Update articol: 28.10.2019

“Toate bolile converg intr-una singura –  batranetea” Ralph Waldo Emerson

Foarte multi oameni considera ca imbatranirea este un proces de uzura al organismului, insa studiile efectuate in acest domeniu demonstreaza ca situatia nu este chiar atat de simpla…

Se da exemplul soarecelui care traieste aproximativ 3 ani, spre deosebire de un liliac a carui viata poate dura pana la 30 de ani. Aceste animale sunt aproape la fel de mari si au metabolisme foarte rapide, ceea ce ne determina sa credem ca ar putea trai la fel de mult. Atunci de ce traieste liliacul de zece ori mai mult decat un soarece?

Imbatranirea este un proces care incepe inca inainte de nasterea nostra si care se desfăsoară pe tot parcursul vietii. Ea este influentata de bagajul genetic al fiecaruia dar si de stilul de viata adoptat.

Este posibil ca in viitorul nu foarte indepartat sa dispunem de tratamente din domeniul biotehnologiei (cu celule stem sau transfer genetic mitocondrial) care sa stopeze procesul de degradare fizica a organismului uman.

In ziua de astazi nu putem influenta imbatranirea prin astfel de tratamente dar avem la indemana metode prin care putem incetini acest proces. Ele se rezuma la ceea ce poate face fiecare dintre noi pentru el insusi, in special adoptarea unui stil de viata care sa ne ajute sa inaintam in varsta pastrandu-ne darul cel mai mai de pret: sanatatea.

De cele mai multe ori, inaintarea in varsta apare insotita de:

  • Deficiente nutritionale – aparute in urma alimentatiei dezechilibrate sau a diferitelor patologii digestive;
  • Obezitate – cresterea procentului de grasime si a nivelului de colesterol, datorate in mare parte incetinirii metabolismului odata cu inaintarea in varsta;
  • Boli cardiovasculare – potentate de starea inflamatorie
  • Diabet, in special cel de tip 2 – de cele mai multe ori ca urmare a cresterii excesive in greutate;
  • Dezechilibre hormonale cu scaderea libidoului;
  • Afectarea calitatii somnului – cu repercursiuni asupra dispozitiei din timpul zilei: oboseala, iritabilitate, dificultati de concentrare;
  • Modificari la nivelul pielii – sunt printre cele mai vizibile aspecte ale imbatranirii. Pielea isi pierde din elasticitate si fermitate si apar ridurile;
  • Scaderea eficientei sistemului imunitar;
  • Scaderea densitatii osoase si aparitia osteoporozei – ca urmare a dezechilibrelor hormonale;
  • Scaderea masei si a tonusului muscular;
  • Ca urmare a expunerii la stresul oxidativ (radicali liberi acumulati in exces, pe care organismul nu mai este capabil sa ii neutralizeze) apar degradari si mutatii la nivel celular determinand aparitia de boli cronice grave: Alzheimer, Parkinson sau chiar cancer.

De ce imbatranim?

Organismul uman este programat genetic sa imbatraneasca intr-un anumit ritm. Fiecare specie de animal dispune de aceasta programare, motiv pentru care un soarece traieste in jur de 3 ani, iar un liliac aproape 30.

S-au diferentiat doua tipuri de imbatranire: primara si secundara.

Imbatranirea primara este programata genetic si stabileste durata noastra maxima de viata. Pentru oameni, aceasta se situeaza in jurul varstei de 120 de ani. Multi dintre noi nu ajungem sa traim atat de mult datorita imbatranirii secundare.

Acest tip de imbatranire secundara este consecinta stilului nostru de viata: alimentatie, stres, prea putina miscare, boli, accidente, etc.

Teoria telomerilor

Telomerii sunt regiuni repetitive de ADN situate la partile terminale ale cromozomilor, cu rolul de a-i proteja pe acestia de deteriorare. Pe masura ce trece timpul, telomerii se scurteaza progresiv, ajung la dimensiuni la care nu se mai pot repara si determina destramarea cromozomilor. In aceste conditii celulele nu se mai pot divide si apare moartea celulara. Datorita acestui comportament, telomerii au fost asociati cu estimarea longevitatii. Se pare ca aproximativ jumatate din gradul de variabilitate al lungimii acestora este mostenit, cealalta jumatate fiind atribuita factorilor externi.

Se acorda o atentie deosebita in special factorilor externi care pot infuenta scurtarea telomerilor. Aspecte importante ale modului de viata: dieta necorespunzatoare, sedentarismul sau fumatul sunt puncte de interes in studiile care incearca sa stabileasca o legatura certa intre scurtarea telomerilor si longevitate.

Spre exemplu, consumul de fructe si legume bogate in beta-caroten si antioxidanti sau dietele care aduc aport important de vitamine (D, C, E sau complex B), magneziu, zinc sau acizi omega-3 au fost asociate cu dimensiuni mai mari ale telomerilor. Pe de alta parte sedentarismul, stresul, depresiile, fumul de tigara, expunerea la radiatii ultraviolete sau obezitatea sunt factori care ar scurta dimensiunea lor si implicit scadea speranta de viata.

Dieta Anti Aging

O adevarata dieta face parte din adoptarea unui stil de viata sanatos, care  trebuie mentinut tot restul vietii.

Notiunea de „stil de viata sanatos” cuprinde aspecte legate atat de alimentatie, cat si de alti factori care pot contribui la cresterea calitatii vietii: activitatea fizica, controlul greutatii, renuntarea la fumat, interactiunea sociala, exercitiile mentale sau adoptarea de metode pentru reducerea stresului.

Alimentatia

Multe din afectiunile asociate batranetii (cancerul de prostata, afectiuni cardiovasculare sau degenerari maculare) pot fi prevenite sau intarziate printr-o alimentatie sanatoasa.

O alimentatie sanatoasa trebuie sa fie alcatuita in principal din:

  • Surse de calorii: carbohidrati, proteine, lipide (grasimi);
  • Vitamine, minerale, fitonutrienti;
  • Apa.

Datorita alimentatiei necorespunzatoare (alimente procesate prea sarace in nutrienti, aditivate, tratate sau iradiate) sau a conditiilor de mediu (poluare) ne expunem stresului oxidativ pe care organismul nostru il poate administra din ce in ce mai greu, odata cu inaintarea in varsta.

Stresul oxidativ determinat de crearea in exces a radicalilor liberi, impreuna cu starea inflamatorie de la nivel celular stau la baza aparitiei numeroaselor boli care insotesc procesul de imbatranire.

Alimentele de origine vegetala contin fitonutrienti, substante antioxidante care prin actiunea lor asupra radicalilor liberi au capacitatea de a mentine starea de sanatate a organismului si de a incetini procesul imbatranirii.

Exemple de fitonutrienti: carotenoizi (fructe si legume portocalii-rosii), polifenoli (fructe de padure), luteina (varza, spanac), licopen (rosii), acid elagic (fructe de padure, nuci pecan, alune), hesperidina (citrice).

Alimente cu proprietati antiinflamatoare: orzul, hrisca, fasolea si lintea, legumele cu frunze verzi, germenii de cereale, iaurtul, ardeii iuti, nucile, alunele, etc.

1. Carbohidratii

Consumul de carbohidrati rafinati este corelat cu accelerarea procesului de imbatranire!

Amidonul, zaharul sau dextroza cresc nivelul sanguin de glucoza si implicit secretia de insulina. Ca urmare, creste nivelul factorului de crestere insulin-like (IGF) care stimuleaza dezvoltarea tesuturilor. S-a demonstrat ca animalele imbatranesc mai repede daca li se administreaza cantitati mari de glucoza, in urma carora produc cantitati mari de insulina si IGF.

Moleculele de glucoza au tendinta de a adera la proteinele din organism, determinadu-le sa se “lipeasca” unele de altele (cross-link-uri). Acest proces are ca rezultat aparitia ridurilor, a hipertensiunii arteriale sau bolilor auto-imune, cum ar fi reumatismul.

Exemple

Cross-link-urile se pot realiza la nivelul:

  • Proteinelor din colagen, scazand elasticitatea si supletea pielii si determinand aparitia ridurilor;
  • Proteinelor din colagen si elastinei din vasele de sange avand consecinta rigidizarea vaselor si cresterea tensiunii arteriale;
  • Proteinelor celulare ale sistemului imunitar, cu determinarea aparitiei unor boli auto-imune (reumatismul).

Se pare ca persoanele care consuma cantitati mari de dulciuri sunt expuse unui risc mai mare de afectiuni cronice, insclusiv cancer.

Ce alimente ar trebui evitate?

  • Zaharul, dulciurile concentrate, bauturile dulci, carbogazoase, painea si produsele de patiserie si cofetarie din faina alba.

Aceste alimente au Indici glicemici (IG) mari, eliberand in sange cantitati mari de zaharuri.

Alimente benefice in dieta anti-aging:

  • Painea din faina integrala, Graham, pastele integrale sau din grau dur, orezul integral, fructele, legumele (fibre alimentare);
  • Leguminoasele: linte, fasole, mazare, naut;
  • Indulcitori: mierea de albine, stevia.

2. Proteinele

Proteinele reprezinta a treia sursa de energie a organismului, dupa lipide si glucide. Ele au rol structural, fiind principalul constituent al tuturor celulelor, esentiale in cresterea si refacerea tesuturilor.Cantitati prea mari de proteine pot accelera procesul de imbatranire.

Atentie la dietele hiperproteice!

Consumate in cantitati mari, proteinele sunt incriminate in aparitia unor afectiuni grave: alzheimer, parkinson, amiloidoza, osteoporoza, uneori a cancerului.

Fragmentele proteice nedigerate pot activa sistemul imunitar, crescand riscul de boli autoimune (sensibilitatea la gluten).

Aportul proteic zilnic trebuie sa fie corespunzator categoriei de varsta, sex, greutate, dar si de nivelul de activitate fizica desfasurata in timpul zilei.

Proteinele reprezinta aproximativ 15-20% din necesarul energetic zilnic, din care cel mult jumatate trebuie sa fie de provenienta animala, iar restul din vegetale.

Surse de proteine:

  • Animale: carne slaba (cu reducerea consumului de carne rosie, alimente procesate din carne – mezeluri), peste, oua, produse lactate;
  • Proteine vegetale : soia, ciuperci,mazare, fasole, linte, naut, Quinoa, spanac, broccoli, conopida, varza, avocado, sparanghel, spirulina, seminte de chia, seminte de canepa, germeni, fructe de goji, migdale, nuci, alune, etc.

Deficienta proteica (severa) poate induce probleme grave de sanatate!

3. Lipidele (grasimile)

Au rol in menţinerea integrităţii membranelor celulare,  transmiterea neuronala şi în procesul de absorbţie a nutrienţilor.

Lipidele sunt alcatuite in principal din acizi grasi care difera intre ei prin lungime si gradul de saturare. Majoritatea uleiurilor vegetale sunt polinesaturate si lichide la temperatura camerei, iar grasimile animale, saturate, sunt solide.

Alimentaţia sănătoasă nu trebuie să conţină un aport de lipide mai mare de 30% din aportul energetic total zilnic, din care grasimi saturate (animale) maxim 10%.

Din dorinta de a transforma grasimile vegetale lichide in grasimi solide, industria alimentara a recurs la procesarea acestora, obtinand asa-numitele grasimi „trans”, sau margarinele.

Acizii grasi trans sunt considerati factori de risc in aparitia bolilor cronice (cancer, diabet, alergii, boli cardiovasculare), precum si in cresterea LDL-colesterolului si scaderea HDL-colesterolului.

Din aceste motive, desi margarinele au avut perioada lor de glorie, in care erau considerate mai sanatoase decat untul, in ziua de astazi se recomanda ca ele sa fie evitate din dieta zilnica.

Colesterolul – substanţă absolut necesară organismului care se găseşte doar în alimentele de origine animală, dar poate fi sintetizat şi în organism.

Ingestia unor cantităţi crescute din alimente de origine animala duc la cresterea nivelurior unor fracţiuni de colesterol (LDL-colesterol), care predispun la imbolnăvire.

Ce grasimi ar trebui evitate in dieta zilnica?

  • Alimentele grase: carnea grasa in special de porc, untura, slanina;
  • Alimentele prajite si alimentele fast food, deoarece contin grasimi trans care rigidizeaza vasele de sange, cresc nivelele glicemice si insulinice, contin fosfati care accelereaza procesul imbatranirii;
  • Margarina, deoarece contine acizi grasi “trans” si acizi grasi omega-6, proinflamatori.

Grasimi benefice in dieta anti-aging:

  • Uleiul de masline – contine acizi grasi mononesaturati si fenoli (oleocanthal):
    • Contribuie la reducerea colesterolului sanguin;
    • Poate incetini procesul de imbatranire a creierului (dementa) si a pielii (ridurile).
  • Uleiul de cocos;
  • Fructele de avocado;
  • Pestele ;
  • Nucile, alunele si semintele.

Acizii grasi Omega-3 intra in compozitia alimentelor cu proprietati antiinflamatoare. Lor li se atribuie actiune hipotensiva (conform studiului Intermap) [11].

Au capacitatea de a reduce riscul de infarct miocardic. Pot scadea dramatic probabilitatea de recidiva a depresiilor, psihozelor si a starilor maniaco-depresive. Inhiba inflamatia si pot juca un rol important in bolile auto-imune.

Surse alimentare de acizi Omega-3: peste, seminte de in, seminte de canepa, nuci, soia, dovlecel, etc.

Atentie: nu se recomanda consumul unor cantitati mari de peste oceanic (mai mult de 2-3 portii pe saptamana), datorita posibilitatii de contaminare cu mercur. Speciile de peste la care s-au evidentiat cantitati mari de mercur: tonul, rechinul, macroul si pestele spada.

4. Legumele

Legumele trebuie sa reprezinte baza fiecarei diete sanatoase.Consumate cu regularitate, ele asigura necesarul de vitamine, minerale, fibre si alti fitonutrienti esentiali pentru functionarea optima a organismului, intarirea sistemului imunitar, reducerea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare sau a cancerului.

Cruciferele (varza alba si rosie, broccoli, napul, ridichea, gulia, nasturelul, hreanul, conopida, varza de Bruxelles, rucola, mustarul, kale) sunt legume carora li s-au demostrat eficienta in mentinerea si redobandirea sanatatii noastre. In compozitia lor se regasesc cantitati insemnate de vitamina A (beta-caroten), vitamina C, vitamina K, acizi grasi omega-3, clorofila, potasiu sau magneziu.

Substantele care fac din aceste legume puncte de interes in domeniul studiilor sunt: sulforafanul, indol 3- carbinol si crambenul. Acestea au actiune detoxifianta, eliminand potentialele substante cancerigene si de reducere a stresului oxidativ.

Cruciferele se consuma cu atentie (doar preparate termic) de catre persoanele care sufera de afectiuni ale glandei tiroide (hipotiriodism)!

Licopenul este un puternic antioxidant din clasa carotenoidelor. El se regaseste in principal in rosii, dar si in alte legume (ex. ardei). Licopenul si-a demonstrat eficacitatea in protectia impotriva radiatiilor solare, preventia cancerului  (gastric, pulmonar si de prostata) si in controlul stresului oxidativ.

Consumul regulat de legume (4-5 portii zilnic) reduce riscul aparitiei bolilor asociate imbatranirii: degenerescenta maculara, cataracta, diminuarea memoriei, sau a bolilor cardiovasculare.

5. Fructele

Valoroase surse de vitamine, minerale, fibre si fitonutrienti, fructele ne sunt absolut necesare atat in mentinerea sanatatii si profilaxia bolilor, cat uneori si in tratarea lor.

Ele constituie surse pretioase de substante cu proprietati antioxidante: vitamina C (citricele, macesele, coacazele, fructele de padure, capsunele, merele, etc), beta-caroten (piersici, caise, prune), vitamina E (avocado), resveratrol (struguri), sau licopen (pepene rosu, papaya, fructe de goji, caise, etc).

Fructele contribuie la incetinirea procesului imbatranirii, mai ales prin prezenta polifenolilor. Acestia sunt substante antioxidante care au ca actiune principala mentinerea integritatii si elasticitatii pielii, prevenind aparitia ridurilor.

Zmeura, capsunele, afinele si rodiile contin acid elagic, substanta care mentine pielea tanara, incetinind procesul de degenerare tisulara. Acidul elagic protejeaza pielea de radiatiile ultraviolete, fiind numit  „protector solar”.

Fructele sunt foarte eficiente protectoare ale aparatului cardiovascular. Exemplu: rodiile au efect cardioprotector, dar si de reglare a dezechilibrului fractiunilor de colesterol (scad LDL-colesterolul).

Un aport zilnic corespunzatoar de fructe (2-3 portii):

  • Previne aparitia hipertensiunii arteriale;
  • Inhiba imbatranirea pielii (tenului), in mod particular fructele rosii si albastre (capsunele, zmeura, afinele, rodiile);
  • Mentine integritatea vaselor sanguine;
  • Reduce riscul de aparitie a bolii Alzheimer (fructele albastre: afinele, murele).

Atentie: nu se recomanda consumul de cantitati mari de fructe si legume de catre persoanele cu disfunctii renale severe, datorita riscului de hiperkaliemie.

6. Apa

Apa este esenţială pentru supravieţuire.

Incepand de la varsta de 30 de ani capacitatea rinichilor nostri scade cu aproximativ 10 procente la fiecare 10 ani (la 70-80 de ani se ajunge la jumatate din functia renala). In acest proces sunt incriminate 3 cauze : aport insuficient de apa, consum de alimente bogate in proteine si medicatia (ex. doze mari de aspirina, anti HTA, diuretice).

Necesarul zilnic de apa: 6-8 pahare.

Bauturi recomandate in dieta Anti Aging

  • Ceaiul verde – reduce riscul de aparitie a cancerului (in special a celui de piele), a infarctului miocardic si ajuta la scaderea in greutate prin accelerarea metabolismului;
  • Ceaiul alb – reduce procesul de formare a ridurilor;
  • Ceaiul de ghimbir – poate contribui la reducerea riscului de accident vascular cerebral, ajuta la scaderea in greutate;
  • Vinul rosu, baut cu moderatie (1-2 pahare/zi) – are proprietati antioxidante datorita resveratrolului;
  • Sucurile din fructe (fresh);
  • Bauturi din soia, migdale, orez, macadamia, caju, cocos;
  • Cafeaua – bauta cu moderatie reduce sansele aparitiei si dezvoltarii afectiunilor asociate batranetii: alzheimer, diabet, parkinson, cancer, boli cardiovasculare.

7. Plante aromatice recomandate in dieta anti aging

Patrunjelul, cimbrul, rozmarinul, turmenicul, busuiocul, oregano, scortisoara, maghiranul sau menta: pot reduce riscul de aparitie a cancerului si incetini dezvoltarea celulelor canceroase.

8. Gustarile in dieta anti aging pot fi alcatuite in principal din:

  • Fructe (uscate sau proaspete): struguri, piersici, capsune, afine, mere, pere, prune, citrice, fructe de goji sau merisoare, etc;
  • Ciocolata neagra (>70% cacao) – efect antihipertensiv, scade riscul de boli cardiovasculare;
  • Nuci, alune, seminte – incetinesc procesul de imbatranire a creierului
  • Masline, branza, avocado, rosii cherry, ardei, castraveti, morcovi cruzi, etc.

9. Sarea din alimentatie

Restrictia de sare din alimentatie poate contribui la preventia hipertensiunii arteriale si a bolilor renale care insotesc inaintarea in varsta. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda reducerea aportului de sare  maxim 5 g (NaCl)/zi, si a sodiului la 2g/zi. Se vor avea in vedere alimentele procesate si mezelurile, precum si muraturile, care aduc o cantitate insemnata de sare in dieta zilnica.

Stilul de viata in conceptul anti aging

Pe langa alimentatie trebuie sa avem in vedere faptul ca stilul de viata pe care il adoptam, trebuie sa contribuie la mentinerea sau imbunatatirea starii noastre de sanatate.

El trebuie sa contina activitate fizica regulata, renuntarea la fumat sau la consumul de bauturi alcoolice in exces, incercarea de a reduce factorii de stres si de pastrare a echilibrului emotional, incurajarea interactiunii sociale si de practicare a hobby-urilor, odihna si respectarea orelor de somn corespunzatoare, precum si practicarea unor activitati de exersare a creierului.

Mentinerea greutatii corporale adecvate varstei

Obezitatea reprezinta un factor de risc major in aparitia hipertensiunii arteriale,  a diabetului, a bolilor cardiovasculare sau digestive.Se recomanda ca porsoanele obeze, sa incerce sa isi reduca greutatea corporala, astfel incat indicele de masa corporala (IMC) sa se situeze cel mult in categoria „supraponderal”, cu valori cuprinse intre 25-29,9.

Obezitatea viscerala este incriminata atat in aparitia hipertensiunii arteriale, cat si in disturbarea metabolismului lipidic si glucidic, ce au legatura directa cu sindromul metabolic.

Subponderabilitatea constituie la randul ei un aspect ce trebuie evaluat, atat din punct de vedere nutritional, cat si al starii de sanatate.

Activitatea fizica/miscare

Incercati sa includeti activitatea fizica in stilul dumneavoastra de viata!

Pentru ca activitatea fizica desfasurata in timpul zilei sa fie eficienta, aceasta trebuie sa corespunda din punct de vedere al intensitatii, duratei si frecventei cu care se desfasoara. Efortului fizic constant, desfasurat cel putin 10 minute, are efecte benefice asupra organismului, ajungand la nivel optim dupa cel putin 30 de minute de miscare pe zi.

Pentru pastrarea sanatatii este necesar sa facem miscare cel putin o jumatate de ora pe zi. Aceasta presupune chiar mersul pe jos, alegerea de a urca si cobori scarile, renuntand la lift, activitati zilnice desfasurate in aer liber, cum ar fi plimbarile in parc, etc.

Avantajele adoptarii unui program regulat de activitate fizica: imbunatateste capacitatea de concentrare si performanta intelectuala, intareste oasele si creste forta musculara si rezistenta, reduce riscul de osteoporoza si fracturi, mentine sanatatea aparatului cardiovascular si imbunatateste sistemul imunitar.

Fumatul

Fumatul este responsabil de cea mai mare parte din cancerele cavitatii bucale, laringiene si esofagiene si in mod direct asociat cu dezvoltarea celor de la nivelul vezicii urinare, rinichilor, pancreasului.

Este incriminat in aparitia si dezvoltarea afectiunilor coronariene [US Environmental Protection Agency].

Alcoolul

Consumul de alcool, ca parte integranta a unui stil de viata sanatos este un subiect controversat. Se pare ca 1-2 portii de bautura alcoolica pe zi nu ar afecta sanatatea ci dimpotriva, ar reduce riscul de aparitie a dementei senile.

Bauturile alcoolice slabe sau moderate ar proteja persoanele in varsta de a dezvolta mici aglomerate in vasele de sange sau creier, scazand riscul de infarct [Stroke 2001 32: 1939-1946].

Bauturi alcoolice (cantitati maxime recomandate)

  • 1 portie/zi – femei;
  • 2 portii/zi – barbati;
  • 1 portie = 50 ml tarie = 150 ml vin [MS]

Interactiunea sociala

Avantaje medicale corelate cu socializarea: diminuarea riscului de afectiuni cardiovasculare, unele cancere, osteoporoza si boli reumatismale, reducerea riscului de aparitie a bolii Alzheimer, mentinerea tensiunii arteriale in limite normale, diminuarea riscului de aparitie a afectiunilor mentale (depresia).

Exercitiile mentale

Creierul trebuie exersat pentru a-l mentine in forma maxima. Strategiile de memorare pot ajuta creierul sa lucreze mai eficient si sa reduca aparitia pierderilor de memorie, corelate cu inaintarea in varsta.

Exemple: implicarea activa in programe educationale pentru adulti (invatarea de limbi straine), practicarea hobby-urilor, sau activarea in diverse programe de voluntariat.

Somnul

Somnul este necesar pentru supravietuire, buna functionare a sistemului nervos si refacerea celulelor nervoase de la nivel cerebral. Durata optima a somnului: 7-8 ore pe noapte.

Reducerea stresului

Stresul zilnic poate fi tinut sub control prin reducerea responsabilitatilor si asteptarilor, prioritizarea actiunilor zilnice, meditatie, rugaciune, exercitii fizice sau practicarea hobby-urilor.

Concluzii

Atingerea varstei de 40 de ani este pentru multi dintre noi un semnal ca trecem intr-o perioada a vietii in care trebuie sa preluam raspunderea totala asupra starii noastre de sanatate.

Acest lucru ne va determina sa fim mai atenti la diversitatea, calitatea si provenienta alimentelor pe care le consumam, stiind ca ele reconstruiesc zilnic milioane de celule care trebuie sa functioneze la capacitate maxima.

De aceea decidem sa mancam cat mai variat, alegand in primul rand alimente de origine vegetala, purtatoare de energie vitala. Cei care aleg sa consume produse de origine animala, vor fi atenti ca acestea sa fie de inalta calitate (carne slaba de pui, curcan sau vitel, peste).

Se impune atentie la selectarea provenientei acestor produse: de preferat ferme ecologice sau „bio”, de la animale crescute in aer liber si alimentate cat mai natural, fara hormoni de stimulare a cresterii sau antibiotice.

Sunt de preferat fructele si legumele din culturi ecologice sau „bio”, cel mai indicat fiind consumul acestora in sezonul in care se coc, deoarece au potential nutritiv maxim.

Restul masurilor pe care le luam in scopul pastrarii sanatatii si intarzierea manifestarilor specifice imbatranirii au in vedere controlul greutatii, activitatea fizica, renuntarea la fumat, managementul stresului, odihna si respectarea orelor de somn, interactiunea sociala si pastrarea echilibrului emotional.

Adoptarea unui stil de viata sanatos asigura succesul in pastrarea pe o perioada cat mai lunga a starii de sanatate, deoarece:

“Mai important decat sa dai ani vietii, este sa dai viata anilor“ Ana Aslan

Autor: Letitia Mates

Bibliografie:

  1. Kris Verburgh. The Food Hourglass. Stay younger for longer + lose weight. Harper Collins Publishers 2014, London, UK
  2. Hancu N., Roman G., Veresiu I.A. Diabetul zaharat, nutritia si bolile metabolice, Tratat 1, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2010;
  3. Miere D. Cimia si igiena alimentelor. Necesarul energetic al organismului uman. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”,Cluj-Napoca, 2002;
  4. Ministerul Sanatatii. Sursele de calorii. [Internet]. La adresa: http://old.ms.ro/documente/2%20surse%20de%20calorii_8319_6027.pdf , accesat 28.10.2019.
  5. Methode Montignac. Glycemic indexes. [Internet]. La adresa: http://montignac.it/en/search-for-a-specific-glycemic-index/, accesat 28.10.2019.
  6. Randy A. Birken. Anti-Aging Medicine. College of Medicine Birken Medical Aesthetics. [Internet]. La adresa: http://www.authorstream.com/Presentation/rbirken-192900-functional-anti-aging-medicine-bioidentical-hormones-neurotransmitters-online-presentation-science-technology-ppt-powerpoint/ , accesat 28.10.2019.
  7. Purnima D.S, Trapti G. Comparative Analysis of Lycopene in Oxidative Stress” JAPI, july 2012,vol. 60, la adresa: http://www.japi.org/july_2012/03_oa_comparative_analysis_of.pdf, accesat 28.10.2019.
  8. Ergogenics. Lycopeen in tomaten werkt als hormoontherapie. [Internet]. La adresa: http://www.ergogenics.org/lycopeen3.html, accesat 28.10.2019.
  9. News Medical. Wat zijn Telomeres. [Internet]. La adresa: https://www.news-medical.net/life-sciences/What-are-Telomeres.aspx, accesat 28.10.2019.
  10. Satoshi U, Hisatomi A, et al. The Japanese Society of Hypertension Guidelines for the Management of Hypertension (JSH 2019). Hypertension Research volume 42, pages1235–1481 (2019).
  11. Intermap: procesul de prelucrare a datelor alimentare și controlul calității jurnal de hipertensiune arterială umană – Articole – 2019. La adresa: https://ro.glance-tech.com/intermap-dietary-dataprocess-650579 , accesat 28.10.2019.