Sezonul cald aduce cu el, pe langa calatorii si destinatii de vis si neplaceri care uneori ne pot tintui la pat cateva zile si ne pot afecta concediul la care am visat un an intreg…

Toxiinfectia alimentara poate fi una dintre aceste neplaceri, tocmai datorita caldurii in prezenta careia agentii patogeni se pot dezvolta mai rapid decat in conditii de temperatura joasa.

Aceasta este o boala cu debut brusc, care este de cele mai multe ori este cauzata de ingerarea de alimente sau bauturi contaminate cu agenti patogeni sau in care se gaseste o substanta toxica.

Simptomele toxiinfectiei alimentare sunt: stare de rau, ameteala, greata, voma, slabiciune musculara, dureri sau crampe abdominale, diaree sau febra.

Cele mai „zgomotoase” toxiinfectii alimentare au la baza infectia cu Salmonella, bacterie care se dezvolta mai ales in carnea cruda, oua, lapte crud si produse lactate obtinute din acesta, peste sau fructe de mare. Grupele de risc la aceasta infectie sunt: copiii pana la 5 ani, femeile insarcinate, bolnavii (cu imunitate scazuta) si persoanele in varsta.

Cauze ale toxiinfectiei alimentare

Toxiinfectia alimentara poate fi provocata de anumiti agenti patogeni (microorganisme) sau substante toxice. De cele mai multe ori, la originea acestor toxiinfectii stau anumite bacterii, virusuri sau paraziti care infesteaza apa de baut sau alimentele. Acest lucru se intampla mai ales datorita igienei necorespunzatoare sau a modului de preparare sau depozitare al alimentelor sau bauturilor.

Substantele toxice pot proveni din anumite specii de ciuperci sau de pe alimentele care au fost in prealabil tratate cu pesticide.

Simptomele toxiinfectiei alimentare

Simptomele si manifestarile toxiinfectiei alimentare depind de tipul infectiei si de gravitatea acesteia. De cele mai multe ori acestea constau in: diaree, senzatie de greata, varsaturi, dureri abdominale, cefalee, lipsa poftei de mancare, stare de oboseala si febra.

Dintre agentii patogeni, virusurile provoaca cele mai multe infectii alimentare, prin infestarea apei de baut sau a alimentelor.

Exemple de agenti patogeni:

  • Norovirusurile – reprezinta un grup de virusuri foarte contagioase, care determina asa-zisa „gripa intestinala” sau gastroenterita virala. Simptome: stare de greata, voma, dureri de cap sau febra usoara, care dispar de obicei dupa 2-3 zile. Aceste virusuri se pot transmite atat de la om la om, cat si prin alimente contaminate. Ele provoaca cele mai multe infectii alimentare de natura virala in randul adultilor.
  • Rotavirusul – cauzeaza mai ales la copii mici: varsaturi, scaune diareice persistente si febra.
  • Virusul hepatitic A – se poate transmite atat de la om la om, cat si indirect, prin apa, alimente sau anumite suprafete contaminate. Infectia cu acest virus se caracterizeaza prin febra brusca, pierderea poftei de mancare, dureri abdominale, stare accentoata de oboseala urmata de aparitia icterului. Simptomele dureaza de obicei mai putin de doua luni, insa perioada de recuperare este mai lunga, uneori 6 luni.
  • Salmonella – este o bacterie care se dezvolta in intestinele animalelor, gasindu-se uneori in oua proaspete sau carne. Produsele expuse riscului de contaminare sunt cele din carne, dar si fructele sau legumele. Semnele specifice infestarii cu Salmonella: voma, febra usoara si diaree acuta grava, ce poate fi insotita uneori de sange in scaun. In mod normal, aceste simptome apar la 12-72 de ore de la ingerarea produsului infestat si pot dura intre 1-3 zile.
  • Campylobacter spp – este o bacterie care se gasesta mai ales in carnea de pui. Simptome: febra, scaune diareice apoase, cefalee (durere de cap) si dureri musculare. Ele apar la 2-5 zile dupa ingerarea alimentului infestat.
  • Staphylococcus aureus – determina aparitia unei toxiinfectii cu debut brusc: greata, varsaturi, stare de ameteala si dureri abdominale. Pentru a preveni infectia cu aceasta bacterie, alimentele trebuie pastrate la temperaturi mai mici de 7 grade C, iar pregatirea lor trebuie facuta la temperaturi mai mari de 55 grade C.
  • E. coli – este o bacterie care are mai multe variante, cele mai multe dintre ele fiind inofensive. Anumite variante, spre exemplu EHEC sau STEC, pot determina infectii grave.
  • Giardia lamblia – este un parazit intestinal care poate cauza dureri intestinale, senzatie de balonare, greata si uneori scaune diareice apoase.

Consumul de ciuperci toxice, precum si fructe sau legume tratate cu pesticide pot determina aparitia unor reactii toxice foarte grave. Acestea se manifesta prin diaree si voma.

Abordarea gastroenteritei virale

In mod normal, simptomele gastroenteritei virale dispar de la sine, fara tratamente specifice.

Ce putem face intr-o astfel de situatie?

1. Hidratarea

  • Cea mai importanta masura ce trebuie luata, pentru a suplini apa si eventual electrolitii pierduti prin voma si diaree!
  • Se evita consumul de alcool, cafea, ceaiuri ce contin cafeina, sucuri acide (portocale, mere, etc), laptele. Aceste alimente au actiune iritanta asupra mucoasei digestive. In plus, alcoolul accentueaza deshidratarea.
  • Se consuma multe lichide, impartite in portii mici: apa plata, ceaiuri din plante (menta, musetel, galbenele, frunze de zmeura, ghimbir sau scortisoara), supa strecurata (de pui, lipsita de grasime)
  • Rehidratarea se poate face initial cu apa sau ceauri neindulcite, insa daca simptomele sunt violente, aceasta trebuie facuta cu Saruri de Rehidratare Orala, pe care le puteti procura din farmacie.
  • Nu consumati bauturi de genul „Coca-Cola” pentru „tratarea” starii de greata sau durerii de stomac!!! Aceste bauturi contin mult zahar care determina aparitia si mentinerea diareei si cafeina, substanta cu actiune iritanta asupra mucoasei tubului digestiv, dar si deshidratanta.

2. Alimentatia

  • Se consuma portii mici si mai dese de alimente care pot fi digerate usor (paine prajita, biscuiti fara zahar, stiks-uri, banane, orez, morcovi fierti)
  • Se evita alimentele crude (fructe legume), cele bogate in fibre alimentare (painea integrala, semiintegrala sau Graham, pastele integrale, orezul integral, etc), dar si leguminoasele (mazare, fasole, linte, etc)!
  • Se evita alimentele grase, prajite sau mezelurile!
  • Nu se consuma ciocolata si nici alimente dulci (produse de cofetarie, patiserie)! 

Ce se poate consuma?

  • Se poate incepe cu produse din cereaale rafinate: orez alb fiert sau paine alba.
  • Legume sau fructe fierte: piure de morcovi sau sos de mere (obtinut din mere fierte, fara zahar)
  • Carne slaba: piept de curcan, piept de pui sau carne slaba de vitel, sau peste (fierte)
  • In perioada de recuperare, dupa faza acuta, puteti consuma iaurturi imbogatite cu probiotice, pentru restabilirea florei intestinale.
  • Portiile se cresc treptat, iar alimentatia se va schimba usor de la dieta spre alimentatie normala, in decurs de cateva zile.

3. Cand apelam la medic?

  • Atunci cand apar semne de deshidratare: gura uscata, ochi uscati, fara lacrimi, scaderea cantitatii de urina sau stare de letargie, in situatii mai grave. In astfel de situatii, rehidratarea se va face pe cale intravenoasa, in spital.
  • Daca simptomele sunt foarte violente sau daca dureaza mai mult de o saptamana.
  • Daca manifestarile descrise mai sus apar in urma consumului de ciuperci sau alte surse de substante toxice. In aceasta situatie, este necesara internarea imediata, pentru eliminarea acestora si pentru sustinerea functiilor vitale ale organismului!

Tratament

1. Pentru diaree

  • Eridiarom tablete
  • Smecta pliculete
  • Loperamid (Imodium)
  • Saruri de rehidratare orala.

Mai multe informatii gasiti in articolul Trusa medicala pentru vacanta, la capitolul „Exemple de medicamente recomandate in tratamentul diareei”.

Atentie: Medicamentele antidiareice se administreaza copiilor mai mici de 2 ani doar la recomandare medicala!

2. Pentru stare de greata/voma

  • Cocculine – tablete homeopate
  • Tablete cu extract de ghimbir
  • Ceaiuri: chimen, anason, armurariu, musetel, anghinare sau ghimbir.

Concluzie

Toxiinfectia alimentara poate fi determinata de agenti patogeni si anumite substante toxice.

Dintre agentii patogeni, cei mai raspanditi sunt virusurile intestinale care cauzeaza gastroenteritele virale. Acestea se transmit atat de la om la om, cat si prin contactul cu suprafete contaminate sau ingerarea de alimente infestate.

Pentru preventia acestor infectii, este foarte important sa respectam:

  • Reguli de igiena personala (spalarea mainilor cu apa si sapun)
  • Pastrarea corespunzatoare a produselor alimentare (refrigerare sau congelare)
  • Pregatirea corespunzatoare a alimentelor cu risc crescut de contaminare: carne, oua, fructe de mare
  • Spalarea cu apa din abundenta a fructelor si legumelor
  • Igienizarea corespunzatoare a spatiului de preparare a mancarii.

 

In cazul in care prezentati manifestarile unei toxiinfectii alimentare iar evolutia bolii nu este favorabila, contactati de urgenta medicul dumneavoastra de familie, pentru a stabili cu precizie diagnosticul si a va institui tratamentul corespunzator!

 

Autor: Letitia Mates

 

 

 

 

Sursa:

Voedselvergiftiging en buikgriep symptomen en behandeling, la adresa: Voedselvergiftiging-buikgriep-symptomenhttp://www.voedselvergiftiging-buikgriep-symptomen.nl/, accesat iunie 2015