Update articol: 27.10.2019

Dezvoltarea armonioasa a copilului implica asigurarea de catre parinti atat a nevoilor sale zilnice cat si a sentimentelor de iubire si siguranta.

Pe lista nevoilor zilnice, alimentatia ocupa unul dintre cele mai importante locuri, constituind o mare responsabilitate pentru parinti. Dar ce presupune acest lucru?

Incepand de la varsta de 1 an copilul intra intra intr-o perioada a marilor transformari si descoperiri: fie ca merg singuri sau ajutati, ei se lasa cuceriti de lumea exterioara, plina de mistere ce asteapta sa fie elucidate… Se dezvolta limbajul, copiii fiind capabili sa pronunte cuvinte pe care mai apoi sa le lege in propozitii scurte.

In aceasta lume noua si fascinanta, probabil ca mancarea nu va mai constitui un punct de interes, trecand pe un plan secundar si facand parintele sa isi reevalueze modul de abordare in ce priveste hranirea copilului.

La aceasta varsta copilul poate sta la masa cu restul familiei, in scaunelul lui. El poate manca in principiu orice, evident cu anumite restrictii care privesc cantitatea de grasime, sare, condimente sau alimente neprocesate (carne sau oua crude, lapte nefiert, etc).

Mesele zilnice vor consta in: mic dejun, pranz si cina, intre care se pot „strecura” maxim 4 gustari.

Daca copilul mananca variat si primeste vitamina D (suplimentare sub forma de picaturi, conform prescriptiei medicului pediatru sau a medicului de familie), atunci se considera ca primeste suficiente substante nutritive pentru a se dezvolta sanatos si armonios.

Substantele nutritive sunt: proteinele, carbohidratii, lipidele (grasimile), vitaminele, mineralele, precum si fitonutrientii prezenti in produsele vegetale. In schemele de alimentatie ale copiilor se variaza toate grupele alimentare, inclusiv legumele si fructele, pentru a asigura un aport cat mai complex de vitamine, minerale si fitonutrienti.

Ce anume, cat si cand trebuie sa manance copiii?

Bazele unei hraniri sanatoase constau in variatia alimentatiei si stabilirea unui orar fix pentru mancare. Ca si parinti stabilim ce anume si cand servim copilului, pe cand acesta va stabili cat doreste sa manance. Copiii sunt capabili sa simta senzatia de foame si de saturatie, motiv pentru care nu trebuie sa insistam sa termine din farfurie, daca da semnale ca nu mai doreste sa manance.

1. Legumele si fructele

Copiii trebuie sa consume zilnic legume si fructe pentru:

  • necesarul de vitamine, minerale si fibre alimentare
  • scaderea riscului de boli cardiovasculare sau afectiuni inflamatorii cronice (in special respiratorii)
  • normalizarea tensiunii arteriale si a tranzitului intestinal (previn constipatia)
  • pastrarea greutatii corporale corespunzatoare varstei.

Variati cat mai mult posibil legumele si fructele, pentru a asigura copilului un spectru cat mai larg de nutrienti!

Prima alegere sunt fructele si legumele proaspete, netratate, din culturi ecologie sau bio.

Atentie la fructele cu potential alergen: capsune, fructe de padure, caise, cirese, kiwi, ananas, portocale, etc. Acestea se vor oferi cu atentie copiilor cu dermatita atopica, deoarece ele vor accentua starea inflamatorie si pruriginoasa a dermatitei!

Atentie la nuci, seminte, alune, atat datorita pericolului de aspiratie cat si a potentialului alergen!

2. Carbohidratii

Carbohidratii ofera energie organismului iar fibrele alimentare din continutul acestora ajuta la instalarea senzatiei de satietate, la normalizarea tranzitului intestinal si la mentinerea greutatii corporale specifice varstei.
In aceasta categorie fac parte:

  • cartofii
  • painea
  • cerealele de mic dejun si alte produse din cereale (paste, gris, cus-cus)
  • leguminoasele: fasole, mazare, linte, naut
  • pseudocereale: Quinoa, amarant, hrisca si mei.
Farfurie

Se variaza cat mai mult posibil aceasta sursa de energie si fibre alimentare. Pentru copiii mici se aleg sortimente de paine alba sau semi-integrale, graham, pentru a evita eliminarea calciului, magneziului sau fierului. Dupa varsta de 1.5 ani se poate introduce painea integrala.

Leguminoasele sunt surse foarte bune de carbohidrati, proteine si fibre alimentare.

Atentie la modul de preparare, deoarece acestea pot produce distensie abdominala cu dureri de burtica!

Nu se recomanda copiilor pana la varsta de 3 ani:

  • dulciuri concentrate (bomboane, acadele);
  • ciocolata;
  • prajituri cu foietaj gen croissant.

3. Proteinele

Alimentele cu continut insemnat in proteine:

  • Laptele si produsele lactate: iaurturi, branzeturi (branzica de vaci, telemea desarata, cascaval in felii subtiri);
  • Carnea si preparatele din carne;
  • Pestele;
  • Oul.

Laptele:

  • Desi s-a stabilit ca un copil care a depasit varsta de un an nu are nevoie de o cantitate mai mare de 300 ml de lapte pe zi, sunt foarte multi copii care cer lapte in cantitati mari si pe tot parcursul zilei. Pentru acestia cantitatea zilnica de lapte nu trebuie sa depaseasca 400-500 ml
  • La copiii hraniti la san, se continua alaptarea
  • Pentru copiii care primesc lapte de formula, medicii pediatri recomanda si dupa varsta de un an continuarea cu acest tip de lapte, adaptat varstei
  • Laptele de capra este o varianta mai sanatoasa si mai usor tolerata de sistemul digestiv al copilului fata de cel de vaca.
  • Este bine ca laptele de vaca sa nu se recomande copiilor pana la varsta de 2 ani.
  • Produsele din soia, laptele de migdale sau de orez imbogatite cu calciu sunt variante pentru copiii care au intoleranta alimentara la lactoza sau nu consuma produse de origine animala.

Atentie: nu se recomanda iaurturile cu fructe din comert, pastele de branza sau branza topita!

Carnea:

  • Furnizeaza proteine indinspensabile dezvoltarii fizice (in special a masei musculare) a copilului.
  • Asigura necesarul de fier.
  • Se recomanda carne slaba: piept de pui, curcan, carne de vitel, ficat de pui. Ea poate face parte din meniul de pranz, initial tocata foarte marunt, urmand ca pe masura ce copilul creste sa primeasca bucatele pentru a le mesteca singur.
  • Cantitatea zilnica de carne: 50-60 g
  • Se recomanda ca doua zile pe saptamana meniul copilului sa nu contina carne

Ritmul administrarii carnii:

  • carnea rosie (vitel): o data, maxim de doua ori/saptamana
  • carnea alba (pui, piept de curcan): de doua ori/saptamana
  • ficatei de pui: o portie /saptamana.

Atentie: nu se recomanda carnea de porc, oaie, miel sau vanat, dar nici mezelurile, afumaturile sau conservele din carne!

Pestele:

  • Bogat in grasimi polinesaturate, acizi grasi omega-3, vitamine A si D, fosfor
  • Specii de peste recomandate pentru copii: somon, ton, macrou, sardine
  • Se recomanda: 2 portii de peste (50-60 g) pe saptamana.

Atentie la sursa de peste, la prospetimea si calitatea acestuia!

Nu se recomanda copiilor peste afumat sau din conserva!

Oul:

  • Alimentul cel mai complex, care nu trebuie sa lipseasca din hrana copilului (1-2/saptamana, in functie de varsta).
  • Sub forma de „ochi romanesc”(preparat in apa, fara grasimi) sau ou fiert mediu, care se incorporeaza intr-o baza de mancare, in locul portiei de carne.
  • Oul are potential alergen si se recomanda atentie la alergiile alimentare ale copilului sau la cei care au dermatita atopica.
Oua

Inlocuitorii de carne, peste sau oua

  • Sunt alimente care au la baza produse din soia, leguminoase, nuci sau alune.
  • Trebuie sa se ia in calcul faptul ca produsele vegetale sunt lipsite de vitamina B12 si foarte sarace in fier, ceea ce presupune suplimentarea acesora pe cale artificiala!
  • Ciupercile vor fi introduse in alimentatia copilului dupa varsta de 2 ani.

4. Lipidele:

  • Grasimile si uleiurile furnizeaza organismului cea mai mare cantitate de energie, dar aduc si aport insemnat de vitamine: A, D, E, precum si de acizi grasi saturati (omega-3 si omega-6)
  • Vitamina D are rol in „fixarea” calciului in oase si buna functionare a celulelor organismului
  • Vitamina A este importanta pentru piele, acuitatea vizuala si sistemul imunitar
  • In alimentatia copilului mic se foloseste uleiul de masline extravirgin, untul si grasimea de peste.
  • Nu se recomanda margarina si nici cantitati mari de grasimi saturate animale!

5. Hidratarea

Hidratarea copiilor de la 1-3 ani de face cu:  lapte, apa plata, ceaiuri, sucuri naturale de fructe sau supe.

Apa: este bine sa provina din sticle imbuteliate (de preferinta de sticla) pe care sa fie specificat ca poate fi administrata copiilor, dar si de la aparate care purifica apa.

Atentie:

  • Nu dati copiilor apa de la robinet!
  • Daca aveti aparate de purificat, alcalinizat, energizat sau ozonificat apa, nu dati copiilor decat apa cu pH normal, fara alte tratamente speciale!

Ceaiuri recomandate copiilor: musetel sau tei.

In cazuri speciale (raceli, dureri de burtica, etc) intrebati medicul sau farmacistul ce tipuri de ceaiuri sunt recomandate pentru copilul dumneavoastra!

Atentie:

  • Menta poate produce deprimare respiratorie la copiii mici!
  • Sunt contraindicate ceaiurile verde si negru, care contin cantitati mari de cafeina!

Sucurile naturale: copiilor le sunt recomandate cele preparate din fructe proaspete. Initial se va adauga apa, pentru a fi mai usor de administrat si pentru a avea o capacitate de hidratare mai mare.

Atentie: nu se recomanda copiilor sucuri carbogazoase, indulcite din comert si nici bauturi care contin cafeina (ex. Nestea)

Supe: sunt contraindicate supele „instant”, din plicuri sau adaugarea de potentatori de aroma si gust gen „vegeta” in cele preparate acasa!

Tabel cu alimentele de care are nevoie zilnic un copil intre 1 si 3 ani. [2]

AlimenteCantitate
Paine2-3 felii (70-110g)
Cartofi, orez, paste, leguminoase (mazare, fasole, naut)1-2 linguri de servit (50-100g)
Legume1-2 linguri de servit (50-100g)
Fructe1.5 bucati (150g)
Lapte2-3 canite pentru copii (300ml)
Branzeturi½ felie (10g)
Carne, peste, oua de gaina, inlocuitori de carne50-60 g (greutate inainte de preparare)
Unt, ulei10-15 g (5 g pe o felie de paine)
Lichide0.75 l (inclusiv lapte)

Necesarul caloric mediu pentru copii intre 1-3 ani:

  • Fetite: 1000 kcal/zi
  • Baieti: 1100 kcal/zi
  • Acest necesar se va calcula, in functie de fiecare copil la aproximativ 100 mg/kg corp.
voeding

Exemple de meniuri

Mic dejun:

  • O felie de paine semi-integrala/Graham unsa cu unt si gem de casa (magiun, fara zahar adaugat) + lapte: 150-200 ml (pana la varsta de 2 ani poate fi lapte de mama sau de formula)
  • O felie de paine semi-integrala/Graham unsa cu unt si branzica proaspata de vaca + 150-200 ml lapte
  • O felie de paine semi-integrala/Graham unsa cu unt si feliute subtiri de piept de pui
  • Un bol de cereale neindulcite cu lapte.

Gustare:

  • Un mar sau alt fruct curatat, taiat in bucatele (150g)
  • Un iaurt natur sau in care se piseaza fructe proaspete
  • Un bol de branzica proaspata de vaci in care se piseaza fructe proaspete
  • + O canita de apa sau de ceai caldut, fara zahar (se poate indulci cu o lingurita de miere)

Pranz:

  • Supe din zarzavat (morcovi, patrunjel, telina, pastarnac, ceapa, rosii, ardei, fasole verde, mazare, linte, etc) la care se adauga sau nu bucatele de carne (vitel, pui sau curcan) sau perisoare.
  • Supa de pui cu taitei de casa sau galuste de gris
  • 50 g somon cu garnitura de orez, cus-cus sau bulgur (50-100g) si cateva bucatele de legume crude: rosii, ardei gras sau castravete
  • 50-60 g carne (piept de pui sau curcan) fiert la aburi pe pat de legume (morcovi, broccoli, conopida, dovlecei, etc) si un cartof, din care se poate face un piure. Pentru copiii care nu accepta carnea, aceasta se poate taia foarte marunt si incorpora in piureuri.
  • 50 g muschiulet de vitel care se poate toca foarte marunt la masina si incorpora intr-un sos de paste. Sosul se poate face din legume, in locul sucului de rosii conservat, putandu-se folosi rosii proaspete. Piureurile pot fi facute din legume, spanac, naut, linte, mazare, cartofi, etc.
  • 100-150 g de conopida la cuptor (conopida fiarta la aburi, amestecata cu branzica de vaci, un ou si putin pesmet).

Gustare:

  • 150 g piure de fructe proaspete sau bucatele de fructe, pe care copilul sa le manance singur
  • Un iaurt natur sau in care se piseaza fructe proaspete
  • Un bol de branzica proaspata de vaci in care se piseaza fructe proaspete
  • + O canita de apa sau de ceai caldut, fara zahar (se poate indulci cu o lingurita de miere)

Cina:

  • Paste cu branza, simple sau budinca, la cuptor
  • Budinca de cartof dulce cu morcovi si branza de vaci
  • Gris sau orez cu lapte (indulcite cu miere, doar dupa ce se mai racesc). Se poate adauga scortisoara.
  • Mamaliguta cu branza si smantana slaba sau iaurt
  • + Lapte (150-200ml).

Gusturile

Fiecare copil are gusturi proprii, diferite de ale altora. De exemplu, unora le plac capsunele, altora bananele.

Celor mai multi copii le place gustul dulce, motiv pentru care gustul usor amarui al legumelor nu ii mai satisface mai ales daca diversificarea a inceput cu fructe/sucuri din fructe.

Pentru dezvoltarea gustului pentru copii este mult mai bine sa guste din fiecare aliment in parte, decat ca acestea sa ii fie servite amestecate in piureuri.

Cand copiii refuza mancarea…

De cele mai multe ori apar schimbari in atitudinea copilului fata de mancare, mai ales in faza in care incepe sa mearga.

Daca apar intarzieri in crestere sau scade in greutate, luati legatura cu medicul pediatru sau nutritionist, pentru stabilirea cauzei si o abordare profesionala a problemei.

Motive pentru care copilul poate refuza mancarea: nu are pofta de mancare, e prea obosit, prefera sa se joace sau nu ii place mancarea. In aceasta situatie, insistenta parintelui poate face mai mult rau…

Protectie copii

Exista metode prin care parintii pot preveni sau aborda refuzul mancarii de catre copil. In acest scop se poate apela la un nutritionist care va va sfatui ce masuri sa luati si cum sa abordati copilul.

Cateva sfaturi utile in alimentatia copilului

Primii ani de viata sunt cruciali in dezvoltarea obiceiurilor alimentare sanatoase. In acest timp scurt se pun bazele comportamentului alimentar al copilului, iar parintii pot avea o foarte mare influenta asupra acestui lucru.

Ce puteti face?

1. Dumneavoastra  stabiliti ce si cand mananca copilul, dar va trebui sa-l ascultati pe el cat doreste sa manance

  • Nu fortati nota, isistand sa termine din farfurie.
  • Nu pedepsiti copilul amenintandu-l ca daca nu va manca tot nu va primi desertul pentru ca astfel va dezvolta sentimente negative in legatura cu alimentatia sanatoasa!
  • Nu va faceti griji daca pentru o perioada scurta copilul nu are pofta de mancare, deoarece ei trec periodic prin astfel de faze. Daca creste corespunzator, este activ si plin de viata, inseamna ca primeste suficienti nutrienti. In situatia in care aveti semne de intrebare sau nelamuriri, nu ezitati sa cereti sfatul medicului de familie sau pediatrului.

2. Nu interziceti nimic, dar stabiliti limitele

  • Pentru a stimula un comportament alimentar sanatos la copil este cel mai bine ca si parinte sa va exersati controlul asupra a ce mananca, fara insa de a stabili reguli foarte stricte. Spre exemplu, interzicerea unor anumite alimente pe care copilul le vede in preajma lui si le doreste in mod special. Pe de alta parte, a lasa un copil sa hotarasca ce doreste sa manance poate sa dezvolte in scurt timp un comportament alimentar nesanatos, cu alegeri gresite.
  • Cand copilasul mai creste (2-3 ani) puteti face propuneri, lasandu-l sa aleaga ce doreste, ca de pe un meniu mai restrans. Acest lucru ii va creste increderea in parinte, in el insusi si ii va stimula pofta de mancare.

3. Stabiliti un program de luat masa, pe care sa il respectati zilnic

  • Orele fixe pentru luat masa il vor ajuta pe copil in primul rand sa invete sa nu manance in continuu si ii vor asigura un nivel sanguin constant de glucide si alti nutrienti importanti.
  • Trebuie mentinut constant ritmul: mic dejun – gustare – pranz- gustare – cina – eventual o canita de lapte inainte de culcare.
  • Nu stabiliti gustarile in imediata apropiere a meselor principale!
  • Acordati-va timp pentru mesele principale, in asa fel incat copilul sa nu fie prea obosit si sa nu mai poata manca!

4. Copiii mananca cu parintii la masa

  • Ar fi ideal daca ati putea cupla mesele principale ale copilului cu cele ale restului familiei. Stand la masa impreuna cu restul familiei il va ajuta la dezvoltarea sa si va deprinde obiceiuri sanatoase de alimentatie.
  • Este foarte important ca micutul sa va vada mancand cu pofta, facand atractive felurile de mancare, in acest fel crescandu-i interesul pentru alimente noi.
  • Incercati sa nu puneti mare accent pe „trebuie sa mananci”, ci creati un mediu relaxat in care sa discutati spre exemplu intamplari de peste zi cu restul familiei.

5. Nu luati masa in fata televizorului!

  • Acest sfat priveste atat adultii cat si copiii.
  • Manancati cu atentie si acordati atentie copilului in timp ce mananca.
  • Evitati sa cititi, sa va jucati, sa vorbiti la telefon sau sa folositi laptopul la masa!

6. Fii un exemplu bun pentru copil!

  • Copilul va fi atent la ce mancati, inclusiv la gustari.
  • Evitati sa consumati dulciuri, chipsuri sau orice mancare nesanatoasa pe care nu ati da-o copilului si faceti alegeri sanatoase: bucati de fructe, sau legume (rosii cherry, felii de ardei sau castravete, morcovi cruzi).

7. Arata-i ca este foarte important sa mancam sanatos!

  • Preparati mancarea de fata cu copilul, explicandu-i ce este sanatos si de ce este important pentru el. Cand mai creste, implicati-l in pregatirea mancarii.
  • Aratati-i copilului care este diferenta intre mancarea sanatoasa si cea mai putin sanatoasa intr-o maniera relaxata, nealarmista, dandu-i posibilitatea sa guste, daca doreste, din cand in cand. El trebuie sa stie ca ocazional poate sa guste, atata vreme cat nu consuma mult din ele .

8. Acasa se mananca sanatos!

  • Faceti in asa fel incat copilul sa stie ca mancarea sanatoasa este la indemana si se poate prepara acasa, cu mare usurinta.
  • Lista de cumparaturi trebuie sa contina ingrediente proaspete, neprocesate. Puteti lasa la indemana lui bucatele de legume sau fructe, la care sa aiba acces direct.

9. Nu folosi mancarea ca recompensa pentru alte activitati!

  • Nu recompensati copilul cu desert pentru ca a mancat legume, spre exemplu. El va asocia legumele cu ceva negativ cu care va trebui sa se „lupte” pentru a ajunge la desert.
  • Puteti, spre exemplu, sa il laudati,sa il strangeti in brate cu caldura sau sa ii dati un pupic, ori de cate ori isi mananca cu pofta legumele sau fructele.

Miscarea

  • Activitatea fizica, miscarea este esentiala in dezvoltarea normala a copilului.
  • Este foarte importanta si dezvoltarea lui sociala, prin jocuri mai ales impreuna cu alti copii.
  • Prin miscare, copiii devin mai puternici, mai indemanatici si mai sanatosi!
  • Motivati copilul sa intre in activitati fizice ca mersul pe jos, alergatul, urcatul scarilor, joaca in aer liber, in parcuri special amenajate pentru ei.
Miscare
  • Cel putin o ora de miscare pe zi este necesara copiilor pentru dezvoltare armonioasa.
  • Lasati copiii mai mari de 2 ani sa mearga singuri cat de mult posibil si nu mai folositi carucioarele peste varsta de 3 ani.

Dantura

  • Alimentele solide si bauturile pot afecta zmaltul dentar al copiilor.
  • Pentru a pastra dintisorii si maselutele intacte, nu trebuie sa oferim copilului mai mult de 7 ori pe zi mancare sau bautura, exceptie facand bineinteles apa.
  • Ei nu trebuie sa consume alimente cu adaos de zahar. Acesta creaza in gurita copilului un mediu acid, care in timp va afecta zmaltul dentar si va da nastere cariilor dentare.
  • Spalatul dintisorilor dimineata si seara trebuie sa faca parte din rutina zilnica, fiind un alt prilej pentru copii de a invata sa faca ceva singuri (sub supravegherea parintelui!).

Igiena alimentara

Parintele este obligat sa asigure copilului hrana proaspata, de calitate.

In magazine, alimentele sunt de regula sigure dar nu putem avea niciodata garatia sigurantei 100%. Ele pot fi infestate cu bacterii sau virusuri chiar de catre lucratorii care manipuleaza marfa, dar mai pot contine substante toxice ca spre exemplu metale grele sau dioxine. Datorita acestui aspect, comenciantii au reguli stricte de siguranta si control, pe care trebuie sa le respecte cu rigurozitate.

Pentru noi, cumparatorii exista 4 reguli pe care trebuie sa le respectam in vederea scaderii riscului de imbolnavire:

1. La magazin

  • Atentie la termenul de valabilitate al produsului si la felul in care arata acesta.
  • Alege doar produsele care sunt depozitate corespunzator (raft, frigider, congelator, etc).

2. Spalatul

  • Spaland mainile inainte de fiecare masa sau inainte de a pregati macarea copilului scadem riscul de contaminare bacteriana.
  • Invatati copilul sa se spele pe manute, inainte de fiecare masa!
  • Mancarea pregatita pentru a fi consumata nu trebuie sa vina in contact cu alimente crude (spre exemplu carne, peste).

3. Prepararea alimentelor

Prin procesare termica (fierbere in apa sau aburi, la coptor, etc) scade sansa de contaminare bacteriana.

4. Pastrarea alimentelor

Puteti prepara o cantitate mai mare de mancare copilului, pe care o puteti pastra pana maxim a doua zi in frigider. Carnea, pestele si produsele din carne se pastreaza perioade mai lungi in congelator.

Concluzii

  • Alimentatia copiilor de la 1 la 3 ani este considerata de multi dintre parinti o activitate solicitanta tocmai datorita perioadei de mari schimbari in viata copilului, in care acestuia ii scade uneori interesul pentru mancare.
  • In principiu, de la varsta de un an copiii pot manca aproape orice, cu mici exceptii. Se impune atentie maxima la cantitatea de sare, grasimi, alimentele neprocesate: carne sau oua crude, lapte nefiert, etc.
  • Incurajati copilul sa faca cat mai multe lucruri singur, inclusiv sa invete sa manance cu manuta lui!
  • Parintii trebuie sa fie constienti ca aceasta perioada este una de cunoastere atat a propriului copil cat si a lor insisi, putand constitui pentru multi dintre ei inclusiv startul spre un stil sanatos de alimentatie.

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

  1. Diet Cetera. Voeding peuter (1-3 jaar). [Internet]. La adresa: https://www.dietcetera.nl/levensfasen/voeding-peuter/, accesat 27.10.2019.
  2. Voedingscentrum. Alles over gezond eten voor je dreumes en peuter. [Internet]. La adresa: http://www.voedingscentrum.nl/nl/mijn-kind-en-ik/dreumes-en-peuter/gezond-eten.aspx , accesat 27.10.2019.
  3. Voedingscentrum. Gezond en duurzaam met de Schijf van Vijf. [Internet]. La adresa: http://www.voedingscentrum.nl/nl/schijf-van-vijf/schijf.aspx , accesat 27.10.2019.
  4. Gezondheid. Aanbevelingen voor gezonde voeding en beweging – Peuters (1-3 jaar). [Internet]. La adresa: http://www.gezondheid.be/index.cfm?fuseaction=art&art_id=12328 , accesat 27.10.2019.