Despre uleiul din seminte de struguri s-a scris enorm de mult, mai ales in ultima perioada, de cand a intrat si pe piata de desfacere romaneasca. Deoarece i se atribuie calitati „miraculoase” sau „vindecatoare”, consider ca ar trebui sa incercam sa aflam cat de sanatos este acest ulei, pentru a putea discerne daca il introducem sau nu in dieta noastra zilnica.

Cum se obtine uleiul din seminte de struguri?

Strugurii, bacele viței de vie (Vitis vinifera), sunt recunoscuti pentru valoarea lor medicinala si nutritionala inca din vechime. Unele dintre cele mai vechi scrieri consemneaza ca cel putin cu 6000 de ani in urma egiptenii consumau struguri, iar filosofii antici greci apreciau in lucrarile lor puterea vindecatoare a acestora, mai ales sub forma de vin. Strugurii au ramas la fel de populari de-a lungul istoriei, numarandu-se in momentul de fata printre cele mai intens cultivate fructe in intreaga lume, dupa citrice, banane si mere.

Datorita continutului acestora in substante cu actiune antioxidanta, strugurii sunt considerati pe buna dreptate alimente sanatoase si extrem de valoroase. Calitatile lor nutritionale sunt exploatate atat din produsul natural crud sau uscat (struguri sau stafide) cat si din vin.

Semintele si cojile de struguri constituie produse secundare ale procesului de obtinere a vinului.

Acestea au puternice actiuni farmacologice, atribuite in special cantitatii impresionante de vitamina E, dar si de resveratrol, substante cu pronuntat caracter antioxidant. Activitatea lor se reflecta prin mai multe mecanisme de actiune: modularea expresiei enzimelor antioxidante, protectia impotriva stresului oxidativ la nivel celular, antiaterosclerotice si antiinflamatoare sau protectia impotriva anumitor tipuri de cancer, atat la animale cat si pe subiecti umani.

Uleiul de obtine din seminte, prin supunerea acestora fie unor metode chimice (extractie cu solvent organic), fie presarii la rece. Aceasta din urma este o metoda de extragere a uleiului care nu implica tratament chimic sau termic si garanteaza obtinerea unui produs superior din punct de vedere calitativ.

Semintele de struguri contin 8-20% ulei (baza uscata), iar randamentul de obtinere al acestuia depinde de: metoda de extractie, tipul solventului si conditiile in care se efectueaza extractia, varietatea de struguri sau factorii de mediu din timpul anului recoltarii.

Ce contine uleiul din seminte de struguri?

ulei-struguri-21

 

Desi acest produs are un profil lipidic pronuntat, in compozitia lui se regasesc substante cu caracter hidrofil (compusi fenolici sau polifenoli) alaturi de cele lipofile, reprezentate de acizi grasi, vitamina E sau fitosteroli.

Constituentii hidrofili ai uleiului din seminte de struguri:

  • Compusi fenolici: flavonoide, carotenoizi, acizi fenolici, taninuri, stilbene
  • Acid galic
  • Polifenoli: catechine, epicatechine, trans-resveratrol, procianidina B1.

Din punct de vedere a constituentilor lipofili, acestia sunt reprezentati de:

  • Acizi grasi
    • Polinesaturati (PUFA) à aproximativ 70 % din totalul acizilor grasi, acidul linoleic fiind foarte bine reprezentat
    • Mononesaturati (MUFA) acidul oleic 14-16 %
    • Saturati – 10 %.
  • Vitamina E
  • Fitosteroli: β-sitosterol, stigmasterol, sitostanol.

De ce i se atribuie uleiului din seminte de struguri calitati „miraculoase”?

Compozitia chimica din care se evidentiaza substantele cu actiune farmacologica ajuta de obicei la „alegerea” calitatilor produsului final, in cazul nostru uleiul din seminte de struguri. Din lista de constituenti ai acestuia, prin corelarea actiunii farmacologice specifice fiecaruia se asociaza uleiului din seminte de struguri mai multe calitati, unele dintre ele nefiind sustinute de studii. Acest ulei este caracterizat insa de trei mari aspecte, care ii ofera un plus in recomandari:

  • Procentaj mare de acizi grasi omega-6, sustinut cu preponderenta de prezenta acidului linoleic. Acest tip de acizi grasi este recunoscut pentru caracterul pronuntat proinflamator, care daca este consumat in cantitati mari si in proportii necorespunzatoare fata de acizii grasi omega-3 sunt nocivi pentru sanatate. Cu toate acestea, dupa ingestie, acidul linoleic se transforma in acid gama-linoleic (GLA), substanta careia i se atribuie actiune antiinflamatorie si hipocolesterolemianta. Este important sa discernem insa daca actiunea GLA ar putea contracara efectele inflamatoare ale restului de acizi grasi omega-6.
  • Sursa excelenta de vitamina E – prezenta in uleiul din seminte de struguri in cantitate enorma, aproape dubla fata de uleiul de masline. Aceasta se remarca prin actiune antioxidanta puternica, cu capacitatea de a regla functionalitatea sistemului imunitar. Datorita vitaminei E, acest ulei este din ce in ce mai mult preferat in tratamentele cosmetice, cu beneficii majore pentru piele si par.
  • Temperatura de ardere (fumegare) inalta, spre deosebire de alte uleiuri utilizate la gatit (uleiul de floarea soarelui sau cel de masline).

ulei-de-struguri

Poate uleiul din seminte de struguri sa fie nesanatos?

Acizii grasi polinesaturati (PUFA) sunt reprezentati de acizii omega-6, 3 si 9. Acestia sunt considerati a fi sanatosi, cu precizarea ca intre ei ar trebui sa existe un anumit echilibru. Spre exemplu, prezenta acizilor grasi omega-6 in cantitate mult mai mare si discrepanta fata de cei omega-3 confera produsului care ii contin un caracter proinflamator. In cele mai multe materiale de specialitate se sugereaza ca raportul acestora trebuie mentinut intre 1:1 si 5:1, pentru a beneficia de calitatile lor antiiflamatoare si antioxidante.

In uleiul din seminte de struguri, din totalul de acizi grasi polinesaturati (PUFA), acizii grasi omega-3 sunt in proportie de 0.2%, pe cand cei omega-6 pot atinge concentratii de aproximativ 75%!

Consecintele unei diete cu un continut ridicat in AG omega-6 (si dezechilibrat in raport cu omega-3) pot fi: exacerbarea starii inflamatorii, cresterea nivelului de colesterol, dezechilibre hormonale cu afectare tiroidiana, crestere in greutate si obezitate.

Concluzii

In general, uleiului din seminte de struguri i se atribuie din calitatile semintelor in sine, ceea ce nu este gresit in totalitate. Foarte multi dintre componentii biologic activi ai acestora se regasesc si in ulei, insa intr-o cantitatea mult mai mica. S-a demonstrat ca in cazul uleiului din seminte de struguri, capacitatea antioxidanta scade la jumatate fata de sucul de struguri, vin sau semintele utilizate in suplimente alimentare.

In pofida actiunilor terapeutice atribuite in urma diverselor studii (cardioprotectoare, antimicrobiene datorata resveratrolului, citotoxice, antioxidante), cantitatea enorma de acizi grasi omega-6 si disproportia acestora fata de cei omega-3 face ca acest ulei sa pastreze un caracter proinflamator.

Deoarece starea inflamatorie este o trasatura comuna a afectiunilor cronice, datoria noastra este de a incerca sa ii atenuam manifestarile printr-o alimentatie bogata in antioxidanti si substante cu carater antiinflamator. Uleiul de masline, spre exemplu, este varianta care ramane in topul indicatiilor si preferintelor noastre, tocmai datorita bogatiei sale in fitonutrieti cu caracter antiiflamator si antioxidant, dar si proportiei mult mai echilibrate intre acizii grasi polinesaturati (aproximativ 16% omega-6 si 1.6-2% omega-3).

In concluzie, uleiul din seminte de struguri nu ar trebui considerat un aliment „miraculos” sau „vindecator”. El este un ulei pe care il putem consuma ocazional intr-o dieta echilibrata, asociat chiar cu alte uleiuri vegetale. Se dovedeste inca o data ca moderatia este termenul pe baza caruia ar trebui sa ne construim inclusiv planul alimentar zilnic. In felul acesta evitam sa intram in capcanele abuzului motivat chiar de aceste apelative bombastice care se atribuie unor alimente sau suplimente alimentare.

 

Autor: Letitia Mates

 

Bibliografie:

  1. Juliano G, Melissa M. M, Aline O, Aline M, Grape Seed Oil Compounds: Biological and Chemical Actions for Health. Nutr Metab Insights. 2016; 9: 59–64. La adresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4988453/#b6-nmi-9-2016-059 , accesat octombrie, 2016
  2. Linoleic acid. La adresa: https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/linoleic_acid#section=Top , accesat decembrie, 2016
  3. Orsavova J, Misurcova L, Ambrozova JV, Vicha R, Mlcek J. Fatty acids composition of vegetable oils and its contribution to dietary energy intake and dependence of cardiovascular mortality on dietary intake of fatty acids. Int J Mol Sci. 2015;16(6):12871–12890.
  4. Crews C, Hough P, Godward J, Brereton P, Quantitation of the main constituents of some authentic grape-seed oils of different origin. J Agric Food Chem. 2006 Aug 23; 54(17):6261-5. [PubMed]
  5. Rotava R, Zanella I, da Silva LP, et al. Antibacterial, antioxidant and tanning activity of grape by product. Cienc Rural. 2009;39(3):941–944
  6. USDA, la adresa: https://ndb.nal.usda.gov/ndb/foods/show/686?fgcd=&manu=&lfacet=&format=&count=&max=35&offset=&sort=&qlookup=grapeseed+oil , accesat octombrie, 2016
  7. Mercola.com. Major Trouble Ahead If You Don’t Fix Omega-3 Fat Deficiency. January 12, 2012. La adresa: http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2012/01/12/aha-position-on-omega-6-fats.aspx, accesat decembrie, 2016.
  8. Simopoulos AP. The importance of the ratio of omega-6/omega-3 essential fatty acids. Biomed Pharmacother. 2002 Oct;56(8):365-79. La adresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12442909, accesat decembrie, 2016.