Spirulina este unul dintre cei mai cunoscuti reprezentati ai algelor albastre-verzi. Desi poarta numele de „alge”, acestea nu sunt organisme eucariote ca restul algelor, ci procariote (bacterii). Culoarea specifica albastru-verzuie este imprimata de pigmentii ficocianina si clorofila.

Spirulina este de fapt un termen colocvial care face referinta la doua bacterii,  Arthospira platensis si Arthospira maxima, cunoscute si sub denumirile de Spirulina platensis si respectiv Spirulina maxima.

Ea este utilizata in principal ca sursa vegana de proteine si vitamina B12. Continutul in proteine variaza intre 55-70% din masa sa.  Desi se considera ca ar furniza cantitati adecvate din toti aminoacizii esentiali, compozitia sa este destul de saraca in cisteina, lizina si metionina, in comparatie cu sursele de origine animala.

In ce priveste vitamina B12, spirulina contine cantitati apreciabile (87%) de pseudovitamina B12 (7-adenil cianocobamida) ce nu poate fi valorificata de organismul uman, doar restul de 13% fiind reprezentat de vitamina B12 (ciancobalamina). Din acest motiv, spirulina nu ar trebuie sa constituie o sursa viabila (sau singura sursa) de vitamina B12, in special pentru persoanele vegane.

Studii efectuate pe subiecti umani sugereaza ca spirulina poate imbunatati profilul lipidic, intervine metabolismul glucozei, ajuta la scaderea masei grase de la nivelul ficatului si are actiune de protectie a inimii. Rezultate promitatoare s-au obtinut si in urma studiilor preclinice care au avut in vedere compararea actiunii spirulinei cu a unor medicamente recomandate in afectiuni neurologice, imunologice sau artrita. Este nevoie de studii suplimentare, clinice care sa stabileasca atat potentialul de actiune al spirulinei, cat si dozele terapeutice la care aceasta poate fi utilizata in siguranta de catre pacienti.

spirulina

Ce contine spirulina?

Componentul principal al spirulinei il constituie ficocianobilina. Aceasta se distinge prin capacitatea de mimare a actiunii bilirubinei, fiind implicata in inhibitia complexului enzimatic, nicotinamid adenin dinucleotid fosfat oxidaza (NADPH). Datorita acestui aspect, spirulinei i se atribuie actiune anti-oxidanta si antiinflamatoare.

  • Proteine (55-75% din masa uscata) – dintre acestea, ficobiliproteinele (alloficocianina, C-ficocianina si ficoeritrina) si ficocianinele sunt cel mai bine reprezentate.
  • Lipoproteine Braun – intalnite in peretii celulari bacterieni, care confera spirulinei proprietatile imunologice.
  • Acizi grasi (app. 6%) – reprezentati de acizii: γ-linolenic (GLA), stearic, alfa-linoleic si palmitic.
  • Heptadecan – un compus volatil caruia i se atribuie actiune antiinflamatorie si antioxidanta.
  • Carbohidrati (app. 14% din masa uscata)
  • Vitamina B12 – in cantitati mici si pseudovitamina B12 (7-adenil cianocobamida), inutilizabila
  • Beta-caroten – (provitamina A), zeaxantina, acid 7-hidroxiretinoic
  • Vitamina C
  • Minerale si oligoelemente: fier, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, cupru.

Care sunt utilizarile spirulinei?

Alergii

Spirulina administrata in concentratii de 2g/zi, timp de 6 luni ajuta la scaderea in intensitate a manifestarilor alergice la adulti (congestia nazala, stranutul, pruritul).

Detoxifierea minerala 

Cianobacteriile au capacitatea de a se lega de metalele grele (mercur, cadmiu, plumb si arsenic), ajutand la eliminarea acestora din organism. Spirulina este unul dintre putinele produse carora li s-a demonstrat actiunea de sustinere a detoxifierii organismului in ce priveste metalele grele, in urma unor studii preclinice. In ce priveste intoxicatia cu arsenic, exista studii efectuate pe subiecti umani care au aratat ca prin administrarea orala a spirulinei (impreuna cu zinc), timp de 12 saptamani s-a inregistrat o scadere a nivelelor de arsenic, precum si a efectelor acestuia asupra pielii.

Diabet 

Se sugereaza ca spirulina ar avea actiune hipoglicemianta (prin scaderea nivelelor de HbA(1c)), prin administrarea a 2g/zi, pe o perioada de cel putin 2 luni. Ea actioneaza si asupra profilului lipidic al pacientilor cu diabet de tip 2, prin scaderea semnificativa a nivelului trigliceridelor serice si a LDL-colesterolului.

Protectie hepatica 

S-a observat o imbunatatire a functiei hepatice prin administrarea a 4.5 g spirulina/zi, pe o perioada de 3 luni la persoane cu steatoza hepatica.

Neuroprotectie si declin cognitiv

  • Se sugereaza ca sprirulina ar avea rol neuroproctector impotriva excitotoxicitatii (stimularea excesiva a celulelor nervoase de catre o substanta neurotransmitatoare – glutamat). Acest mecanism este atribuit capacitatii spirulinei de inhibare a NADPH-oxidazei. Din aceasta perspectiva, poate fi considerata o alternativa in reducerea riscului de progresie a bolii Parkinson.
  • Spirulina are potential neuroprotector fata de toxicitatea minerala, fiind un foarte bun chelatant.
  • Ajuta la preventia acumularii pigmentilor beta-amiloidici si alfa-sinucleine, care pot avea actiune inflamatoare si neurotoxica. Prin aceasta spirulina ar putea contribui la preventia bolilor Parkinson si Alzheimer.

Actiunea asupra celulelor natural killer (NK)

Celula NK este recunoscuta ca „ucigasul innascut” al sistemului imunitar. Ea provine din celula stem limfoida a maduvei osoase, alaturi de limfocitele B si T. Actiunea acestui tip de celule consta in contracararea actiunii virusurilor si ale celulelor tumorale, fiind active in primele trei zile de la debutul infectiei sau invaziei antigenice. Stimuleaza eliberarea de citokine, cu declansarea lizei si apoptozei celulare (moartea programata a celulei).

Cateva studii arata ca spirulina are capacitatea de a creste activitatea celulei NK in organism, dupa doze relativ scazute (400 mg).

Cresterea andurantei la sportivi

In repetate randuri s-a demonstrat ca spirulina imbunatateste aduranta la exercitiile fizice, la doze de aproximativ 6-7 g/zi, administrate sportivilor sanatosi.

Utilizarile spirulinei nu se rezuma la situatiile decrise mai sus, ele cuprinzand si: suprapondere sau obezitate, hiperreactivitate, deficit de atentie, sindromul oboselii cronice, hepatita C, malnutritie, sindrom premenstrual, anxietate si depresie, memorie, afectiuni cardiovasculare, digestie, sursa de proteine sau de vitamina B12, etc. Din pacate, in aceste afectiuni actiunea spirulinei nu este confirmata, rezultatele multor studii efectuate in acest sens fiind irelevante sau contradictorii.

spirulina-tablete-3Efecte secundare

Spirulina recoltata din surse sigure, fara contaminanti sub forma microcystinei, metalelor grele si incarcaturii bacteriene nocive, pare sa fie sigura pentru cei mai multi dintre noi.

Produsele care contin spirulina contaminata sunt contraindicate tuturor, insa in mod special copiilor care sunt mult mai sensibili la aceste substante decat adultii.

Algele albastre-verzi contaminate pot produce afectare hepatica, dureri gastrice, greata si voma, stare de slabiciune, sete, cresterea ritmului cardiac sau chiar stare de soc.

Precautii de administrare

  • Sarcina si alaptare – nu se recomanda utilizarea produselor cu spirulina, datorita lipsei dovezilor care sa sustina siguranta administrarii in aceste situatii.
  • Bolile autoimunescleroza multipla, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoida, tiroidita Hashimoto, etc. Spirulina poate exacerba actiunea sistemului imunitar, cu intensificarea simptomelor asociate bolii autoimune. Pacientii cu boli autoimune sunt sfatuiti sa evite consumul de spirulina!
  • Fenilcetonuria – spirulina contine fenilalanina, substanta care poate inrautati tabloul simptomatic al pacientului cu fenilcetonurie. Se evita administrarea spirulinei la pacientii diagnosticati cu fenilcetonurie!

Interactiuni

Moderate – se administreaza cu precautie in urmatoarele situatii:

Medicatia imunosupresoare – datorita actiunii de stimulare a sistemului imunitar, spirulina poate scadea eficacitatea terapiei imunosupresoare.

Exemple: azatioprina (Imuran), basiliximab (Simulect), ciclosporina (Neoral, Sandimmune), daclizumab (Zenapax), muromonab-CD3 (OKT3, Orthoclone OKT3), micofenolat (CellCept), tacrolimus (FK506, Prograf), sirolimus (Rapamune), prednison (Deltasone, Orasone), corticosteroizi (glucocorticoizi), etc.

Dozare

Cantitatea optima de spirulina depinde de mai multi factori cum ar fi varsta, starea de sanatate, dar si afectiunea pentru care este recomandata aceasta. In momentul de fata nu exista suficient suport stiintific care sa stabileasca cu exactitate nivelul optim si maxim de spirulina.

Trebuie sa avem in vedere faptul ca suplimentele alimentare, desi sunt naturale pot fi insotite de toxicitate, efecte secundare sau reactii adverse. Din acest motiv este necesar ca atunci cand se opteaza pentru administrarea spirulinei, in oricare dintre formele intalnite pe piata (pudra, capsule sau tablete), sa se respecte si sa nu se depaseasca  doza prescrisa pe prospectul care insoteste fiecare supliment in parte!

 

Autor: Letitia Mates

 

 

 

Bibliografie:

  1. Kim DH1, Park MH, Choi YJ. Molecular study of dietary heptadecane for the anti-inflammatory modulation of NF-kB in the aged kidney. PLoS One. 2013;8(3):e59316. doi: 10.1371/journal.pone.0059316. Epub 2013 Mar 26.La adresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23555655.
  2. Parikh P, Mani U, Iyer U. Role of Spirulina in the Control of Glycemia and Lipidemia in Type 2 Diabetes Mellitus. J Med Food. 2001 Winter;4(4):193-199. La dresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12639401.
  3. Eun Hee Lee, Ji-Eun Park, Young-Ju Choi, A randomized study to establish the effects of spirulina in type 2 diabetes mellitus patients.Nutr Res Pract. 2008 Winter;2(4):295-300. English. Published online December 31, 2008.  https://doi.org/10.4162/nrp.2008.2.4.295. La adresa: https://synapse.koreamed.org/DOIx.php?id=10.4162/nrp.2008.2.4.295&vmode=FULL.
  4. Mathew B, Sankaranarayanan R, Nair PP. Evaluation of chemoprevention of oral cancer with Spirulina fusiformis. Nutr Cancer. 1995;24(2):197-202. La adresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8584455.
  5. Ferreira-Hermosillo A, Torres-Duran PV, Juarez-Oropeza MA. Hepatoprotective effects of Spirulina maxima in patients with non-alcoholic fatty liver disease: a case series. J Med Case Rep. 2010 Apr 7;4:103. doi: 10.1186/1752-1947-4-103. La adresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20370930.
  6. WebMd. Blue-green algae. La adresa: http://www.webmd.com/vitamins-supplements/ingredientmono-923-blue-green%20algae.aspx?activeingredientid=923&, accesat decembrie, 2016.
  7. Examine.com. Spirulina. La adresa: https://examine.com/supplements/spirulina/#summary7-1.