Intoleranta alimentara este adesea subdiagnosticata, desi poate fi cauza unor manifestari persistente si suparatoare: dureri intestinale, balonare, acnee sau eczeme, sensibilitatea crescuta la infectiile respiratorii, oboseala cronica. Este implicata inclusiv in rezistenta la scaderea in greutate.

Se estimeaza ca in prezent apoximativ 40% din populatia globului este afectata de diferite intolerante alimentare.

Ce este intoleranta alimentara?

Intoleranta alimentara reprezinta o reactie adversa a organismului la ingestia anumitor alimente. Aceasta se manifesta prin incapacitatea sistemului digestiv de a digera anumiti nutrienti din alimente, atribuita in principal unor deficite enzimatice (lactaza, diaminooxidaza – DAO, aldolaza B, etc).

Prezenta in cantitate insuficienta sau lipsa enzimelor care intervin in procesele de descompunere ale anumitor compusi ca lactoza, fructoza sau histamina in substante usor de asimilat de catre organism, face ca acestia sa patrunda netransformati in circulatia sanguina. Patrunsi in circulatia sanguina, acestia determina eliberarea de anticorpi (IgG) de catre sistemul imun, in scopul anihilarii lor.

Ca urmare a acestor actiuni apare o stare inflamatorie, localizata diferit (la nivel intestinal, pielii sau sistemului respirator), putand determina aparitia balonarii, durerilor intestinale, sindromului de colon iritabil, incetinirea metabolismului, eruptii cutanate, acnee, rinoree, congestie nazala sau tuse astmatiforma.

Intolerantele alimentare se pot dezvolta si in urma unor suferinte cronice ale pacientului: pancreatite, boli ale vezicii biliare, boli intestinale, etc.

Cele mai cunoscute intolerante alimentare sunt reprezentate de:

  • Intoleranta la gluten – raspuns imunologic anormal al organismului la produse alimentare care contin gluten. Intoleranta cronica se manifesta la fractiunile solubile in alcool ale acestuia, reprezentate de gliadina din grau si prolarminele din orz, secara si ovaz. Este considerata o boala autoimuna.
  • Intoleranta la lactoza – caracterizata prin deficit de lactaza, enzima responsabila de absorbtia si metabolizarea lactozei. Alimente: laptele si produsele lactate.
  • Intoleranta la fructoza – incapacitatea organismului de a metaboliza fructoza datorita deficitului de aldolaza B. Alimente: fructe, sucuri, zahar, miere, etc.
  • Intoleranta la histamina – un tip particular de intoleranta alimentara, datorat deficitului de diaminooxidaza (DAO). Exemple: alimente fermentate (branza, varza murata sau vin) si bogate in proteine (peste, carne, mezeluri), alimente alterate, dar si in fructe si legume cu seminte, ciocolata, cacao, cafea, nuci, ceai negru, verde, etc.

Organismul poate sa prezinte intoleranta la mai multe alimente in acelasi timp.

Simptomele intolerantei alimentare

Simptomele debuteaza lent, reactiile putand sa apara chiar si la 8-72 de ore de la consumul de alimente sau aditivi alimentari, incriminati in intolerantele alimentare.

Severitatea simptomelor depinde de cantitatea de alimente ingerate. Reactia de intoleranta este mediata imunologic, fiind caracterizata de prezenta anticorpilor de tip IgG in sange.

Manifestarile intolerantei alimentare pot consta in:

  • Eruptii cutanate de tip urticarie – in general aparute la un interval mai lung de timp dupa ingerarea alimentelor pentru care organismul prezinta intoleranta
  • Acnee
  • Migrena
  • Cefalee
  • Balonare
  • Dureri abdominale
  • Crampe intestinale
  • Diaree sau constipatie
  • Congestie nazala, rinoree sau stranut
  • Tuse
  • Crestere in greutate
  • Insomnii
  • Anxietate.

Intrucat simptomele sunt foarte variate, devine uneori foarte dificil de identificat cauza lor.

 

 

Alergiile alimentare

Din punct de vedere clinic, manifestarile specifice intolerantei alimentare pot fi confundate cu cele ale alergiilor, desi mecanismele lor de aparitie sunt diferite.

Reactiile alergice reprezinta un raspuns nepotrivit, hiperreactiv al sistemului imun de fiecare data cand intra in contact cu alergen alimentar. Ele se pot declasa chiar si la cantitati foarte mici de substante, iar manifestarile lor apar rapid, in decurs de cateva minute de la ingerare.

Acest tip de reactii se caracterizeaza prin prezenta anticorpilor IgE in sange, ca raspuns al ingerarii de alimente sau aditivi alimentari cu potential alergen. Exemple de alimente care pot declansa reactii alergice: alune, crustacee, peste, lapte, cacao, capsune, rosii, etc.

Alergiile alimentare afecteaza un procent foarte redus de populatie: aproximativ 1-2% dintre adulti.

Mai multe informatii despre alergiile alimentare puteti gasi in articolul: Alergii alimentare la copii.

Cum pot fi diagnosticate intolerantele alimentare?

Pentru stabilirea diagnosticului de intoleranta alimentara se pot efectua diferite tipuri de teste:

  • Genetice – spre exemplu pentru intoleranta ereditara la lactoza, fructoza, histamina sau gluten.
  • Teste pentru depistarea bolilor autoimune. Exemplu: determinarea anticorpilor anti-gliadin IgG, in stabilirea diagnosticului de intoleranta la gluten (boala celiaca)
  • Test pentru determinarea activitatii diaminooxidazei (DAO) – ajuta la stabilirea diagnosticului de intoleranta la histamina.

Cum abordam intolerantele alimentare?

In mod normal, dupa ce unul din aceste teste confirma prezenta unei/unor intolerante alimentare, recomandarea generala este ca acele alimente sa fie retrase din alimentatie, cel putin pentru o perioada determinata de timp, dupa care sa fie reintroduse treptat.

Trebuie tinut cont de faptul ca aceasta recomandare nu este valabila in orice situatie, exemplu elocvent constituindu-l intoleranta la gluten, incadrata ca boala autoimuna. Din acest motiv, stabilirea diagnosticului si recomandarile din punct de vedere nutritional in astfel de situatii se fac doar de catre medici si respectiv dieteticieni/nutritionisti.

Pot fi prevenite intolerantele alimentare?

Aparitia si dezvoltarea intolerantelor alimentare nu pot fi prevenite, insa putem urma cateva sfaturi pentru a preveni simptomele asociate acestora:

  • Fiecare persoana afectata de intoleranta alimentara trebuie sa stie ce tip de aliment si in ce cantitate ii determina aparitia simptomelor, in asa fel incat sa poata tine sub control manifestarile neplacute ale acestora.
  • Daca luati masa la restaurant, puteti intreba ospatarul de modul in care este preparat meniul dumneavoastra, deoarece acesta poate contine alimente pe care nu le tolerati si care sa nu apara pe lista de meniu.
  • Invatati sa cititi cu atentie etichetele produselor alimentare, pentru a putea identifica ingredientele la care manifestati intoleranta. Nu uitati verificarea condimentelor sau a aditivilor alimentari, daca in urma testarii vi se confirma sensibilitate la acestia!

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

  1. Cleveland Clinic. Problem Foods: Is it an Allergy or Intolerance, la adresa: https://my.clevelandclinic.org, accesat august, 2015.
  2. Mohamed I Y, Ulrich R F, Wolfgang E S and Michael S. Adult hereditary fructose intolerance. World J Gastroenterol. 2009 May 21; 15(19): 2412–2413. La adresa: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2684612/, accesat august, 2015.
  3. Synevo. Intoleranta ereditara la fructoza. La adresa: http://www.synevo.ro/intoleranta-ereditara-la-fructoza/, accesat august, 2015.
  4. Dallas M. S. Genetics of lactase persistance and lacose intolerance. Annu. Rev. Genet. 2003.37:197-219, la adresa: http://bioinfo2.ugr.es, accesat august, 2015.
  5. Synevo. Intoleranta la lactoza- test genetic, la adresa: http://www.synevo.ro/intoleranta-la-lactoza-test-genetic/, accesat august, 2015.
  6. Synevo. Anticorpi anti-gliadin IgG. La adresa: http://www.synevo.ro/anticorpi-anti-gliadin-igg/, accesat august, 2015.
  7. MyCareTest, la adresa: http://www.intolleranzealimentaritest.it/en_chi_siamo.php, accesat august, 2015.