interferon [4].

Desi se stie ca in general suplimentarea cu vitamina C ajuta la sustinerea sistemului imunitar, rezultatele studiilor nu sunt concludente din acest punct de vedere. In consecinta, sunt necesare evaluari ulterioare care sa stabileasca rolul acestei vitamine in imunitate.

Rolul vitaminei C in tratamentul unor afectiuni cronice

Bolile cardiovasculare

Studiile prospective de cohortă indică faptul că nivele serice mai crescute de vitamina C, se asociaza cu riscuri mai mici de hipertensiune, boli coronariene și accident vascular cerebral [5, 6, 7].

Diabetul de tip 2

Intr-un studiu de cohorta efectuat pe aproape 22.000 de participanti s-a evidentiat o legatura inversa intre nivelul seric de vitamina C si riscul de diabet zaharat de tip 2 [8]. Alte cateva studii (cross-sectionale) au pus in valoare relatia inversa intre concentratia plasmatica a acesteia si nivelul hemoglobinei glicozilate (HbA1c), sau anumitor markeri ai rezistentei la insulina si intolerantei la glucoza [9,10].

Cancerul

Studiile efectuate de Cameron, Campbell și Pauling in anii ’70 au sugerat că tratamentele (IV) cu doze mari de vitamina C, ar avea efecte benefice asupra calității vieții și a timpului de supraviețuire la pacienții cu cancer aflati in stadiu terminal [11,12].

Cu toate acestea, unele studii ulterioare – inclusiv studiul clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, efectuat de Moertel și colegii sai de la Mayo Clinic [13] – nu au susținut aceasta ipoteza.

Ulterior s-a sugerat ca rezultatele contradictorii obtinute in aceste studii ar putea fi explicate prin caile diferite de administrare practicate de acestea (intravenoasă vs. orală). Majoritatea studiilor interventionale, inclusiv cele efectuate de Moertel și colegii sai, au folosit doar administrarea orală, în timp ce Cameron și colaboratorii lui au asociat administrarea orală cu cea intravenoasă [14].

Virozele respiratorii si raceala comuna

În general, utilizarea regulată a suplimentelor de vitamina C scurtează durata răcelii obișnuite, dar nu reduce riscul de boala. Se pare ca suplimentarea, dupa debutul racelii cu simptomatologia specifica, nu ar avea beneficii dovedite [4].

Toxicitatea

Cateva studii au evidentiat legatura inversa intre nivelul plasmatic de vitamina C si cel al substantelor toxice (plumb, cadmiu), provenite din fumat. Fumul de tigara contribuie la cresterea cantitatii de substante toxice in organism [15,16].

Surse naturale

In general, se considera ca cele 5 portii recomandate de fructe si legume ar furniza in jur de 200 mg vitamina C/zi [3].

AlimentCantitate

Vitamina C (mg)

Suc de portocale ¾ cana 62-93
Suc de grapefruit ¾ cana 62-70
Kiwi 1 fruct (86 g) 91
Portocala 1 medie 70
Grapefruit ½ mediu 38
Capsune 1 cana 85
Rosii1 medie 16
Ardei gras rosu ½ cana (taiat) 95
Broccoli
½ cana (fiert)
51

Cartofi 1 mediu (fiert)17
Spanac 1 cana (proaspat) 8
Macese 100 g 426
Patrunjel

100 g (proaspat)

133
Surse alimentare de Vitamina C [3]

Suplimente alimentare

Vitamina C, cunoscuta sub numele de acid ascorbic se comercializeaza in foarte multe forme. Deocamdata exista prea putine date care sa demonstreze care dintre acestea ar fi mai eficienta. Cele mai multe studii au fost efectuate pe sarea de sodiu a acidului ascorbic (ascorbat de sodiu). Se pare ca intre forma naturala si cea sintetica a acidului L-ascorbic nu ar exista diferente structurale, de biodisponibilitate sau de activitate biologica [3].

Sarurile de sodiu si calciu ale acidului ascorbic

Aceste forme au avantajul de a fi mai bine tolerate la nivel gastrointestinal spre deosebire de acidul ascorbic.

  • 1000 mg ascorbatul de sodiu furnizeaza 111 mg de sodiu si 889 mg de acid ascorbic.
  • 1000 mg ascorbat de calciu furnizeaza in medie 100 mg de calciu si 900 mg acid ascorbic [3].

Suplimente alimentare vegetale

macese1

Suplimentele care contin produse vegetale bogate in vitamina C au avantajul ca aceasta sa fie insotita de bioflavonoizi, pigmenti naturali solubili in apa care se gasesc de obicei in fructe (in special citrice) si legume. Se considera ca acesti compusi sunt responsabili de cresterea biodisponibilitatii si eficacitatii vitaminei C [17].

Macesele raman in topul furnizorilor de vitmanina C, ele fiind conditionate si comercializate in aproape toate formele farmaceutice: siropuri, extracte, ceaiuri, pudre, etc. [17].

Siguranta administrarii si toxicitatea

De-a lungul timpului s-au semnalat mai multe probleme legate de consumul unor doze mari de vitamina C, printre care: mutatii genetice, cancer, ateroscleroza, cresterea stresului oxidativ, absorbtia in exces a fierului, deficienta de vitamina B12. In urma studiilor efectuate nu s-a ajus la concluzia ca vreuna din aceste probleme s-ar corela cu administrarea vitaminei C, chiar in doze mari (de pana 10g/zi la adulti) [3,4].

Vitamina C este implicata in patologia litiazei renale, datorita faptului ca unul dintre unuia dintre metabolitii sai este oxalatul. Unele studii au pus in evidenta cresterea cantitatii de oxalat consecutiva administrarii unor cantitati excesive de vitamina C. In consecinta, se recomanda pacientilor care au predispozitie pentru litiaza renala de natura oxalica sa evite administrarea cantitatilor mari de vitamina C [3,4].

Categorii de varsta UL (mg/zi)
Nou-nascuti 0-12 luni Nu s-au stabilit*
Copii 1-3 ani 400
Copii 4-8 ani 650
Copii 9-13 ani 1,200
Adolescenti 14-18 ani 1,800
Adulti  > 19 2,000
 * Este foarte dificil de determinat nivelul maxim tolerat de nou-nascuti
Nivelele maxime tolerate de Vitamina C [3]

Posibile interactiuni ale vitaminei C cu medicamentele

Suplimentele cu vitamina C au potențialul de a interacționa cu mai multe tipuri de medicamente, dintre care vor fi prezentate in continuare cateva exemple. Persoanele care urmeaza tratamente cu aceste medicamente în mod regulat ar trebui să anunte medicul curant de intentia suplimentarii cu vitamina C, mai ales in doze mari. Contraceptivele orale – scad nivelele serice de vitamina C. Se recomanda suplimentarea acesteia pe parcursul tratamentului;

Aspirina

Administrata la 6 ore, timp de o saptamana, determina scaderea nivelului seric al vitaminei C;

Medicatia anticoagulanta

Vitamina C are potential de interactiune cu medicatia anticoagulanta (warfarina). Cantitati mari influenteaza actiunea warfarinei, scazandu-i eficacitatea. In aceasta situatie, recomandarea este de a nu se depasi 1g/zi prin suplimentare [4].

Chimio si radioterapia

Chimioterapia și radiațiile – siguranța și eficacitatea utilizării vitaminei C și a altor antioxidanți în timpul tratamentului cancerului sunt controversate. Unele date indică faptul că antioxidanții ar putea proteja celulele tumorale de acțiunea radioterapiei și a agenților chimioterapeutici, cum ar fi ciclofosfamida, clorambucilul, carmustina, busulfanul, tiotepa și doxorubicina (scazand sau anuland efectele tratametelor) [18,19]. Alte date sugerează că antioxidanții ar putea proteja țesuturile normale de chimioterapie și daunele provocate de radiații [20,21] și / sau ar îmbunătăți eficacitatea tratamentului oncologic convențional [22]. Cu toate acestea, nu este inca suficient de clar dacă suplimentarea orala ar putea influenta suficient de mult concentrațiile serice, incat sa produca efectele sugerate. Persoanele care sunt incluse in programe de chimioterapie sau radiații ar trebui să se consulte cu medicul oncolog înainte de a-si administra vitamina C sau alte suplimente antioxidante, în special în doze mari [3].

Concluzie

Vitamina C este una dintre vitaminele cel mai usor de procurat. Alimentatia diversificata si bine echilibrata, bazata in special pe alimente de provenienta vegetala (fructe si legume proaspete, leguminoase, cereale integrale, nuci, alune si seminte), acopera cu succes necesarul zilnic de vitamina C.

Autor: Letitia Mates

Update articol: 15.02.2020

Bibliografie: