Update articol: 30.10.2019

Alimentele organice sunt din ce in ce mai des intalnite pe rafturile magazinelor, iar preturile lor sunt de obicei mai mari decat ale celor conventionale. Acesta este unul dintre motivele care ne determina sa ne intrebam daca merita sa cumparam alimentele in varianta lor organica sau sa optam pentru celalalte.

Ce sunt alimentele organice?

Termenul „organic” sau „biologic” („bio”) este utilizat in alte state pentru produsele alimentare sau nealimentare omologate in tara noastra ca „produse ecologice”.  Acesti termeni sunt similari si definesc produse obtinute conform acelorasi standarde.

Conform legislatiei comunitare si nationale:

  • In etapele de productie a alimentelor ecologice se interzice utilizarea organismelor modificate genetic, a fertilizantilor si pesticidelor de sinteza, precum si a stimulatorilor si regulatorilor de crestere, antibioticelor sau hormonilor.
  • Pe parcursul etapelor de procesare a alimentelor ecologice se restrictioneaza folosirea substantelor chimice de sinteza, a aditivilor si a substantelor complementare.

Produsele alimentare care corespund cerintelor legislative europene si nationale si care primesc certificatul de produs ecologic, sunt etichetate cu mentiunea „ecologic”. Pe eticheta acestora este necesar sa fie trecute:

  • Referirea la modul de productie ecologic;
  • Sigla nationala si cea comunitara;
  • Numele si codul organismului de inspectie si certificare ce a afectuat inspectia si a eliberat certificatul de produs ecologic.

Siglele produselor ecologice

Consumatorii pot identifica produsele ecologice de pe rafturile magazinelor si cu ajutorul siglelor de pe etichete: nationala „ae” si europeana.

Deci, spre deosebire de alimentele obtinute in mod conventional, alimentele „bio” au avantajul de a fi mai „curate”, fiind nemodificate genetic, lipsite de aditivi si potentatori chimici, in consecinta mai sanatoase!

Care dintre alimentele consumate de noi ar trebui sa provina din culturi ecologice?

In mod normal, alimentele pe care le consumam cel mai des ar trebui sa se afle pe lista nostra de cumparaturi „bio”. Aceasta inseamna incepand de la cartofi, fructe, legume si pana la carne si derivate din aceasta, lapte si derivatele sale sau oua.

Pe langa consumul frecvent, exista anumite alimente care asimileaza cantitati mai mari de substante chimice reziduale (pesticide) decat altele.

Urmatoarea lista cuprinde alimente care ar trebui sa provina din culturi ecologice, fie capacitatii lor de a retine reziduuri pesticide in cantitati mai mari decat altele, fie datorita faptului ca sunt alimente pe care le consumam foarte frecvent:

Piersicile

Retin cantitati insemnate de reziduuri pesticide. Se recomanda spalarea sau indepartarea cojii inainte de consum daca stim ca a existat posibilitatea de a fi fost tratate.

Nectarinele

Sunt fructe parfumate si suculente, bogate in vitamina A si C, niacina si potasiu. Datorita cantitatii mari de reziduuri pesticide regasite in fructul final, se recomanda consumul lor din culturi ecologice sau decojirea acelora a caror provenienta nu o cunoastem.

Capsunele si ciresele

Ambele sunt importante surse de vitamina C. Acum este perioada de coacere a acestor fructe la noi in tara, asa ca va incurajez sa le consumati pe acestea, proaspete si pline de savoare!

Merele

Sunt recunoscute ca surse insemnate de vitamine, fibre si nutrienti, regasiti in mare parte si in coaja lor. Atunci cand merele sunt tratate, substantele chimice se pot regasi in coaja lor, motiv pentru care trebuie sa o indepartam (pierzand si aportul nutritiv oferit de aceasta).

Daca nu se specifica faptul ca merele au fost cultivate ecologic, spalati-le bine cu apa sau curatati-le de coaja pentru a diminua riscul ingestiei de pesticide!

Perele

Perele sunt surse importante de vitamina C si fibre alimentare, recomandate in completarea programelor alimentare de scadere in greutate. Deoarece retin cantitati mari de pesticide in coaja lor, se recomanda inlaturarea acesteia inainte de consum!

Strugurii

Sunt fructe cu un continut insemnat in vitamina C si K, fier (in stafide). Sunt recomandati in alimentatie mai ales datorita resveratrolului , un antioxidant prezent in cantitate mare inclusiv in coaja strugurilor rosii. Aveti in vedere consumul acestora din culturi ecologice, mai ales la copii sau la femeile insarcinate!

Bananele

Reprezinta surse importante de vitamina C, potasiu si magneziu, precum si de fibre alimentare, bananele se afla printre preferatele copiilor. Pentru a evita transmiterea contaminantilor de pe coaja pe miez, fie se spala bine banana inainte de a o desface, fie se evita contactul cu partea de miez, avand mana „murdara”.

Avocado

Completeaza alimentatia cu grasimi mononesaturate benefice pentru sanatate, fibre alimentare, potasiu, magneziu, acid folic, precum si cu vitaminele B6, C, E si K.

Pentru a nu contamina pulpa fructului cu reziduuri pesticide, spalati bine fructul inainte de a-l decoji!

Ardeii grasi

Sunt printre legumele care retin cea mai mare cantitate de reziduuri pesticide. Se presupune sa intr-un ardei gras se regaseste doza maxim admisa de pesticide pentru un adult pe zi. Acest lucru ne determina sa ne gandim atat la noi, dar mai ales la copii, al caror sistem imunitar nu este suficient dezvoltat si pentru care consumul zilnic de astfel de produse tratate chimic ar putea constitui un adevarat risc pentru sanatate.

Tulpina de telina

Este saraca in calorii, motiv pentru care este folosita intens in programele de scadere in greutate. Aduce aport de vitamina A, C si K, potasiu, magneziu si acid folic.

Spalati bine, sub jet de apa tulpinile de telina, mai ales daca nu stiti din ce tip de cultura provin, scazand in acest mod riscul de a ingera cantitati mari de pesticide.

Spanacul si salata verde

Spanacul este o sursa excelenta de proteine, vitamina A, C, E si K, vitamine din grupul B (B1, B2, B6), acid folic, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu si cupru.

Atat spanacul cat si salata verde contin cantitati insemnate de fibre alimentare. Ele furnizeaza putine calorii (5 kcal, respectiv 7 kcal/ceasca) dar pot sa retina cantitati mari de reziduuri pesticide. Din acest motiv este indicat ca spanacul si salata verde sa provina din culturi ecologice.

Cartofii si morcovii

Cartofii obtinuti in mod conventional, cu ingrasaminte artificiale si pesticide pastreaza cantitati mari de reziduuri chimice. Ar fi indicat sa avem surse de cartofi din culturi ecologice, deoarece cartoful este un aliment foarte des consumat in bucataria romaneasca. El este o sursa buna de vitamina C, B6, potasiu, magneziu si fibre alimentare.

Morcovii sunt la randul lor surse excelente de vitamina A si K, precum si de fibre. Ei pot retine cantitati mari de pesticide, fiind recomandat consumul celor din culturi organice.

In general in radacinoase (telina, patrunjel, morcovi, pastarnac) si bulbi (cartofi) se regasesc cantitati reziduale mari de pesticide si ingrasaminte artificiale, motiv pentru care se recomanda atentie la folosirea acestora in special in alimentatia copiilor. Daca nu aveti nicio posibilitate de a achizitiona astfel de produse in varianta organica, se recomanda ca de la inceputul diversificarii alimentatiei la copii si pana la cel putin 2 ani sa nu combinati mai mult de doua astfel de produse la o portie de mancare.

Broccoli

Se pare ca beneficiile consumului de broccoli depasesc pana si dezavantajele cresterii acestora in culturi conventionale. Din acest motiv se recomanda consumul de broccoli, crud sau fiert (la aburi), dupa de acesta a fost foarte bine spalat sub jet de apa. Broccoli este bogat in vitaminele C, A, K si B6, acid folic potasiu si magneziu. Este recunoscut pentru continutul sau in sulforafan, substanta cu actiune anticancerigena.

Varza

Varza este o sursa importanta de vitamine: C, K, si B6, dar si de acid folic si magneziu. Taiati si aruncati intotdeauna frunzele din exterior deoarece acestea sunt de dcele mai multe ori murdare, purtatoare de bacterii sau reziduuri de pesticide.

Mazarea

Este bogata in vitaminele A, C, B1 si K, precum si in mangan, proteine si fibre alimentare. Se consuma in special pentru continutul lor in proteine: aproximativ o ceasca de mazare continand o cantitate mai mare de proteine decat un ou intreg sau o lingura de unt de arahide.

Spalati bine boabele de mazare inainte de a le pregati!

Asparagusul

Exista doua varietati de asparagus: alb si verde. Ambele variante sunt foarte sarace in calorii (4 fire continand app 13 kcal) si cu continut ridicat in vitaminele A, C, E si K, B1, B2, B3 (niacina sau vitamina PP), acid folic, fier, fosfor, potasiu, cupru, mangan si seleniu.

Se spala foarte bine inainte de preparare!

Laptele

Vacile crescute in fermele conventionale primesc anumite produse hormonale (ex. somatotropina bovina recombinata rBST) pentru cresterea productiei de lapte. Se considera ca acest hormon ar fi lipsit de riscuri asupra sanatatii oamenilor insa, pentru copiii care consuma lapte de vaca (mai mari de 2 ani), se recomanda laptele ecologic. Aceasta se obtine de la vaci care nu au fost tratate cu antibiotice sau hormoni, dar nici nu au primit in alimentatie substante chimice nocive care sa se regaseasca in lapte.

Carnea

In ultima perioada, multe produse din carne regasite in magazinele de la noi din tara provin din ferme ecologice si sunt etichetate ca fiind lipsite de hormoni de crestere sau antibiotice. Fie ca este  pui, curcan, vitel sau porc, este important sa cunoastem in ce tip de ferma a fost crescut animalul respectiv, mai ales daca din carnea acestora pregatim mancarea pentru copii.

Untul de arahide

Pentru copiii carora le place untul de arahide si il prefera in mod frecvent la mic dejun, se recomanda achizitionarea unui unt de arahide organic sau prepararea in casa a unuia din arahide organice si sare. Acesta din urma are avantajul de a fi lipsit de grasimi hidrogenate si zahar.

Ce sunt pesticidele?

Pesticidele sunt substante chimice, minerale sau organice, utilizate în agricultură pentru a regla creşterea plantelor, precum si pentru uciderea sau combaterea organismelor dăunătoare. Ele pot fi dupa caz: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, raticide, etc.

Agentia Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) stabileste limita admisa de reziduuri pesticide din produsele alimentare. Peste nivelele admise, nu este posibila comercializarea produselor alimentare.

Ce actiune au pesticidele asupra organismului uman?

Pesticidele ingerate prin alimente in mod frecvent si perioade indelungate:

  • Au actiune toxica asupra ficatului;
  • Pot favoriza declansarea unor afectiuni tiroidiene sau respiratorii;
  • Pot actiona la nivelul sistemului nervos central, crescand riscul de aparitie al bolii Alzheimer sau Parkinson sau in cazul copiilor al sindromului ADHD (deficit de atentie si hiperactivitate), interziere in dezvoltare si autism;
  • Interfera cu tabloul hormonal, putand determina pubertate precoce la fete si scaderea fertilitatii la barbati;
  • Pot determina aparitia mutatiilor la fat, motiv pentru care trebuie sa fie evitate de catre femeile insarcinate;
  • Pot fi toxice pentru copii, de aceea se recomanda alimentele organice in alimentatia copiilor.

Ce se poate face pentru a reduce riscul de a ingera reziduuri pesticide:

  • Spalati produsele alimentare cu mare atentie, sub jet de apa (fructe, legume);
  • Indepartati frunzele externe de la toate legumele cu frunze
  • Diversificati alimentatia, consumand alimente variate ce provin din surse diferite;
  • Cititi cu atentie etichetele produselor si alegeti, pe cat posibil variantele biologice.

Nu trebuie sa uitam ca avem marele avantaj de a procura produse alimentare ecologice de la producatori autohtoni. Din acest motiv recomand consumul de fructe si legume de sezon, produse in ferme sau gospodarii in care sunt respectate regulile de productie ecologica. Acelasi lucru este valabil si pentru produsele de origine animala: carne, oua, lapte sau derivate din acestea (branzeturi, iaurturi, unt, etc).

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

  1. Center for ecogenetics & Environmental Health. Health Risks of Pesticides in Food. [INTERNET]. La adresa: https://depts.washington.edu/ceeh/downloads/FF_Pesticides.pdf, accesat 30.10.2019.
  2. European Food Safety Authority (EFSA). Pesticides. [Internet]. La adresa: http://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/pesticides.htm, accesat 30.10.2019.
  3. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). Agricultura ecologica. [Internet]. La adresa: https://www.madr.ro/agricultura-ecologica.html, accesat 30.10.2019.
  4. Gazeta de agricultura, Conversia si Certificarea in sistemul de Agricultura Ecologica. In: Agricultura ecologica. [Internet] [28 Aprilie 2015]. La adresa: https://www.gazetadeagricultura.info/eco-bio/614-agricultura-ecologica/17382-agricultura-ecologica-de-la-conversie-la-certificare.html, accesat 30.10.2019.
  5. Janie F. Shelton, Estella M. Geraghty, Daniel J. Tancredi, et al. Neurodevelopmental Disorders and Prenatal Residential Proximity to Agricultural Pesticides: The CHARGE Study, in Environmental Health Perspectives, Environ Health Perspect. 2014 Oct;122(10):1103-9.
  6. Melissa W-S., Jason R.R, Peggy A, Joseph M.B, Bruce P.L, et al. Association of pyrethroid pesticide exposure with attention-deficit/hyperactivity disorder in a nationally representative sample of U.S. children. Environmental Health, 2015; 14 (1).
  7. Lu C., Fenske R.A., et al. Organic diets significantly lower children’s dietary exposure to ganophosphorus pesticides. Environ Health Perspect. 2006 Feb; 114(2): 260–263.
  8. Kamel, F., Goldman, S.M., Umbach, D.M., et al. (2014). Dietary fat intake, pesticide use, and Parkinson’s disease. External Web Site Policy Parkinsonism Related Disorders, 2014 Jan; 20(1):82-7 20(1):82-87.
  9. Starling, A.P., Umbach, D.M., Kamel, F., Long, S., Sandler, D.P., Hoppin, J.A. (2014). Pesticide use and incident diabetes among wives of farmers in the Agricultural Health Study. External Web Site Policy of Occupational and Environmental Medicine, 71(9):629-35.
  10. Henneberger, P.K., Liang, X., London, S.J., Umbach, D.M., Sandler, D.P., Hoppin. J.A. Exacerbation of symptoms in agricultural pesticide applicators with asthma. External Web Site Policy International Archives of Occupational and Environmental Health, 2014, 87(4):423-32.
  11. Jacobsen H, Østergaard G, Lam HR, Poulsen et al, ME Repeated dose 28-day oral toxicity study in Wistar rats with a mixture of five pesticides often found as residues in food: alphacypermethrin, bromopropylate, carbendazim, chlorpyrifos and mancozeb. Food Chem Toxicol. 2004 Aug;42(8):1269-77.