Update articol: 9.11.2019

Hipotiroidismul este o afectiune din ce in ce mai des intalnita in ultima perioada, mai ales la persoane tinere. Acesta se caracterizeaza prin insuficienta glandei tiroide de a secreta hormoni tiroidieni in cantitatea necesara.

Cele mai frecvente cauze ale acestei boli

  • Tiroidita cronica autoimuna Hashimoto, precum si tiroiditele acuta, subacuta sau post partum (dupa nastere)
  • Indepartarea chirurgicala a glandei tiroide (tiroidectomie – totala sau subtotala)
  • Deficitul de iod din anumite zone geografice
  • Tratamente cu iod radioactiv (I131)
  • Anumite medicamente: Thyrozol (pentru hipertiroidism), Amiodarona, Iterferon alfa sau Litiu.

Manifestari clinice

  • Cresterea in greutate cu 5-10 kg, datorata in general depunerii de mucopolizaharide in tesuturile subcutanate
  • Edeme ale pleoapelor, in jurul ochilor, dar si la nivelul mainilor si picioarelor
  • Intoleranta la frig
  • Caderea parului, piele uscata, unghii friabile
  • Raguseala, ingrosarea vocii
  • Hipertensiune arteriala, scaderea pulsului cardiac (bradicardie)
  • Scaderea poftei de mancare, greturi, varsaturi, constipatie, balonare
  • Slabiciune musculara, crampe si dureri musculare, dureri articulare.
  • Infertilitate, dereglarea ciclului menstrual, scaderea libidoului, tulburari erectile
  • Anemie, hipercolesterolemie sau hiperprolactinemie (cresterea nivelului seric de prolactina).

Diagnosticul se bazeaza pe analize de laborator, ecografia glandei tiroide si electrocardiograma, daca este cazul.

Analizele de laborator:

  • TSH – de obicei crescut, FT4 – poate fi normal sau scazut,
  • Anticorpi anti-TPO si anti-Tg – pentru diagnosticul tiroiditei Hashimoto.
  • Se mai recomanda evaluarea nivelului de colesterol si trigliceride, hemoleucograma si ionograma.

Tratamentul

Consta de obicei in terapie de substitutie, cu hormoni tiriodieni, cel mai adesea apelandu-se la levothyroxina (T4), sub denumirile comerciale Euthyrox sau L-Thyroxin.

Dozele sunt individualizate pentru fiecare pacient in parte si pot sa varieze intre 25-250 micrograme/zi.

Medicamentul se administreaza dimineata, pe stomacul gol, cu 30 de minute inainte de masa.

Atentie:

  • Preparatele care contin calciu, aluminiu (medicamente antiacide), fier, colestiramina (Questran) sau produsele din soia pot intarzia absorbtia hormonului tiroidian, motiv pentru care se administreaza la cel putin 4 ore dupa acesta.
  • Cafeaua interactioneaza cu levothyroxina, motiv pentru care se consuma la cel putin o jumatate de ora – o ora dupa administrarea acesteia.

Exista situatii in care se recomanda si triiodotironina (T3), sau combinatia acesteia cu T4, in preparatul Novothyral.

Tratamente alternative

Atentie – Acestea se administreaza doar la recomandarea sau cu acordul medicului endocrinolog!

Ele pot completa tratamentul de substitutie hormonala si pot consta in produse gemoterapice, suplimente alimentare, ceaiuri sau tincturi.

Produse gemoterapice:

  • Dimineata: Extract din muguri de Coacaz negru – Ribes nigrum MG=D1: 2 ml, diluati in putina apa, inainte de mancare
  • Seara: Extract din amenti de Mesteacan pufos – Betula pubescens amenti MG=D1: 2ml, diluati in putina apa
  • Pentru palpitatii, la nevoie: Extract din mladite de Paducel – Crataegus oxyacantha MG=D1: 35-40 picaturi, diluate in apa
  • Pentru stari anxioase sau insomnii: Extract din muguri de Tei argintiuTilia tomentosa MG=D1:5-6 picaturi, diluate in putina apa.

Homeopatia – de regula prin remedii homeopate nu se trateaza chisturi si noduli tiroidieni. Acestia trebuie tinuti sub observatie de catre medicul endocrinolog. Medicul homeopat poate face recomandari in ce priveste mentinerea functionalitatii tiroidei in mixedem (hipotiroidism), prin suplinirea tratamentului hormonal recomandat de endocrinolog.

Toroidita Hashimoto  (inflamatia cronica autoimuna a glandei tiroide), poate fi abordata din punct de vedere homeopat, cu acordul medicului curant. Tratamentul este individualizat de catre medicul homeopat.

Ceaiuri: sanziene, paducel, macese, nuc si zmeur.

Extracte alcoolice din plante, de genul Biterului Suedez – pot ameliora simptomele din hipotiroidism.

Alimentatia

Alimentatia din hipotiroidism are in vedere pastrarea unui aport adecvat de iod, cupru, zinc, seleniu, fier, dar si din vitaminele A, D, E si B12. Dintre alimentele recomandate in patologia tiriodiana: galbenusul de ou, caisele, curmalele, patrunjelul, cartofii, prunele uscate, semintele crude, sau cerealele integrale.

Iodul

Este un nutrient esential pentru buna functionare a glandei tiroide, fiind necesar in sinteza hormonilor tiroidieni (triiodotironina – T3, tetraiodotironina – T4 sau tiroxina).

Iodul se regaseste in cantitati foarte mici in organism, insa atat deficitul cat si prezenta lui intr-o cantitate prea mare, pot fi nocive pentru sanatatea nostra.

  • Carenta cronica de iod va determina scaderea sintezei de hormoni tiroidieni, manifestata prin cresterea in dimensiune a tiroidei, cu aparitia gusei endemice.
  • Excesul de iod va induce manifestari specifice hipertiroidismului, caracterizate prin tulburari de ritm cardiac, exoftalmie, iritabilitate, scadere in greutate, etc. Acest exces apare de obicei dupa administrarea de medicamente care contin iod (ex. amiodarona), substante de contrast iodate, utilizate in investigatiile radiologice sau suplimentele alimentare din alge marine (spirulina, chlorella). Acumularea de iod radioactiv (I131) la nivelul glandei tiroide creste riscul de cancer tiroidian, mai ales la copii. In mod paradoxal, excesul de iod poate sa inhibe sinteza hormonilor tiriodieni, determinand aparitia gusei si a hipotiroidismului.
  • Necesarul zilnic de iod la persoane adulte este de 150 µg (cu exceptia femeilor insarcinate la care necesarul se situaza intre 200-250 µg/zi, si a celor care alapteaza: 290 µg/zi).

Surse alimentare de iod: sarea, codul, crevetii, tonul, laptele de vaca, ouale, fasolea (Navi), cartofii.

Suplimente alimentare cu iod: Iodura de potasiu – forma cel mai des intalnita in formulele de multivitamine/multiminerale existente pe piata. Un supliment alimentar care contine 100% din DZR (doza zilnica recomandata) pentru iod, furnizeaza aproximativ 150 µg de iod. Se considera ca la o dieta echilibrata si diversificata nu este nevoie de aport suplimentar de iod.

In ce priveste programul de fortificare a iodului in alimentatie – se realizeaza la nivel regional si este stabilit de fiecare tara in parte. In Romania, in urma unei Hotararii 568/2002 care priveste „iodarea universala a sarii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara”, s-a implementat introducerea sarii iodate pentru consum, in scopul prevenirii afectiunilor tiroidiene.

Iodul poate interactiona cu alte elemente prezente in organism. Spre exemplu, deficientele de seleniu, fier sau vitamina A pot exacerba efectele deficientei de iod.

Seleniul

In timp ce iodul este un component esential al hormonilor tiroidieni, pentru conversia T4 la forma biologica activa – T3, este necesara prezenta unor enzime care contin seleniu (iodotironin deiodinaze). Acestea pot interveni si in reglarea homeostaziei iodului.

Alte enzime care contin seleniu, glutation peroxidazele, protejeaza glanda tiroida de actiunea nociva a radicalilor liberi produsi in timpul sintezei hormonale.

Studiile epidemiologice in care s-au constatat deficiente atat de iod cat si de seleniu (Africa centrala), au corelat lipsa acestor doua elemente cu prevalenta cretinismului mixedematos, o forma severa de hipotiroidism congenital, acompaniat de retard fizic si mental.

S-a demonstrat ca prin corectarea deficientei seleniului s-a imbunatatit activitatea de metabolizare a hormonilor tiroidieni (ca copii la care era prezenta deficienta de seleniu si iod).

In tiroidita cronica autoimuna, administrarea zilnica a 200 mcg de seleniu poate atenua procesul autoimun, prin scaderea nivelului de anticorpi.

Surse alimentare de seleniu: nuci braziliene, fructe de mare (caracatita, creveti, homari, calamari), peste (ton, macrou), cereale integrale, seminte (floarea soarelui, susan, dovleac, in), carnea (porc, vita, miel, pui si curcan), ciuperci (Crimini, Shiitake, Portabella).

Fierul

Anemia feripriva severa poate afecta activitatea metabolica a glandei tiroide prin urmatoarele mecanisme:

  • Scaderea productiei de TSH (hormon de stimulare tiriodiana) de catre glanda pituitara
  • Reducerea activitatii peroxidazelor tiroidiene care intervin in producerea hormonilor tiroidieni
  • La nivelul ficatului, prin scaderea conversiei T4 in T3, fapt care va conduce la o concentratie mai mica de T3 care se leaga de receptorii nucleari.

S-a demonstrat ca prin corectarea deficientei de fier se imbunatateste eficacitatea suplimentarii cu iod, la persoanele aflate sub tratament.

Surse alimentare de fier: seminte (dovleac, susan, floarea soarelui, in, pin), ficat (pui), fructe de mare (sepie, caracatita, scoici, melci de mare), nuci si alune (caju, macadamia, fistic), carne (vitel si miel), leguminoase (fasole, mazare, soia, mazare), cerealele integrale, legumele cu frunze verzi.

Vitamina A

S-a constatat ca deficienta de vitamina A coexista in cele multe cazuri cu deficienta de iod (caracterizata prin gusa endemica). Statutul vitaminei A poate influenta raspunsul la profilaxia cu iod, la populatiile deficitare in acest element. Deficienta de vitamina A interfera axa pituitar-tiroidiana prin:

  • Cresterea sintezei si secretiei TSH-ului de catre glanda pituitara
  • Cresterea in dimensiune a glandei tiriode
  • Reducerea absorbtiei de iod la nivelul glandei tiriode.

Suplimentarea cu vitamina A poate scadea semnificativ nivelul TSH-ului, a tiroglobuluinei (TG) dar si dimensiunilor gusei.

Surse vegetale de vitamina A: cartoful dulce, morcovii, legumele cu frunze verzi, caisele uscate, pepenele galben, mango, ardeii rosii, pestele (tonul, macroul, sturionul), mazarea, broccoli.

Vitamina A-1

Substantele goitrogene

Anumite alimente contin substante denumite goitrogene, care pot interveni atat in procesul de utilizare a iodului de catre glanda tiroida cat si in producerea de hormoni tiriodieni. Acestea pot interactiona cu activitatea glandei tiroide, inhiband metabolismul iodului.

Spre exemplu, s-a stabilit o legatura intre consumul de manioc si prevalenta gusei endemice. Acest tubercul (cassava) este consumat cu regularitate in anumite parti ale lumii (Tari din Africa, America de Sud). El contine un compus denumit linamarina, care la nivel hepatic se metabolizeaza in tiocianat, substanta ce blocheza absorbtia iodului de catre glanda tiroida.

La populatiile cu deficit de iod, fumul de tigara a fost asociat cu risc crescut de gusa endemica. Cianura rezultata din fumul de tigara este convertita la nivel hepatic in tiocianat, expunand fumatorii la riscul de a dezvolta gusa endemica si hipotiriodism.

Tiocianatul afecteaza transportul iodului la glandele mamare, fapt care determina scaderea aportului acestuia in hrana sugarilor.

Alimente care contin substante goitrogene: anumite specii de mei, cartofi dulci, fasole si legumele crucifere (varza, broccoli, conopida, varza de Bruxelles). In general, prin prelucrarea termica (fierberea la aburi) scade cantitatea de tiocianati prezenti in aceste alimente, facand posibila o absorbtie mai buna a iodului de catre glanda tiroida.

Crucifere-1

Boabele de soia nefermentate contin izoflavone, genisteina si daidzeina, substante cu actiune inhibitorie asupra sintezei hormonilor tiroidieni. Acidul fitic si oxalic prezente in soia impiedica absorbtia anumitor minerale (calciu, magneziu, cupru, fier sau zinc). Soia nefermentata si produsele derivate din acestea: laptele de soia, tofu, concentratele proteice sau chiar laptele pentru sugari) pot influenta activitatea glandei tiriode, determinand aparitia hipotiroidismului.

Produsele din soia fermentata: tempeh, miso sau sosul de soia contin o cantitate mai mica de izoflavone si au actiune gusogena mai putin pronuntata.

Se considera ca aceste substante nu au importanta clinica, atata vreme cat nu sunt consumate in cantitati mari si nu coexista o deficienta de iod.

Anumiti poluanti industriali: percloratul de potasiu, rezorcinulul sau acidul ftalic pot fi de asemenea goitrogenice.

Se considera ca aspartamul (edulcorant artificial) ar potea declansa boli tiroidiene autoimune la persoanele care au predispozitie pentru acestea (tiroidita autoimuna Hashimoto, boala Basedow-Graves).

In concluzie, in hipotiroidism (tiroidita autoimuna Hashimoto):

  • Se urmareste echilibrarea aportului de iod, atat alimentar cat si prin suplimentare, acolo unde este cazul. Tratamentul consta de obicei in substitutie hormonala, iar doza de medicament este prescrisa doar de catre medicul specialist. Tratamentul este individualizat si se realizeaza prin tatonare (recomandarea unor doza diferite, pana la stabilizarea tabloului tiroidian).
  • Se recomanda utilizarea sarii de Himalaya sau a sarii de mare (care contine iod, in stare naturala).
  • Se evita consumul in stare cruda a legumelor cu potential goitrogen, in special al cruciferelor (varza, varza de Bruxelles, conopida, broccoli, kale). Aceste legume pot fi consumate ocazional de catre persoanele diagnosticate cu hipotiriodism, doar prelucrate termic.
  • Se evita consumul produselor din soia nefermentata.

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

  1. Oregon State University. Micronutrient Information Center. Iodine. [Internet]. La adresa: http://lpi.oregonstate.edu/mic/minerals/iodine, accesat 9.11.2019.
  2. Harrison. Manual de medicina interna. Editia a 18-a. Editura ALL, 2014, p. 1116-1119.
  3. MY FOOD DATA. Top 10 Foods Highest in Selenium. [Internet] [Last Updated: October 14th, 2019]. La adresa: https://www.healthaliciousness.com/articles/foods-high-in-selenium.php, accesat 9.11.2019.
  4. MY FOOD DATA. Foods High in Iodine. [Internet] [Last Updated: April 10th, 2019] La adresa: https://www.healthaliciousness.com/articles/natural-foods-high-in-iodine.php, accesat 9.11.2019.
  5. MY FOOD DATA. Top 10 Foods Highest in Iron. [Internet] [Last Updated: October 14th, 2019]. La adresa: https://www.healthaliciousness.com/articles/food-sources-of-iron.php, accesat 9.11.2019.
  6. MY FOOD DATA. Top 10 Foods Highest in Vitamin A. [Internet] [Last Updated: October 14th, 2019]. La adresa: https://www.healthaliciousness.com/articles/food-sources-of-vitamin-A.php, accesat 9.11.2019.