Update articol: 15.02.2020

Vitamina C este una dintre cele mai cunoscute vitamine, motiv pentru care suntem tentati de cele mai multe ori sa ii ignoram importanta, furati fiind de mirajul noilor descoperiri medicale.

Ce este vitamina C?

Cunoscuta sub denumirea de „acid ascorbic”, vitamina C este una dintre vitaminele solubile in apa. Spre deosebire de majoritatea mamiferelor si a celorlalte animale, organismul uman nu este capabil sa sintetizeze aceasta vitamina, fiind nevoiti in acest fel sa o procuram din alimentatie.

De ce este vitamina C esentiala pentru organismul uman?

Vitamina C este recunoscuta indeosebi pentru potentialul sau antioxidant. Datorita solubilitatii sale in apa, vitamina C este prezenta atat in plasma, cat si in tesuturi, unde protejeaza de oxidare si degradare molecule indinspensabile pentru organism, cum sunt proteinele, lipidele, carbohidratii si acizii nucleici (ADN si ARN) [1,2].

Factorii pro-oxidativi sunt radicalii liberi reprezentati in special de speciile reactive de oxigen (ROS). Din punct de vedere chimic, radicalii liberi sunt atomi, ioni sau molecule cu electroni liberi, caracterizati printr-o reactivitate chimica deosebita si tendinta de a ataca alte molecule pentru a le sustrage electronul necesar stabilizarii. In acest proces, radicalii genereaza la randul lor specii reactive care capteaza alti electroni, participand la reactii in lant, de aditie si substitutie radicalica. Aceasta actiune in lant va determina destabilizarea celulelor prin atacul asupra lipidelor si proteinelor de la nivelul membranei celulare sau ADN-ului mitocondrial, producand mutatii sau chiar moarte celulara.

Radicalii liberi sunt produsi in mod normal in organism in urma reactiilor metabolice de celulele sistemului imunitar sau prin expunerea la substante toxice, respectiv poluanti (fumul de tigara, medicamete chimioterapice, etc).

Vitamina C indeplineste si un foarte important rol de cofactor in numeroase procese enzimatice, cum ar fi biosinteza de colagen, carnitina sau catecolamine (acetilcolina, dopamina, adrenalina, serotonina, etc). Intarzierea vindecarii ranilor sau starile de letargie pot fi consecinte ale deficientei de vitamina C, manifestate prin producerea de cantitati insuficiente de colagen sau substante cu rol neurotransmitator (catecolamine) [1].

Vitamina C contribuie la cresterea biodisponibilitatii fierului din alimente, potentand absorbtia fierului non-hem la nivel intestinal.

portocala-1

Deficienta de vitamina C

Scorbutul este cunoscut ca deficienta severa de vitamina C. Inca de la sfarsitul anilor 1700, marinarii britanici erau sfatuiti sa consume portocale sau lamai pe parcursul lungilor calatorii pe mare, pentru a evita aceasta boala care le putea fi fatala.

Simptomele scorbutului cuprind: cicatrizarea deficitara si tarzie a ranilor, sangerari subcutanate, invinetirea tegumentelor la lovituri usoare, pierderea dintilor si a parului, dureri articulare etc. Aceste simpotome se coreleaza cu lipsa de colagen care determina atrofierea vaselor de sange, a tesuturilor adiacente sau a oaselor.

Starea accentuata de oboseala, una din manifestarile timpurii ale scorbutului este legata de scaderea cantitatii de carnitina (substanta necesara producerii de energie din tesutul adipos) sau a sintezei de norepinefrina (noradrenalina) [3,4].

Dozele zilnice recomandate (DZR) de vitamina C

Pentru stabilirea DZR de vitamina C s-a luat in calcul necesarul acesteia in mentinerea constanta a nivelului de neutrofile (polimorfonucleare, leucocite), pentru a oferi o suficienta actiune antioxidanta si pentru o eliminare renala cat mai redusa.

In cazul fumatorilor, necesarul de vitamina C este mai crescut decat a restului adultilor cu 35 mg/zi, datorita stresulului oxidativ indus de toxinele din fumul de tigara [2,4].

Doze zilnice recomandate de Vitamina C [3]

Categorii de varstaVarstaBarbati (mg/zi)Femei (mg/zi)
Nou-nascuti0-6 luni4040
Nou-nascuti7-12 luni5050
Copii1-3 ani1515
Copii4-8 ani2525
Copii9-13 ani4545
Adolescenti14-18 ani7565
Adulti> 19 ani9075
Fumatori> 19 ani125110
Sarcina < 18 ani80
Sarcina> 19 ani85
Alaptare< 18 ani115
Alaptare> 19 ani120

Grupurile de risc la aport insuficient de vitamina C

Insuficiența de vitamina C poate apărea la aportul unor cantitati mai mici decat cele recomandate (DZR), dar peste cantitatea necesară pentru a preveni deficiența excesivă (aproximativ 10 mg/ zi):

  • Fumătorii și fumătorii pasivi – rezultatele studiilor arată în mod constant că fumătorii au niveluri plasmatice ale vitaminei C și ale leucocitelor mai mici decât nefumătorii, datorita stresului oxidativ crescut. Din acest motiv, s-a ajuns la concluzia că fumătorii au nevoie de suplimentarea cu 35 mg vitamina C fata de nefumători [4].
  • Persoanele cu varietate alimentară limitată – fructele și legumele sunt cele mai bune surse de vitamina C. Astfel, printr-o dietă variată, in care se consuma zilnica cantitati adecvate de legume si fructe, majoritatea oamenilor ar trebui să poată satisface DZR de vitamina C, sau cel puțin suficienta pentru a preveni scorbutul [4].
  • Persoanele cu malabsorbție și anumite boli cronice – unele afecțiuni medicale pot reduce absorbția de vitamina C și / sau pot crește necesarul ei pentru ca organismul sa functioneza la parametri optimi. Persoanele cu malabsorbție intestinală severă sau casexie, precum si anumiti pacienti cu cancer ar putea avea nevoie de cantitati mai mari decat restul populatiei. Concentrații scăzute de vitamina C pot apărea, de asemenea, la pacienții cu boală renală în stadiu final (hemodializă cronică) [4].

Rolul profilactic al vitaminei C

S-a observat ca doza de vitamina C necesara in preventia bolilor cronice este in general mai mare decat cea recomandata zilnic, pentru evitarea deficientei si aparitiei scorbutului.

Pana in acest moment nu s-a evidentiat o asociere directa intre aportul suplimentar de vitamina C si preventia anumitor boli cronice. Acest lucru este valabil in atat cazul afectiunilor cardiovasculare (ateroscleroza, infarctul miocardic si hipertensiunea arteriala), cat si a anumitor tipuri de cancer (gastric, de san sau colon), boala Alzheimer sau cataracta [3,4].

In ce priveste afectiunile cardiovasculare, rezultatele studiilor efectuate pana acum sunt inca contradictorii. Desi in urma unei meta-analize s-a ajuns la concluzia ca suplimentarea cu vitamina C (500-2000 mg/zi) reduce semnificativ nivelul seric al LDL-colesterolului si trigliceridelor, un studiu efectuat pe parcursul a 8 ani, a aratat ca administrarea zilnica de 500 mg vitamina C nu a avut efect in preventia evenimentelor cardiovasculare, infarctului miocardic sau mortalitatii cardiovasculare [3,4].

Vitamina C si imunitatea

Se cunoaste ca vitamina C stimuleaza atat producerea cat si activitatea leucocitelor, in special a neutrofilelor, limfocitelor si fagocitelor. Acestea acumuleaza vitamina C in cantitati mari, protejandu-se in acest fel de actiunea stresului oxidativ. S-a aratat ca vitamina C poate creste nivelele de interferon [4].

Desi se stie ca in general suplimentarea cu vitamina C ajuta la sustinerea sistemului imunitar, studiile efectuate pana in acest moment nu sunt concludente din acest punct de vedere, fiind necesare evaluari ulterioare in urma carora sa se stabileasca impactul pe care vitamina C l-ar avea asupra imunitatii.

Rolul vitaminei C in tratamentul unor afectiuni cronice

Bolile cardiovasculare

Studiile prospective de cohortă indică faptul că nivele serice mai crescute de vitamina C, se asociaza cu riscuri mai mici de hipertensiune, boli coronariene și accident vascular cerebral [5, 6, 7].

Diabetul de tip 2

Intr-un studiu de cohorta efectuat pe aproape 22.000 de participanti s-a evidentiat o legatura inversa intre nivelul seric de vitamina C si riscul de diabet de tip 2 [8]. Alte cateva studii (cross-sectionale) au pus in valoare relatia inversa intre concentratia circulanta a vitaminei C si markeri ai rezistentei la insulina sau intolerantei la glucoza, precum hemoglobina glicozilata (HbA1c) [9,10].

Cancerul

Studiile efectuate de Cameron, Campbell și Pauling in anii ’70 au sugerat că tratamentele (IV) cu doze mari de vitamina C, ar avea efecte benefice asupra calității vieții și a timpului de supraviețuire la pacienții cu cancer aflati in stadiu terminal [11,12].

Cu toate acestea, unele studii ulterioare – inclusiv studiul clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, efectuat de Moertel și colegii sai de la Mayo Clinic [13] – nu au susținut aceasta ipoteza.

Ulterior s-a sugerat ca rezultatele contradictorii obtinute in aceste studii ar putea fi explicate prin caile diferite de administrare practicate de acestea (intravenoasă vs. orală). Majoritatea studiilor interventionale, inclusiv cele efectuate de Moertel și colegii sai, au folosit doar administrarea orală, în timp ce Cameron și colaboratorii lui au asociat administrarea orală cu cea intravenoasă [14].

Virozele respiratorii si raceala comuna

În general, utilizarea regulată a suplimentelor de vitamina C scurtează durata răcelii obișnuite, dar nu reduce riscul de boala. Se pare ca suplimentarea cu vitamina C dupa debutul racelii cu simptomatologia specifica, nu ar avea beneficii dovedite [4].

Toxicitatea

Cateva studii au evidentiat legatura inversa intre nivelul plasmatic de vitamina C si cel al substantelor toxice (plumb, cadmiu), provenite din fumat. Fumul de tigara contribuie la cresterea cantitatii de substante toxice in organism [15,16].

Surse naturale de vitamina C

In general, se considera ca cele 5 portii recomandate de fructe si legume ar furniza in jur de 200 mg vitamina C/zi [3].

Cateva surse alimentare de Vitamina C [3]

Aliment

Cantitate

Vitamina C (mg)

Suc de portocale

¾ cana

62-93

Suc de grapefruit

¾ cana

62-70

Kiwi

1 fruct (86 g)

91

Portocala

1 medie

70

Grapefruit

½ mediu

38

Capsune

1 cana

85

Rosii

1 medie

16

Ardei gras rosu

½ cana (taiat)

95

Broccoli

½ cana (fiert)

51

Cartofi

1 mediu (fiert)

17

Spanac

1 cana (proaspat)

8

Macese

100 g

426

Patrunjel

100 g (proaspat)

133

Suplimente alimentare cu vitamina C

Vitamina C, cunoscuta sub numele de acid ascorbic se comercializeaza in foarte multe forme. Deocamdata exista prea putine date care sa demonstreze care dintre acestea ar fi mai eficienta. Cele mai multe studii au fost efectuate pe sarea de sodiu a acidului ascorbic (ascorbat de sodiu). Se pare ca intre forma naturala si cea sintetica a acidului L-ascorbic nu ar exista diferente structurale, de biodisponibilitate sau de activitate biologica [3].

Sarurile de sodiu si calciu ale acidului ascorbic

Aceste forme au avantajul de a fi mai bine tolerate la nivel gastrointestinal spre deosebire de acidul ascorbic.

  • 1000 mg ascorbatul de sodiu furnizeaza 111 mg de sodiu si 889 mg de acid ascorbic.
  • 1000 mg ascorbat de calciu furnizeaza in medie 100 mg de calciu si 900 mg acid ascorbic [3].

Suplimente alimentare cu produse vegetale ce contin vitamina C

macese1

Suplimentele care contin produse vegetale bogate in vitamina C au avantajul ca aceasta sa fie insotita de bioflavonoizi, pigmenti naturali solubili in apa care se gasesc de obicei in fructe (in special citrice) si legume. Se considera ca acesti compusi sunt responsabili de cresterea biodisponibilitatii si eficacitatii vitaminei C [17].

Macesele raman in topul furnizorilor de vitmanina C, ele fiind conditionate si comercializate in aproape toate formele farmaceutice: siropuri, extracte, ceaiuri, pudre, etc. [17].

Siguranta administrarii si toxicitatea vitaminei C

De-a lungul timpului s-au semnalat mai multe probleme legate de consumul unor doze mari de vitamina C, printre care: mutatii genetice, cancer, ateroscleroza, cresterea stresului oxidativ, absorbtia in exces a fierului, deficienta de vitamina B12. In urma studiilor efectuate nu s-a ajus la concluzia ca vreuna din aceste probleme s-ar corela cu administrarea vitaminei C, chiar in doze mari (de pana 10g/zi la adulti) [3,4].

Vitamina C este implicata in patologia litiazei renale, datorita faptului ca unul dintre unuia dintre metabolitii sai este oxalatul. Unele studii au pus in evidenta cresterea cantitatii de oxalat consecutiva administrarii unor cantitati mai mari de vitamina C. Acesta reprezinta un factor de risc pentru litiaza renala, motiv pentru care se recomanda pacientilor care au predispozitie pentru litiaza renala de natura oxalica evite administrarea cantitatilor mari de vitamina C [3,4].

Nivelele maxime tolerate de Vitamina C [3]

Categoria de varsta

UL (mg/zi)

Nou-nascuti 0-12 luni

Nu s-au stabilit*

Copii 1-3 ani

400

Copii 4-8 ani

650

Copii 9-13 ani

1,200

Adolescenti 14-18 ani

1,800

Adulti  > 19

2,000

 * Este foarte dificil de determinat nivelul maxim tolerat de nou-nascuti

Posibile interactiuni ale vitaminei C cu medicamentele

Suplimentele cu vitamina C au potențialul de a interacționa cu mai multe tipuri de medicamente, dintre care vor fi prezentate in continuare cateva exemple. Persoanele care urmeaza tratamente cu aceste medicamente în mod regulat ar trebui să anunte medicul curant de intentia suplimentarii cu vitamina C, mai ales in doze mari.

  • Contraceptivele orale – scad nivelele serice de vitamina C. Se recomanda suplimentarea acesteia pe parcursul tratamentului;
  • Aspirina – administrata la 6 ore, timp de o saptamana, scade nivelul seric de vitamina C;
  • Se pare ca vitamina C ar interactiona cu medicatia anticoagulanta (warfarina). Cantitati mari de vitamina C ar bloca actiunea warfarinei, scazandu-i eficacitatea. In aceasta situatie, recomandarea este de a nu se depasi 1g vitamina C/zi prin suplimentare [4].
  • Chimioterapia și radiațiile – siguranța și eficacitatea utilizării vitaminei C și a altor antioxidanți în timpul tratamentului cancerului sunt controversate. Unele date indică faptul că antioxidanții ar putea proteja celulele tumorale de acțiunea radioterapiei și a agenților chimioterapeutici, cum ar fi ciclofosfamida, clorambucilul, carmustina, busulfanul, tiotepa și doxorubicina (scazand sau anuland efectele tratametelor) [18,19]. Alte date sugerează că antioxidanții ar putea proteja țesuturile normale de chimioterapie și daunele provocate de radiații [20,21] și / sau ar îmbunătăți eficacitatea tratamentului convențional al cancerului [22]. Cu toate acestea, nu este inca suficient de clar dacă suplimentele orale de vitamina C ar putea modifica concentrațiile de vitamina C suficient pentru a produce efectele sugerate. Persoanele care sunt incluse in programe de chimioterapie sau radiații ar trebui să se consulte cu medicul oncolog înainte de a-si administra vitamina C sau alte suplimente antioxidante, în special în doze mari [3].

Concluzie

Vitamina C este una dintre vitaminele cel mai usor de procurat. Prin adoptarea unei diete sanatoase si diversificate, bogata in fructe si legume proaspete, ne asiguram aportul zilnic de vitamina C, care sa contribuie la mentinerea starii de sanatate si buna functionalitate a organismului nostru.

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

1. Carr AC, Bozonet SM, Pullar JM, Simcock JW, Vissers MC. Human skeletal muscle ascorbate is highly responsive to changes in vitamin C intake and plasma concentrations. Am J Clin Nutr. 2013;97(4):800-807.

2. Frei B, Birlouez-Aragon I, Lykkesfeldt J. Authors’ perspective: What is the optimum intake of vitamin C in humans? Crit Rev Food Sci Nutr. 2012;52(9):815-829.

3. NIH. Vitamin C. Fact Sheet for Health Professionals. [Internet] [ Updated: 09.07.2019; Cited: 14.02.2020]. La adresa: https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminC-HealthProfessional/.

4. Oregone State University. Linus Pauling Institute: Micronutrient Information Center. Vitamin C. [Internet] [Cited 15.02.2020]. La adresa: https://lpi.oregonstate.edu/mic/vitamins/vitamin-C.

5. Ashor AW, Lara J, Mathers JC, Siervo M. Effect of vitamin C on endothelial function in health and disease: a systematic review and meta-analysis of randomised controlled trials. Atherosclerosis. 2014;235(1):9-20.

6. Buijsse B, Jacobs DR, Jr., Steffen LM, Kromhout D, Gross MD. Plasma ascorbic acid, a priori diet quality score, and incident hypertension: a prospective cohort study. PLoS One. 2015;10(12):e0144920.

7. Pfister R, Sharp SJ, Luben R, Wareham NJ, Khaw KT. Plasma vitamin C predicts incident heart failure in men and women in European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition-Norfolk prospective study. Am Heart J. 2011;162(2):246-253.  

8. Harding AH, Wareham NJ, Bingham SA, et al. Plasma vitamin C level, fruit and vegetable consumption, and the risk of new-onset type 2 diabetes mellitus: the European prospective investigation of cancer–Norfolk prospective study. Arch Intern Med. 2008;168(14):1493-1499. 

9. Donin AS, Dent JE, Nightingale CM, et al. Fruit, vegetable and vitamin C intakes and plasma vitamin C: cross-sectional associations with insulin resistance and glycaemia in 9-10 year-old children. Diabet Med. 2016;33(3):307-315. 

10. Kositsawat J, Freeman VL. Vitamin C and A1c relationship in the National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) 2003-2006. J Am Coll Nutr. 2011;30(6):477-483. 

11. Cameron E, Campbell A. The orthomolecular treatment of cancer. II. Clinical trial of high-dose ascorbic acid supplements in advanced human cancer. Chem Biol Interact 1974;9:285-315.

12. Cameron E, Pauling L. Supplemental ascorbate in the supportive treatment of cancer: prolongation of survival times in terminal human cancer. Proc Natl Acad Sci U S A 1976;73:3685-9.

13. Moertel CG, Fleming TR, Creagan ET, Rubin J, O’Connell MJ, Ames MM. High-dose vitamin C versus placebo in the treatment of patients with advanced cancer who have had no prior chemotherapy. A randomized double-blind comparison. N Engl J Med 1985;312:137-41.

14. Padayatty SJ, Riordan HD, Hewitt SM, Katz A, Hoffer LJ, Levine M. Intravenously administered vitamin C as cancer therapy: three cases. CMAJ 2006;174:937-42.

15. Lee DH, Lim JS, Song K, Boo Y, Jacobs DR, Jr. Graded associations of blood lead and urinary cadmium concentrations with oxidative-stress-related markers in the U.S. population: results from the third National Health and Nutrition Examination Survey. Environ Health Perspect. 2006;114(3):350-354.

16. Dawson EB, Evans DR, Harris WA, Teter MC, McGanity WJ. The effect of ascorbic acid supplementation on the blood lead levels of smokers. J Am Coll Nutr. 1999;18(2):166-170.

17. WebMD. Rose hip. [ Internet] [Cited 14.02.2020]. La adresa: https://www.webmd.com/vitamins/ai/ingredientmono-839/rose-hip.

18. Block KI, Koch AC, Mead MN, Tothy PK, Newman RA, Gyllenhaal C. Impact of antioxidant supplementation on chemotherapeutic efficacy: a systematic review of the evidence from randomized controlled trials. Cancer Treat Rev 2007;33:407-18.

19. Heaney ML, Gardner JR, Karasavvas N, Golde DW, Scheinberg DA, Smith EA, et al. Vitamin C antagonizes the cytotoxic effects of antineoplastic drugs. Cancer Res 2008;68:8031-8.

20. Lawenda BD, Kelly KM, Ladas EJ, Sagar SM, Vickers A, Blumberg JB. Should supplemental antioxidant administration be avoided during chemotherapy and radiation therapy? J Natl Cancer Inst 2008;100:773-83.

21. Block KI, Koch AC, Mead MN, Tothy PK, Newman RA, Gyllenhaal C. Impact of antioxidant supplementation on chemotherapeutic efficacy: a systematic review of the evidence from randomized controlled trials. Cancer Treat Rev 2007;33:407-18.

22. Prasad KN. Rationale for using high-dose multiple dietary antioxidants as an adjunct to radiation therapy and chemotherapy. J Nutr 2004;134:3182S-3S.